Connect with us

Uncategorized

Procurorii din CSM s-au dat peste cap sa blocheze numirea procuroarei PICCJ Mihaiela Iorga-Moraru la sefia Sectiei I DNA (de combatere a infractiunilor de coruptie)

Publicat

pe

Procurorii din CSM s-au dat peste cap sa blocheze numirea procuroarei PICCJ Mihaiela Iorga-Moraru la sefia Sectiei I DNA (de combatere a infractiunilor de coruptie), careia in final i-au dat aviz negativ, in care mai nimeni nu crede (un aviz consultativ). Va mai spuneam tot in editia de ieri despre barfele din parchete cum ca zone apropiate Laurei Kovesi nu ar dori-o pe Iorga-Moraru din cauza trecutului, cand aceasta din urma a refuzat sa ii fie obedienta fostei sefe DNA.

Oricum, cert este ca audierea de la Sectia pentru procurori a CSM a aratat, cel putin asta credem noi, o hartuire permanenta a Mihaielei Iorga-Moraru, doar ca aceasta sa fie pusa in dificultate si sa spuna ceva gresit, dezvaluie Lumea Justitiei. Totusi, bravo ei, Iorga-Moraru nu s-a ferit sa abordeze niciun subiect, ba chiar a insistat sa fie dezvoltate anumite probleme ridicate, scotand practic la iveala ca procurorii din CSM erau total nepregatiti si venisera cu intrebari insiprate din presa, fara vreo legatura cu realitatea. Aspect care credem noi i-a cam enervat pe procurorii din CSM. Dar ca sa trageti singuri concluziile in legatura cu ce s-a intamplat la interviul sustinut de Mihaiela Iorga-Moraru la Sectia pentru procurori a CSM, publicam inregistrarea sedintei (Irinel I.).

Uncategorized

Orase inteligente mai usor de administrat

Publicat

pe

De

Bucuresti, 7 iulie 2026 — Orasele genereaza tot mai multe date in sisteme multiple si implica mai multi actori decat oricand. Aceasta complexitate poate incetini investigatiile, poate crea zone fara vizibilitate intre diferitele institutii si poate ridica noi semne de intrebare privind guvernanta si increderea publicului.

Pentru ca orasele sa fie mai usor de administrat si mai responsabile fata de cetateni, echipele au nevoie de sisteme unificate care sa faciliteze schimbul de informatii intre institutii, sa furnizeze date relevante pentru sustinerea procesului decizional si sa functioneze pe baza unor reguli clare privind utilizarea datelor si responsabilitatea pentru administrarea acestora.Transformarea oraselor inteligente in orase mai usor de gestionat

Pana in 2050, se estimeaza ca populatia din mediul urban va creste cu 2,5 miliarde de persoane. In acelasi timp, pentru a gestiona serviciile necesare unei populatii in continua expansiune, administratiile locale analizeaza implementarea unor noi tehnologii si dispozitive care sa protejeze cetatenii si infrastructura. Acest lucru genereaza nevoia de tot mai multe sisteme, volume mai mari de date si implicarea unui numar tot mai mare de actori, de multe ori fara o modalitate unificata de administrare. De aceea, autoritatile locale au nevoie de sisteme de securitate care sa sprijine luarea unor decizii rapide si bine fundamentate, mentinand in acelasi timp increderea cetatenilor.

Sistemele unificate reduc complexitatea

Multe orase isi integreaza deja sistemele de supraveghere video, control al accesului, management al traficului si instrumentele de comunicatii. Insa simpla integrare nu ofera echipelor o imagine clara asupra situatiei din teren si nici posibilitatea de a identifica mai rapid problemele, de a intelege mai bine contextul sau de a coordona mai eficient interventiile.

In schimb, unificarea aliniaza datele, evenimentele si fluxurile de lucru intr-o singura platforma operationala. Operatorii nu doar ca partajeaza informatii, ci lucreaza pornind de la acelasi context, in care evenimentele, identitatile si locatiile sunt corelate in timp real. Astfel, in timpul unui festival sau al unui eveniment sportiv de amploare, operatorii din centrele de management al traficului, politia si echipele de securitate ale locatiei beneficiaza de aceeasi imagine operationala, in care activitatile de acces, fluxurile video si deplasarea multimii pot fi gestionate in cadrul aceluiasi flux de lucru.

