Exclusiv
Un nou scandal pune într-o lumină proastă imaginea și-așa pătată a Poliției Române, protagonist fiind acelasi Eduard Miritescu/ Cazul crimelor din Onești si raspunderea PENALA
„Remarcat” in functie dar, in sens negativ, in cel mai controversat caz al Poliţiei Române de după Revoluţie – Cazul crimelor din Onești
O luare de ostatici într-un apartament din Oneşti, judeţul Bacău, s-a încheiat tragic. Gheorghe Moroşan, de 68 de ani, a sechestrat doi muncitori care renovau locuinţa. A sunat la 112 şi a ameninţat că îi omoară. Însă nu era prima oară când ameninţa. Iar Poliţia nu a făcut absolut nimic ca să-l oprească. „Criminalul a ameninţat încă de acum câţiva ani că îşi va face dreptate cu arma în mână după ce, susţinea el, a fost nedreptăţit şi a rămas fără casă. Aceste ameninţări au fost publice, pe o reţea de socializare, dar nimeni nu le-a luat în seamă.
Poliţia Română a recunoscut că intervenţia a fost prost gestionată. Cu acest prilej, IGPR a transmis public scuze şi a prezentat punctual, în cadrul unei conferinţe de presă, greşelile de comunicare, respectiv de operare, din ziua de 1 martie.
Șef SIIAS, SAS, Sef politie romana, sef de judet, cu totii au fost albiti, in prima faza, in timp ce mortii de la Onesti au 2 ani de zile de cand au fost ingropati dupa ce au asteptat ore in sir sa fie salvati
Șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) din cadrul Poliției Române, chestorul Alexandru Scurtu a fost audiat la Parchetul General, în calitate de suspect, în dosarul deschis în cazul ostaticilor uciși anul trecut, la Onești. Scurtu ar fi declarat în fața procurorilor că este nevinovat și că echipa SIAS nu a făcut deplasarea în județul Bacău pe motiv că nu ar fi primit aprobare din partea conducerii Poliției Române. Adica, din partea (ne)specialistului E. Miritescu.
SCURTU A ARĂTAT CĂTRE CHESTORUL MIRIȚESCU
Scurtu ar fi explicat că ordinul trebuia să vină de la inspectorul general în exercițiu sau de la adjunctul acestuia. Numai în cazul în care cei doi lipseau, era de datoria lui să ia o hotărâre.
Eduard Miritescu a fost albit, in prima faza, de Parchetul General dupa ce acesta a declarat, tot in fals, ca nu au existat proceduri proceduri si reguli prentru astfel de interventii, fapt contrazis de specialistii din sistem.
Reamintim doar cateva jonglerii cu iz penal privind ascensiunea și prăbușirea chestorului Eduard Mirițescu care a vrut să se cațere prea sus și nu il va mai ține „craca” !
Acelasi chestor care protejeaza o grupare de criminalitete-economico-financiar organizata din Prahova, prin politisti corupti, procurori si judecatori, investigatie la care vom reveni cu dezvaluiri senzationale!
Clasarea data de procurorul Iacob de la ICCJ a fost desființată în totalitate de către Curtea de Apel Bacău si celebrul „specialist” Eduard Miritescu „cocotat” in varful M.A.I. va raspunde penal, conform unor surse judiciare!
In prezent, criza ostaticilor de la Onești, la data de 1 martie 2021, finalizată cu uciderea acestora scoate la iveală lacune uriașe în activitatea Poliției Române, instituție care s-a dovedit total nepregătită pentru astfel de intervenții, precum si IMPOTENTA manageriala a „specialistului” Eduard Miritescu care si-a dovedit potenta manageriala doar in protejarea mafiei!
De ce nu a intervenit SIIAS
O anchetă care îi vizează în mod direct pe șefii poliției care au coordonat negocierea cu agresorul și intervenția la fața locului indică un haos total, care a dus inevitabil la moartea victimelor.
În vara anului trecut, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul în care se cerceta intervenția forțelor de ordine în cazul Onești. Curtea de Apel Bacău a desființat, în noiembrie, ordonarea de clasare și a retrimis cauza procurorului pentru a pune în mișcare acțiunea penală referitoare la Alexandru Scurtu, șeful Serviciului Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIIAS), sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu.
În motivare, judecătorii notează faptul că șeful SIIAS a ezitat să intervină în criza ostaticilor, deși era la conducerea unei structuri create și antrenate pentru astfel de situații, lucru care a condus la un deznodământ tragic.
