Președinția Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar a fost preluată de MApN, pentru a cincea oară, la 31 iulie. La 9 noiembrie, în prezența secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Eduard Bachide, a avut loc prima sesiune ordinară, la care au participat reprezentanții celor opt ministere care fac parte din comisie.

Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar (CNDIU), care funcționează în baza HG nr. 420/2006, a fost creată în scopul de a sprijini Guvernul României pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin țării noastre în baza tratatelor internaționale din domeniul dreptului umanitar.

Este compusă din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, Ministerului Culturii și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. De la înființare, conducerea CNDIU a fost asigurată, prin rotație, de trei, apoi de patru ministere.

Începând de anul trecut, este asigurată, prin mandate de câte un an, de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației.

MApN a preluat președinția de la Ministerul Afacerilor Externe. Comisia se reunește în sesiuni ordinare de patru ori într-un mandat, dar, cu aprobarea a două treimi din numărul reprezentanților, pot fi convocate și sesiuni extraordinare.

În prima reuniune ordinară după preluarea președinției, secretarul de stat Eduard Bachide a subliniat importanța promovării respectului față de normele de drept internațional umanitar, într-un context de securitate internațional dinamic și cu o multitudine de provocări complexe.

Pe ordinea de zi, au fost incluse teme referitoare la promovarea și diseminarea normelor de drept internațional umanitar atât în cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, cât și în rândul publicului larg.

De asemenea, au fost discutate subiecte privind demararea procesului de revizuire a Strategiei naţionale a României de aplicare a dreptului internaţional umanitar, precum și elaborarea unui raport privind îndeplinirea angajamentelor asumate de România în 2019, la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, în vederea pregătirii participării țării noastre la ediția din anul 2024.

S-a subliniat şi  importanța bunei colaborări interinstituționale, care s-a reflectat în elaborarea Planului anual de acţiune al CNDIU.

Secretariatul permanent al CNDIU este asigurat de MApN, prin Centrul de Drept Internațional Umanitar din Universitatea Națio-nală de Apărare Carol I și este condus de șeful centrului.

Centrul de Drept Internațional Umanitar (CDIU) este o structură unică în tot sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

De la înființarea sa, în 1993, a urmărit promovarea preocupărilor Armatei României în domeniul DIU, în relaţiile cu organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, cu instituţiile naţionale şi internaţionale cu răspunderi în domeniul respectiv sau alte domenii care au legătură cu acesta.

Prin activităţile organizate şi desfăşurate de-a lungul timpului în colaborare cu alte instituţii, a făcut cunoscute preocupările şi demersurile României în general, ale MApN, în special, pentru cunoaşterea şi aplicarea standardelor umanitare internaţionale în procesul de învăţământ, instrucţie şi operaţii militare şi a contribuit la amplificarea cooperării armatei noastre cu armatele altor state în domeniul de referinţă.

În ultimii ani, deși numărul personalului s-a redus, atribuțiile CDIU s-au multiplicat odată cu realitățile geopolitice. Șeful centrului, colonel dr. Mădălina-Daniela Ghiba, subliniază că una din responsabilitățile structurii este de a aplica concepţia MApN de implementare a normelor şi principiilor de drept internaţional umanitar şi a regulilor de angajare în instruirea personalului.

Pentru aceasta, se organizează două tipuri de cursuri și, atunci când unitățile militare solicită, se instruieşte personalul care pleacă în misiuni sau exerciții în afara teritoriului național.

Este necesar ca acesta să cunoască principiile DIU, să știe care sunt persoanele protejate de normele DIU, aspecte privind regulile de angajare, dar și problematica de gen, care are sediul materiei tot în DIU.

Diseminarea și pregătirea în domeniul dreptului internațional umanitar trebuie să fie făcută pe timp de pace, așa cum se prevede în convențiile de la Geneva din 1949 și în protocolul adițional la acestea, spune colonelul Ghiba.

Obligația comandanților, dar și a conducătorilor de instituții publice, este de a-și pregăti personalul în domeniul DIU pe timp de pace, sub diferite forme, precum cursuri prin programele de învățământ, manifestări științifice și culturale. Normele DIU trebuie cunoscute nu numai de personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Cu precădere da, pentru că acesta participă direct la ostilități, dar și de populația civilă, pentru că și ea trebuie să fie pregătită în caz de conflict armat, să știe ce drepturi are, dar și ce obligații, să cunoască însemnele, pentru a putea evita să fie victime ale conflictului armat.