Un sistem unificat contribuie, de asemenea, la reducerea numarului de alerte irelevante, permitand echipelor sa se concentreze asupra situatiilor cu adevarat importante, in loc sa analizeze notificari provenite din sisteme independente. Fluxurile de lucru pot fi configurate pentru scenarii specifice, astfel incat o tentativa de acces neautorizat sa genereze automat o alerta insotita de imaginile relevante de la mai multe camere, pe care operatorii le pot transmite rapid autoritatilor competente, atunci cand este necesar.

Integrarea conecteaza sisteme separate. Unificarea le transforma intr-un singur ecosistem, reunind datele si fluxurile de lucru pentru a oferi oraselor o vizibilitate mai buna si un control sporit.

Un context comun imbunatateste coordonarea

Orasele sunt alcatuite din numeroase medii interdependente, precum retele de transport, spatii publice, zone comerciale, institutii de invatamant, locatii pentru evenimente si multe altele. Atunci cand aceste sisteme functioneaza separat, lipseste o imagine de ansamblu asupra situatiei, ceea ce ingreuneaza atat gestionarea incidentelor, cat si planificarea pe termen lung.

O platforma unificata elimina aceasta fragmentare, oferind institutiilor o imagine comuna asupra informatiilor relevante, cu respectarea rolurilor, responsabilitatilor si competentelor fiecareia. In lipsa acestui context comun, serviciile de urgenta nu isi pot optimiza activitatea de zi cu zi si raspund mai putin eficient in situatii critice.

Guvernanta consolideaza increderea publicului

Pe masura ce orasele implementeaza tot mai multe camere video, senzori, solutii de analiza si servicii conectate, asteptarile cetatenilor privind supravegherea si utilizarea datelor continua sa creasca. Din acest motiv, protectia datelor, securitatea cibernetica si guvernanta devin elemente esentiale in orice strategie de dezvoltare a unui oras inteligent.

Autoritatile locale au nevoie de reguli clare privind modul in care datele sunt colectate, accesate, partajate si stocate. In acelasi timp, sunt necesare sisteme care sa aplice aceste reguli prin mecanisme precum controlul accesului bazat pe roluri, jurnale de audit si gestionarea securizata a probelor digitale. Totodata, platformele trebuie sa includa functionalitati de securitate cibernetica, precum administrarea centralizata a credentialelor si monitorizarea starii dispozitivelor. Aceste masuri reduc complexitatea operationala, faciliteaza colaborarea si diminueaza riscurile, mai ales pe masura ce infrastructura tehnologica devine tot mai complexa.

Aplicatiile bazate pe inteligenta artificiala pot sprijini procesul decizional si simplifica activitatile operationale, insa doar atunci cand operatorul ramane implicat in proces. De exemplu, functiile de cautare criminalistica asistata de inteligenta artificiala ajuta echipele de securitate sa identifice rapid inregistrarile video relevante. In acelasi timp, acestea pot sprijini deplasarea vehiculelor serviciilor de urgenta prin identificarea celui mai rapid traseu in trafic. Totusi, trebuie sa existe transparenta cu privire la modul in care aceste aplicatii utilizeaza datele la care au acces si sa fie asigurata permanent supravegherea de catre un operator uman.

Atunci cand guvernanta este integrata intr-un sistem unificat, devine mai usor sa fie mentinut echilibrul dintre cerintele de securitate si respectarea drepturilor individuale. Acest aspect este esential pentru consolidarea increderii publicului si pentru respectarea cerintelor de reglementare aflate in continua evolutie.

Guvernanta nu inseamna doar supraveghere si control. Ea reprezinta cadrul care permite mai multor echipe sa colaboreze cu incredere, fara a incetini procesul decizional sau a concentra excesiv controlul intr-un singur punct.