Au fost mobilizați 47 de polițiști și jandarmi
Judecătorii spun că ”orice persoană aflată în situaţia de a fi subiect pasiv al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, a cărei viaţă este ameninţată de un agresor înarmat, are aşteptarea legitimă, umană dar şi legală, potrivit reglementărilor de ordin constituţional, precum şi a legislaţiei primare şi secundare, de a beneficia de intervenţia promptă şi specializată a trupelor SIIAS, structură organizatorică special creată şi antrenată pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune la apariţia unor astfel de situaţii de criză”.
Din dosar reiese că întreaga operațiune a fost un dezastru. În ciuda faptului că la acțiune au luat parte un număr impresionat de forțe de ordine (27 de polițiști – 6 din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, 9 de la Serviciul de Ordine Publică, 10 de la Acțiuni Speciale Bacău; – 2 polițiști locali; 9 jandarmi și 9 militari de la ISU Bacău), lipsa de coordonare și necunoașterea normelor procedurale de către șefii unităților de poliție a dus la eșecul operațiunii.
Serviciul de acțiuni speciale a dat consultanță prin telefon
Astfel, din dosar reiese că șeful SIIAS, structura creată exact pentru astfel de situații, a aflat despre situația de la Onești în jurul orei 14:00, la mai bine de două ore după ce agresorul Gheorghe Moroșan, apelase numărul de urgență 112 și anunțase că a sechestrat două persoane și că intenționează să le ucidă.
Informarea șefului SIIAS s-a făcut prin intermediul aplicației Whatsapp și a fost urmată de mai multe apeluri telefonice între acesta și oamenii din teren.
”În intervalul 14:22 – 17:06 au fost iniţiate 11 apeluri între echipa de negociatori SIIAS şi negociatorii de la nivelul IPJ Bacău în cadrul cărora, sub conducerea şefului SIIAS au fost trimise recomandări cu privire la tehnicile de ascultare activă, specularea unor circumstanţe şi sugestii de crearea unor circumstanţe.
De asemenea, in intervalul 14:22 – 17:06, în cadrul a 11 apeluri telefonice, şeful SIIAS a transmis celorlalţi suspecţi prezenţi la faţa locului recomandări privind gestionarea eficientă a situaţiei de criză cu care se confruntau”, se arată în dosar.
Lunetistul chemat nu avea atestat de trăgător
Din dosar mai reiese că Gheorghe Moroșan a sunat la 112 la ora 11:47, iar cinci minute mai târziu, un echipaj de ordine publică a comunicat că sesizarea se confirmă.
Echipa de intervenție din cadrul IPJ Bacău a ajuns la fața locului la ora 13:45, iar la 15:28, o echipă tactică s-a poziționat în scara blocului, la etajul 2 al imobilului. La 16:15 a venit și a doua echipă tactică, tot de la IPJ Bacău, iar la 16:55 s-a intrat în locuință pentru imobilizarea agresorului, ocazie cu care au fost executate cinci focuri de armă.
Înainte de momentul intervenției, polițiștii au mai avut în vedere două scenarii: coborârea în rapel, prin balcon și utilizarea unei arme de foc cu lunetă aflată în dotarea IPJ Bacău. Doar că la nivelul acestei structuri, niciuna dintre variante nu era posibilă.
”Prima modalitate nu putea fi realizată întrucât poliţiştii IPJ nu aveau nici pregătirea şi nici materialele necesare pentru această activitate.
S-a renunţat şi la a doua modalitate de intervenţie, întrucât puşca aflată în dotarea IPJ nu era conformă iar deţinătorul de fapt al acesteia nu avea atestat de trăgător”, se arată în dosar.
SIIAS avea arme și pregătire, dar nu a ”fost solicitată”
De cealaltă parte, luptătorii SIIAS au pregătire specială pentru lunetiști și au în dotare trei arme cu lunetă, doar că nimeni nu a ordonat deplasarea acestora la fața locului.
Judecătorii spun că, la momentul respectiv, SIIAS era ”structura cu competență teritorială generală care care exercită atribuții ce revin Poliției Române precum: realizarea activităților de negociere și de intervenție pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal, precum şi pentru imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei”.
Doar că la audieri, șeful SIIAS a declarat că ”nu a existat o solicitare pentru intervenția SIIAS la incidentul de la Onești și nu a primit vreo dispoziție din partea conducerii IGPR pentru a interveni”. El a mai spus că nu a avut informații suficiente care să-l ”conducă la o consultare cu factorii de supervizare SIIAS”, pentru a obține permisiunea deplasării la Onești (deși cazul era extrem de mediatizat iar criza era transmisă în direct la televiziune).