Obligația comandanților, dar și a conducătorilor de instituții publice, este de a-și pregăti personalul din subordine în domeniul DIU pe timp de pace, sub diferite forme, precum cursuri prin programele de învățământ, manifestări științifice și culturale, potrivit obligațiilor pe care România și le-a asumat ca Stat Parte la tratate și convenții internaționale.

Colonel dr. Mădălina-Daniela Ghiba, șeful CDIU

CDIU şi-a asumat ca atribuţii organizarea cursurilor de instructori în domeniul DIU şi postuniversitare, unice la nivel naţional, cât şi participarea la conferințe pe anumite teme, conexe cu DIU.

Cursul pentru instructori, cu o durată de patru săptămâni, se adresează întregului personal din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu doar celor din arma justiţie militară.

Instructorii formați pot fi folosiți, la nivelul oricărei unități militare, în consilierea comandanţilor şi în pregătirea întregului personal, în domeniul dreptului internațional umanitar, al modului cum trebuie acţionat în cazurile unor ostilități armate.

Aşa spune şeful CDIU, dar, în realitate, am şi eu informaţii pe surse, că tot se poartă această sintagmă, că unii comandanţi sunt mai mult decât reticenţi în a aproba participarea subordonaţilor la astfel de cursuri.

Centrul a inițiat, în 2013, și un curs postuniversitar de formare continuă, de drept internațional umanitar și reguli de angajare, pentru ofiţerii care urmează a fi înaintați la gradul de colonel. Cursul are o durată de trei luni și este organizat în colaborare cu Facultatea de Securitate și Apărare din UNAp.

Deși la acesta pot participa, cu precădere, ofițeri din arma justiție militară, este deschis și ofițerilor din alte arme și din alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, tocmai pentru că obligația de a cunoaște normele DIU, mai ales la un grad atât de înalt, este mai mare.

Referitor la alte activităţi desfăşurate de CDIU, colonelul Ghiba ne-a precizat că, anul acesta, între 8 și 10 decembrie, va avea loc a 15-a ediție a Concursului naţional de drept internaţional umanitar şi dreptul refugiaţilor Nicolae Titulescu.

CDIU este coorganizator alături de reprezentanţa în România a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România şi Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar (CNDIU).

Concursul, a cărei dată nu s-a schimbat de-a lungul anilor (excepţie, doi ani când nu a avut loc), se finalizează la 10 decembrie, când se celebrează Ziua Drepturilor Omului.

Reprezintă, de fapt, o platformă interuniversitară, în cadrul căreia diseminarea se face într-o manieră mult mai modernă, interactivă, între juriu, concurenți și echipele câștigătoare. Dar, privitor la desfăşurarea acestuia, vom reveni într-un material ulterior.

O altă activitate desfăşurată de CDIU, despre care şeful centrului ne-a precizat că a devenit deja o tradiţie, este masa rotundă ce se organizează anual. Cea de-a opta, desfășurată în vară, a avut tema Im-portanța dreptului internațional umanitar în actualul mediu interna-țional de securitate.

Cu prilejul acestor manifestări, realizăm cât este de crucial să se cunoască normele dreptului internațional umanitar, că suntem, vrem nu vrem, martori ai unor atrocități, ca urmare a faptului că părțile nu vor să le respecte, spune şeful CDIU.

Îi dăm dreptate, mai ales privind la ceea ce se întâmplă azi în Ucraina şi Israel/Gaza. Vedem că victimele din rândul populaţiei civile sunt destul de multe, îndeosebi în situaţia unui război urban.

Norma de drept internațional umanitar spune că luptele şi operațiile militare ar trebui să fie în afara zonelor populate, tocmai din motivul că victimele civile ar fi multiple şi conflictele ar fi de durată, pentru că, de fapt, prin acestea nu se slăbesc forțele militare ale adversarului. Din contră, nu fac altceva decât să prelungească un conflict.

Sunt şi sancțiuni care se aplică de Curtea Penală Internațională şi, bineînțeles, pentru că legislaţia noastră internă s-a armonizat cu cea internaţională, și în Codul nostru penal sunt incriminate crimele de genocid, contra umanității și de război.

Obstrucționarea populației civile, ca metodă de luptă, de a beneficia de sprijin umanitar și asistență medicală este tot o armă, o modalitate de luptă interzisă de normele DIU și considerată crimă de război

Drepturile prizonierilor de război sunt prevăzute, de asemenea, în norme.

Sunt măsuri care trebuie luate, într-adevăr, nu se pot vedea pe loc, dar consecinţele se văd în timp. Colonelul (Just. Mil.) dr. Mădălina-Daniela Ghiba, şeful CDIU, ne-a asigurat că ne putem baza pe sprijinul său în a fi popularizate. (I. Nedelcu).