Sistemele flexibile sustin dezvoltarea si rezilienta oraselor

Infrastructura unui oras nu se schimba peste noapte. In cele mai multe cazuri, aceasta este alcatuita dintr-o combinatie de sisteme existente, tehnologii noi si cerinte operationale diferite de la o locatie la alta. De aceea, flexibilitatea este esentiala pentru asigurarea continuitatii operationale. Platformele deschise si scalabile permit autoritatilor sa conecteze infrastructura deja existenta, sa extinda sistemele in timp si sa adopte noi tehnologii fara a fi nevoite sa porneasca de la zero. Astfel, sunt reduse intreruperile in perioada de implementare a noilor echipamente si este evitata dependenta pe termen lung de un singur furnizor.

In acelasi timp, aceste platforme ofera echipelor din administratia locala flexibilitatea de a se adapta pe masura ce nevoile evolueaza, fie ca este vorba despre extinderea acoperirii, introducerea unor noi servicii sau gestionarea unor riscuri emergente.

Ce este necesar pentru construirea unor orase mai sigure

Pe masura ce orasele continua sa se dezvolte, strategiile de siguranta publica au nevoie de o infrastructura capabila sa tina pasul cu aceasta evolutie. Atunci cand sistemele de securitate sunt unificate, datele sunt administrate in baza unor reguli clare de guvernanta, iar echipele din diferite institutii colaboreaza eficient, orasele sunt mai bine pregatite sa actioneze proactiv si sa raspunda rapid pentru a proteja cetatenii si a asigura desfasurarea in conditii normale a activitatilor de zi cu zi.

Citeste in continuare

Exclusiv

Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești

Publicat

pe

De

DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI

După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și tirania din fabrica Coca-Cola HBC Ploiești, a început să se spargă, încet dar sigur, bula mafiei deșeurilor din fabrică.
Nu mai vorbim doar de frustrări la locul de muncă, ci de un sistem bine uns, care transformă gunoiul în aur, cu binecuvântarea tăcută a unor șefi și „responsabili” cu mediu și siguranță.

Conform investigațiilor Incisiv de Prahova (sursa:
https://www.incisivpreahova.ro/2026/06/12/coca-cola-hbc-ploiesti-reciclare-pe-persoana-fizica-donatii-pe-bani-nebuni-si-bani-fara-sa-i-stie-nici-dracu-nu-stie-dar-bani-sunt/ ), deșeurile din Ploiești – în loc să fie reciclate transparent – par să fie transformate într-o afacere „pe persoană fizică”, cu bani „pe care nici dracu’ nu știe de unde-i numeri, dar bani sunt”.

DEȘEURI MAI BĂNOASE DECÂT SUCUL: „DONĂM”, DAR NU SE ȘTIE CINE ÎNCASĂ

În timp ce compania pozează în campioană a responsabilității sociale, reciclarea de la Ploiești arată altfel:

  • sume mari rezultate din valorificarea deșeurilor
  • contracte de valorificare „în ceață”, unde ce e „mare în lei” poate deveni, printr-o minune, „mai mare în euro”
  • bani care, oficial, se leagă de „donații” și ONG-uri, dar care, în practică, ridică întrebarea: cine încasează, concret?

Banii din gunoi se plimbă mai discret decât sucul pe raft. Reclame avem la doze reci, nu și la butoaie vândute la fier vechi.

„CĂRNETELUL BUIULUI ROȘU” ȘI LEGEA SCRISĂ PE OLX

Altă piesă de bază a caracatiței deșeurilor este „cărnetelul buiului roșu”, prezentat de Incisiv de Prahova (sursa:
https://www.incisivpreahova.ro/2026/07/02/carnetelul-buiului-rosu-mafia-deseurilor-de-la-coca%c2%80%99ploiesti-fise-facute-legea-pe-olx/ ).