Șefii din poliție spun că sunt nevinovați
În cauză a fost audiat și șeful IPJ Bacău, care a ajuns la fața locului abia la ora 16:15, deși drumul până la Onești durează maxim o oră. Acesta a declarat că ”nicio dispoziție nu prevedea rolul expres al șefului IPJ Bacău într-o astfel de intervenție”. El a mai precizat că ”în aceste situații, competența de intervenție aparține SIIAS”.
Nici șeful Poliției Municipiului Onești nu se consideră vinovat. În anchetă, el a declarat că ”nu avea atribuţii legale de desfăşurare a acţiunii de salvare a victimelor sau de imobilizare sau neutralizare a agresorului, ci doar atribuţii de delimitare a perimetrului de siguranţă, de efectuare a verificărilor cu privire la persoanele sechestrate şi de acordare a sprijinului echipelor de intervenţie”.
Instanța a reținut că ”și inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române avea obligația legală de a da dispoziție ierarhică de a interveni către subalternul direct”.
Raport intern al poliției, ținut la secret
În urma eșecului intervenției de la Onești, procedura generală privind modul de acțiune al structurilor SIIAS s-a modificat. Informația apare într-un raport al comisiei de control din cadrul IGPR.
Astfel, începând cu 10 ianuarie 2022, IGPR a aprobat o nouă procedură operațională în situații de criză cu ostatici, în care SIIAS nu mai are competență exclusivă asupra operațiunilor de intervenție.
„Catararea” ilegala in varful M.A.I
In iulie 2021, Europol atentionase asupra unor combinatii cu iz penal facute de Minoiu & comp, destinate sa asigure mentinerea lui Miritescu la varful IGPR.
Inspectoratul General al Poliției Române avea un nou adjunct al inspectorului general definitivat pe post. Este a doua poziție cea mai importantă în Poliția Română, după cea de inspector general, și are în competență structurile de investigații criminale.
Este vorba despre chestorul de poliție Valentin Minoiu, directorul general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane din MAI, care a „dorit” să ocupe funcția de adjunct al șefului Poliției Române, însă doar pentru o zi. După care, a fost împuternicit director general al Direcției Generale Resurse Umane.
Pentru că este foarte greu de explicat pentru publicul larg ce s-a întâmplat în realitate, vom încerca să sintetizăm telegrafic starea de fapt care sfidează orice moralitate profesională și chiar depășește limitele legale, din perspectiva coduluii penal. Așadar, avem următoarele detalii:
- Ianurie 2020, chestorul Eduard Mirițescu, din funcția de inspector șef al IPJ Prahova, este promovat la nivelul IGPR și împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciarul”;
- Iulie 2020, chestorului Eduard Mirițescu i se prelungește împuternicirea în funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române;
- Decembrie 2020 pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs;
- Ianuarie 2021, după numirea ministrului Bode, toate concursurile de la nivelul Poliției Române sunt „sistate temporar”, fără a se menționa vreun motiv sau temei de drept care să justifice această decizie;
- Februarie 2021, împuternicirea pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române expiră, fiind atins termenul maxim de 12 luni pentru care putea fi împuternicit în mod legal;
- Februarie 2021, concursul „sistat temporar” în luna ianuarie 2021 este ANULAT. Condițiile în care poate fi anulat un concurs sunt prevăzute de Ordinul MAI nr. 140/2016, si Cabinetul nostru de Avocatura nu a identificat niciuna dintre aceste condiții. Astfel, apreciem că anularea s-a realizat în mod ilegal și fără a se asigura transparența prin postarea acestui anunț pe site-ul Poliției Române, așa cum s-a procedat cu celelalte anunțuri. Un alt aspect care sare în ochi este că dintre cele 3 concursuri pentru pozițiile de adjuncți ai inspectorului general, doar acesta este anulat;
- Februarie 2021, după anularea concursului pentru funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, poziția poate fi ocupată din nou prin împuternicire (însă nu de chestorul Mirițescu) sau mutare, doar în condițiile în care persoana are un coeficient al funcției mai mare sau egal cu funcția de adjunct al insp. gen., adică persoane care ocupă funcții de directori generali adjuncți sau directori generali din MAI;
- A doua zi după anularea concursului, chestorul Valentin Minoiu, care deținea funcția de director general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, solicită să fie mutat pe funcția de adjunct I al șefului Poliției Române, i se aprobă, iar a doua zi este împuternicit director general al DGMRU în MAI. Chestorul Minoiu nu a făcut parte NICIO ZI din structurile poliției judiciare, nu a întocmit NICIODATĂ acte de urmărire penală, nu a lucrat NICIODATĂ într-un dosar penal și nu a lucrat NICIO ZI în Poliția Română;
- Prin această mutare, funcția de adjunct I devine „temporar vacantă” și poate fi ocupată din nou prin împuternicire de chestorul Mirițescu, care exercită și în prezent această funcție, ocupand intr-un final postul prin concurs. (Chiar daca intr-un final a ocupat postul prin concurs, din punctul nostru de vedere ocupa postul ielegal avand in vedere jongleria prin a ocupat acest post „vacant”.