Aici vorbim despre:

  • fișe „făcute” după bunul plac
  • o „lege” care pare scrisă direct pe OLX
  • un sistem paralel de gestiune în care realitatea din teren nu seamănă cu cifrele din documente

Cine ține cărnetelul, ține și butoanele banilor. Ce nu intră în sistem, intră la combinații.

BĂIEȚII ȘI FETELE DEȘTEPȚI: DEȘEURI CARE „DEPĂȘESC” PRODUCȚIA

Când băieții și fetele deștepți din Companie au pus ochii pe deșeuri, li s-au înveselit instant obrajii:

  • cantități care dispar „din acel loc”
  • deșeuri care, pe hârtie, par mai puține, dar în practică „sunt mai mari decât cele produse în sila timpului”
  • trasee neoficiale spre fier vechi, „pe persoană fizică”, spre rude, apropiați și parteneri de combinații

Matematica nu mai e 1+1=2, ci 1 butoi în gestiune, 3 butoaie prin sate și 0 în raportarea oficială.

ECO-FUNCȚII, ECO-TITLE, ECO-MUȘAMALIZARE

Toată afacerea nu se putea derula fără girul conducerii și al celor cu titulaturi lucioase pe zona de mediu:

  • Sofia Ioana Brisan – Environmental Sustainability Manager
  • Cătălin Andrei Stoica – Environmental Health & Safety Coordinator

Pe hârtie, aceștia păzesc mediul. În realitate, conform datelor apărute în presă, deșeurile au un rol strategic în activitatea lor. Nu numai ca responsabilitate, ci și ca resursă perfectă pentru:

  • raportări cosmetizate către Agenția pentru Protecția Mediului
  • cantități „foarte mici” trecute oficial, comparativ cu realitatea din teren
  • lipsa trasabilității reale la butoaie și alte deșeuri

CIRCUITUL PARALEL AL BUTOAIELOR: DIN FABRICĂ LA RUDĂ, VIA FIER VECHI

Dacă „circuitul normal” al deșeurilor însemna colectorul specializat, în realitatea de la Ploiești avem:

  • deșeuri de tablă (butoaie, bidoane, tuburi, cuburi de 1000 litri, rezină etc.) luate de la fabrică
  • departamentul de vânzări și marketing care ajută „firme prietene” să ia butoaiele, să le transporte, să le verse și, în final, să le ducă la clientul final sau la fier vechi
  • butoaie ajunse direct la centre de colectare pe persoană fizică, la rude și apropiați ai vânzătorilor

Circuitul eco s-a „optimizat” în circuit mafiot de familie. Se reciclează banii, nu și corectitudinea.

BUTOAIE DISPĂRUTE DIN GESTIUNE, APĂRUTE PE ȘANȚ ȘI ÎN ANUNȚURI

La dovezile strigătoare la cer se adaugă:

  • lipsa butoaielor din gestiune (intrări / ieșiri), tocmai în zona unde Cătălin Andrei Stoica și Sofia Ioana Brisan au grijă să „mușamalizeze din tastatură”
  • butoaie care nu apar ca marfă raportată, dar se văd cu ochiul liber: pe toate șanțurile, la toate magazinele și barurile, la sate și la oraș
  • anunțuri publice de vânzare, pe tot felul de pagini, în toate orașele țării

Un exemplu de anunț:

„Butoaie 200L, foste cu sirop și gel, pentru închidere etanșă, alimentare, apă.
Au fost folosite pentru industria răcitorului.
Potrivite pentru apă, ploaie etc.
Preț: 100 lei/buc.”

Adică: ceea ce trebuia să fie deșeu industrial gestionat strict, devine produs de larg consum, la liber, la 100 de lei bucata.
Traseul: din fabrică „dispărut”, în anunț „ca nou”.

RECICLAREA LA COCA-COLA: BIDOANE, BUTOAIE, CUBURI ȘI REZINĂ „FOARTE ACCESIBILE”

Așa se face reciclarea deșeurilor la Coca-Cola: o bună parte din deșeuri sunt foarte accesibile angajaților și nu numai. În joc intră:

  • bidoane
  • butoaie
  • tuburi de tablă
  • cuburi de 1000 litri
  • rezină și alte materiale tentante din curtea fabricii

Întrebarea de bun-simț:
Unde sunt instituțiile statului în fața acestor „valorificări pe persoană fizică” la Coca-Cola?
Multinaționala mai e sustenabilă sau doar foarte „sustenabilă” pentru buzunarele unora din interior?

GNM, AFM – sunteți pe fir sau dormiți? ANAF, vede cineva circuitul banilor din gunoi?

MUSUROIUL DE LA BUCUREȘTI ȘI DOSARELE CARE ÎNCEP SĂ MIȘTE

De când articolele Incisiv de Prahova au început să iasă public, mușuroiul de la Coca-Cola București s-a tulburat serios. S-au certat între ei, iar din această busculadă au ieșit la iveală indicii clare ale unui sistem de evaziune în jurul deșeurilor.

Mai nou, se pare că unora le-au venit „mințile la cap” prea târziu: au început să-și dea în judecată propriul partener, încercând să scape basma curată după ce, anterior, l-au acoperit în fața celor de la Grup.

În acest context apar și dosare pe portalul instanțelor, ce pot fi consultate pentru a înțelege cât de departe a mers conflictul și cum se încearcă, acum, spălarea pe mâini:

Nu mai e vorba doar de „nemulțumiri interne”, ci de războaie juridice între parteneri, după ani în care au mers mână în mână pe drumul gunoiului de aur.

ANGAJAȚII NU MAI TAC. STATUL?

Angajați ai companiei – unii dintre ei insistenți, greu de cumpărat și loiali legii – au început să vorbească deschis despre:

  • dictatura internă
  • mafia deșeurilor
  • reciclarea „pe persoană fizică”
  • combinațiile cu butoaie, fier vechi, donații și ONG-uri

Jurnaliștii de la Incisiv de Prahova mulțumesc tuturor pentru informațiile transmise și pentru încrederea acordată redacției și promit să le dezvăluie pe toate, rând pe rând, pe măsură ce vor fi verificate și confirmate și de alți colegi ai celor din interior.

EPILOG PROVIZORIU: CARACATIȚA STRÂNGE, DAR ȘI CEI STRÂNȘI ÎNCEP SĂ MUȘTE

Caracatița deșeurilor de la Coca-Cola Ploiești nu mai e doar o bănuială:

  • butoaie ruginite care devin bani curați
  • raportări cosmetizate la mediu
  • reciclare „pe persoană fizică”
  • bidoane, cuburi și rezine „foarte accesibile”
  • anunțuri publice de vânzare în toată țara
  • dosare judiciare între foști parteneri de combinații

Tentaculele încă strâng, dar pentru prima dată de ani de zile, angajații nu mai tac, iar presa nu mai închide ochii.
Rămâne de văzut dacă statul rămâne spectator sau intră, în sfârșit, pe teren, în cea mai profitabilă „ligă de reciclare” pe care a văzut-o România: Reciclare S.A. – pe persoană fizică, marca Coca-Cola Ploiești.  Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Uncategorized

Dincolo de mopul clasic: cum transformă Dyson modul în care curățăm podelele

Publicat

pe

De

Există un moment pe care aproape toți îl cunoaștem: ai aspirat, ai trecut cu mopul, podelele arată impecabil și ai impresia că ai terminat curățenia. Totul pare în ordine. Însă ceea ce vedem cu ochiul liber nu reflectă întotdeauna și cât de curate sunt, de fapt, suprafețele pe care pășim zi de zi.

Praful fin, urmele de încălțăminte, stropii uscați din bucătărie, grăsimea invizibilă sau murdăria adusă din exterior nu dispar întotdeauna printr-o simplă ștergere. În multe cazuri, acestea sunt doar întinse pe podea sau transferate dintr-o zonă în alta, fără a fi îndepărtate complet.

Într-o perioadă în care petrecem tot mai mult timp acasă, iar podeaua este locul pe care copiii se joacă, animalele de companie se odihnesc sau pe care mergem adesea desculți, ideea de „curat” capătă un nou sens. Nu mai este vorba doar despre o suprafață care arată bine, ci despre una care este curățată eficient.