Acum, revenim la culisele acestor permutări, făcute „noapte ca hoții”, despre care nici măcar cei din Poliția Română nu au știut. Chestorul Valentin Minoiu a terminat în 2003 ASE-ul (cibernetica economica) și în 2010 Facultatea de Drept la „Spiru Haret” iar din 2010 este „veșnic” împuternicit la Direcția Generală Management Resurse Umane din MAI, prin metoda „suveică”. Acesta ar fi acceptat acest compromis, de a solicita mutarea pe poziția de adjunct I al Poliției Române, care să-i faca loc lui E. Miritescu să fie împuternicit în continuare, pentru că i s-ar fi promis că la momentul scoaterii la concurs al poziției de director general al Direcției Generale Resurse Umane din MAI.
Toate aceste combinații ar fi avut succes doar dacă ar fi trecut neobservate și nu ar fi existat oameni care să pună întrebări. Asta explică și faptul că actele referitoare la anularea concursului, numirea în funcție a chestorului Valentin Minoiu și ulterior împuternicirea chestorului Mirițescu, nu au fost văzute de nimeni din Poliția Română și s-ar afla ținute „la secret” în birourile Direcției Generale Management Resurse Umane. De altfel, inclusiv CV-ul chestorului Mirițescu și al chestorului Minoiu au fost șterse de pe site-ul instituției și nu mai erau accesibile.
Mai mult, o altă greșeală flagrantă care îi dădea de gol și care împinge toate aceste acțiuni spre zona „ilegalității” este reprezentată de faptul că numai concursul de adjunct 1 al Poliției Române a fost anulat, în timp ce concursurile pentru poziția 3 și 5 au fost în continuare „sistate temporar”. Asta demonstrează că totul a fost realizat „cu dedicație” pentru Eduard Miritescu.
Apoi, este fără precedent ca o asemenea numire, în poziția 2 cea mai importantă după inspectorul general al Poliției Române să nu fie comunicată în mass-media și opiniei publice. Dar până la urmă ce să comunici și cum să justifici „combinațiile” și „jocurile de culise” care pot întruni elementele constitutive a cel puțin 3 infracțiuni.
Sindicatul Europol a trimis la acea data mai multe solicitări de informații publice, atât MAI, cât și IGPR, pentru a confirma existența acestor jocuri de culise și pentru a încerca să afle considerentele acestor mutări. Dar cine să le cerceteze? (Cristina T.).
Exclusiv
I.P.J. PRAHOVA, DE LA DOREL LA CARACAL: MAEȘTRII CIRCULUI, SUB BAGHETA GONFLABILĂ A INCOMPETENȚEI! (VIDEO)!
Exclusiv
Vălenii de Munte: Imperiul crăiesc al corupției și micul dejun ilegal al elitelor!
Exclusiv
Vălenii de Munte: Pălinca de prună și jecmăneala de om! Festivalul foamei „Împăratului”, Ediția XXVI!
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA DIPLOMATICĂ: CUM MINISTERUL DE EXTERNE A DEVENIT FEUDA „SIRENEI” ȘI A „CONSULILOR” DE PLASTIC, CU PARLAMENTUL PE POST DE TEATRU DE PĂPUȘI!
-
Exclusivacum 4 zileValentin Matei: De la imputernicitul etern la ejectatul toxic – O cronică a incompetenței cu inimioare pe Instagram
-
Exclusivacum 2 zileJilava, pușcăria statului: Între clanuri, cadavre și caricatura justiției!
-
Exclusivacum 4 zileDezastru la Academia de Poliție: Reabilitare de 8,3 milioane de euro, mistuită de vânt și birocrație
-
Exclusivacum 4 zileInvestiție de peste 16 milioane lei ingropată într-un proiect IT nefuncțional la MAI: REN-FEC, un eșec costisitor?
-
Exclusivacum o ziȘefi din Poliția Română, sub lupa procurorilor
-
Featuredacum 3 zileUmilință la vârf: IGPR, acuzat că iși maltratează candidații la concursuri
-
Exclusivacum 3 zileMiliarde de lei vărsați la buget: Sindicatul Diamantul demontează „minciunile” despre contribuțiile polițiștilor și militarilor