De ce mopul tradițional nu mai răspund enevoilor de astăzi?

Deși a rămas un instrument nelipsit din multe locuințe, mopulclasic vine cu o serie de limitări pe care, de cele mai multe ori, le acceptăm fără să le punem la îndoială. Apa din găleată se murdărește rapid, iar aceeași lavetă este clătită și refolosită pe întreaga suprafață a podelei. În loc să elimine comple tmurdăria, procesul poate ajung esă o redistribuie de la o zonă la alta.

În plus, curățarea podelelor presupune, de regulă, două etape separate: aspirarea prafului și a resturilor uscate, urmată de spălarea propriu-zisă. Este o rutină care consumă timp și implică mai multe echipamente, fără a garanta întotdeauna rezultatul pe care îl așteptăm.

Pe măsură ce tehnologia a redefinit modul în care gătim, spălăm hainele sau ne întreținem locuințele, era firesc ca și curățarea podelelor să evolueze. Astăzi, accentul se pune pe soluții care simplifică procesul, folosesc apa mai eficient și oferă o igienizare mai profundă, cu mai puțin efort.

O nouă generație de aparate pentru curățare umedă

Noua generație de aparate pentru curățare umedă schimbă complet modul în care sunt întreținute podelele. În loc să întindă apa pe suprafață și să refolosească aceeași lavetă, aceste dispozitive spală podeaua folosind în permanență apă curată, în timp ce murdăria și apa reziduală sunt colectate separat.

Astfel, fiecare trecere contribuie la o curățare reală, fără riscul de a redistribui impuritățile. În plus, multe dintre noile wet cleaners pot îndepărta atât murdăria umedă, cât și resturile uscate într-un singur pas, reducând semnificativ timpul dedicate curățeniei.

Rezultatul este o podea care nu doar arată impecabil, ci este curățată într-un mod mai eficient și mai igienic, adaptat ritmului și nevoilor locuințe lormoderne.

Dyson Clean+Wash ™ – când curățenia profundă devine mai simplă

Pentru locuințele în care podelele sunt folosite intens, fie că există copii sau animale de companie, Dyson Clean+Wash™ este conceput pentru a transforma rutina de curățenie într-un process mai rapid și mai eficient. Dispozitivul aspiră și spală simultan, eliminând atât murdăria uscată, cât și lichidele sau petele din viața de zi cu zi. Sistemul său utilizează apă curată pe parcursul întregii sesiuni de curățare, în timp ce apa murdară este colectată separat, evitând redistribuirea impurităților pe podea. Acest mod de funcționare oferă o experiență diferită față de curățarea tradițională și reduce timpul necesar pentru întreținerea locuinței. Pentru familiile active, unde fiecare zi aduce urme noi pe pardoseală, Dyson Clean+Wash™ poate deveni soluția care simplifică una dintre cele mai repetitive activități din casă.

Dyson PencilWash™ – performanță într-un format surprinzător de compact

Nu toate locuințele au aceleași nevoi. În apartamente, spații mai mici sau locuințe unde manevrabilitatea contează la fel de mult ca performanța, Dyson PencilWash™ propune o abordare diferită. Designul său extrem de subțire îl face ușor de utilizat în jurul mobilierului, în spațiile înguste sau în camere unde accesul este dificil cu aparatele convenționale. În același timp, păstrează principiul care diferențiază curățarea umedă modernă: alimentarea continuă cu apă curată și colectarea separată a apei murdare, pentru ca fiecare trecere să contribuie la o curățare reală, nu doar la mutarea murdăriei. Este o soluție potrivită pentru cei care își doresc eficiență fără să sacrifice spațiul de depozitare sau confortul în utilizare.

Curățenia înseamnă mai mult decât ceea ce vezi

O podea curată nu înseamnă doar o suprafață care arată bine imediat după ce ai terminatcurățenia. Înseamnă și eliminarea murdăriei invizibile, a reziduurilor și a petelor care se acumulează în fiecare zi și care influențează confortul și senzația de prospețime din locuință.Pe măsură ce așteptările noastre de la tehnologia pentru casă evoluează, se schimbă și modul în care privim curățenia.

În fond, diferența dintre o podea care pare curată și una care este cu adevărat curată stă în tehnologia folosită și în modul în care aceasta reușește să transforme o rutină zilnică într-un proces mai eficient, mai igienic și mai simplu.

Fie că alegi Dyson Clean+Wash™ pentru curățarea completă a suprafețelor intens folosite sau Dyson PencilWash™ pentru flexibilitatea și dimensiunile sale compacte, ideea rămâne aceeași: mai puțin timp petrecut făcând curățenie și mai multă încredere că podelele sunt cu adevărat curate.

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)

Grădinița de cadre lovește iar: după bețivul-instructor, apare „rutieristul cu nervii la geam” După episoadele în care Incisiv de Prahova...

Exclusiv9 ore ago

Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești

DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și...

Exclusiv9 ore ago

Hipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova...

Exclusiv10 ore ago

Republica imputerniciților: „Sandu pompieru”, Ioana „campioana” și Minoiu – Brigada specială de călcat legea în picioare din M.A.I

OPERATIUNEA „ZBORUL LUI SANDU POMPIERU”: CINE-L SUPĂRĂ PE ARAFAT, ATERIZEAZĂ ÎN POALA IOANEI Potrivit cunoscătorilor, chestorul Aurel Sandu, zis și...

Exclusivo zi ago

Poduri peste frontiere: Cum au dărâmat elevii de la „Spiru Haret” Ploiești zidurile prejudecăților prin proiectul „We Are All One”

Într-o lume tot mai fragmentată, în care diversitatea este adesea privită cu reticență, o inițiativă pedagogică de avangardă a demonstrat...

Exclusivo zi ago

O nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare

Un penitenciar model: bătaie ca la ușa cortului, cu ștampilă de stat Într-un colț de Românie botezat Penitenciarul Baia Mare,...

Exclusiv2 zile ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest

În serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat public de Incisiv de Prahova (aici), episodul cu agentul Ioniță Bogdan...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului

Centrul Ploieștiului, cedat oficial: trotuar de clan, lege de mucava În timp ce primăria vinde pliante lucioase cu „zonă civilizată”,...

Exclusiv2 zile ago

Marele Premiu de Trap al României: „Fugi de antidoping și ia trofeul!” Hipodromul Ploiești, din „Ținutul Vvnului” în „Ținutul dopajului protejat”

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj în culise În broșurile proiectului turistic „Prahova Tips & Tricks – De...

Exclusiv2 zile ago

Cutremur cu magnitudinea CCR în MAI: trei polițiști, cinci articole „detonate” și un sindicat cu fitilul aprins

Trei polițiști, un minister și un mănunchi de bombe juridice În ultimul an, trei nume au început să bântuie, juridic...

Exclusiv2 zile ago

Azile, voturi și ipocrizie: cum se înghesuie politicienii la poze cu victime, nu la responsabilitate

Când dosarul penal devine decor de campanie În ultimele zile, scena politică românească arată ca o licitație de cinism: cine...

Exclusiv2 zile ago

Cum face IPJ Olt economie la litru de benzină: taie din drepturi, nu din prostie

Când litera legii e clară, dar mințile „specialiștilor” sunt aburite Politicile Ministerului Afacerilor Interne, așa cum sunt ele „traduse” către...

Exclusiv3 zile ago

Hipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping

De la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului” Proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești...

Exclusiv3 zile ago

87 de milioane pe an ca să nu plouă: anti-grindină în Vest interzis, la noi prelungit

Rachete pe bani grei, ploi pe gratis: cum a ajuns „sistemul anti-grindină” să fie acuzat că e, de fapt, anti-fermieri...

Exclusiv3 zile ago

Inspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)

Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX): cum se țin bețivii la volan „activi” până la pensie La IPJ Prahova,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv