Anchete
Stati geana pe CSM!
Numai maine nu-i poimaine. Abia asteptam ziua de joi, 16 noiembrie 2023, cand vor avea sedinta ambele sectii din Consiliul Superior al Magistraturii. Auzim ca ambele ordini de zi vor fi suplimentate cu trei cazuri de incetare a suspendarii din functie, dezvaluie L:umea Justitiei. Este vorba despre procurorul Adrian Flavius Cristea de la Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova, precum si despre judecatorii Lorand Andras Ordog (foto) de la Tribunalul Covasna si Anca Roxana Bularca (fosta Adam) de la Tribunalul Brasov.
Cei trei au in comun achitarile primite in cauzele in care au fost inculpati: procurorul in prima instanta, in dosarul banilor de la perchezitii (, iar judecatorii definitiv, in dosarul padurilor
Reaminitim ca, procurorul Adrian-Flavius Cristea (foto) de la Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova – fost anchetator DIICOT – a primit achitare luni, 13 noiembrie 2023, in dosarul in care fosta Sectie pentru investigarea infractiunilor din justitie l-a trimis in judecata pentru abuz in serviciu in forma continuata si pentru sustragere sau distrugere de inscrisuri. Potrivit informatiilor publicate in presa, SIIJ l-a inculpat pe Adrian Cristea din cauza ca procurorul ar fi jucat la pacanele (slot machines) o parte din banii ridicati de la perchezitii.
Mai precis, judecatoarele Elena Barbu, Eleni-Cristina Marcu si Ana-Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-au achitat pe Cristea pentru lipsa de probe (art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala) cu privire la fapta de sustragere sau distrugere de inscrisuri, in timp ce abuzul in serviciu a picat pe litera b teza I: „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Incheiem, remarcand ca aceasta achitare in prima instanta vine la patru luni si jumatate dupa ce Sectia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a suspendat solutionarea cererii de pensionare a lui Cristea pana cand instanta se va pronunta definitiv in dosarul penal (Irinel I.).
Anchete
„Economiile” din fișetul Justiției: Strategia de apărare a procurorului Gigi Ștefan, spulberată de Înalta Curte
Doi dintre cei mai influenți procurori de la Parchetul Curții de Apel Constanța, Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, se află în centrul unui scandal de corupție fără precedent, ale cărui ramificații par să depășească cu mult acuzațiile inițiale. Noile detalii apărute în dosar scot la lumină o apărare surprinzătoare: peste 100.000 de euro găsiți în biroul unuia dintre magistrați ar fi fost, conform acestuia, simple „economii” depozitate strategic la locul de muncă.
Dincolo de arest: Suspiciuni de o „gravitate deosebită” la Parchetul Constanța
Cazul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, acuzați de trafic de influență și instigare la abuz, pare a fi doar vârful aisbergului. Conform unei analize publicate de „Lumea Justiției”, magistrații sunt vizați și în alte dosare disjunse, care vizează fapte mult mai grave.
Motivarea judecătoarei Luminița Criștiu-Ninu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a dispus arestarea preventivă a celor doi, indică o activitate infracțională de proporții. Deși restul acuzațiilor nu au stat la baza actualei propuneri de arestare, magistratul de drepturi și libertăți a subliniat că „nu se poate face abstracție de amploarea și dimensiunile activității infracționale” pentru care există suspiciuni rezonabile împotriva inculpaților.
Mitul „economiilor” din birou: Suta de mii de euro care nu a convins instanța
Unul dintre cele mai șocante momente ale audierilor a fost explicația oferită de procurorul Gigi Valentin Ștefan cu privire la sumele colosale de bani găsite în biroul său din sediul parchetului. Întrebat de proveniența celor peste 100.000 de euro, magistratul a susținut în fața judecătorilor că aceștia reprezintă economiile sale personale.
Această variantă a fost însă respinsă categoric de instanța supremă. Judecătoarea Criștiu-Ninu a punctat faptul că, din vizualizarea înregistrărilor aflate la dosar, rezultă o altă realitate. Instanța a reținut că există o „presupunere rezonabilă” că sursele acelor bani sunt cu totul altele decât veniturile salariale, demontând astfel încercarea procurorului de a justifica teancurile de bani păstrate în instituția statului.
Magistrați sub asediu: Prezumția de nevinovăție versus probele video
Deși ambii procurori beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o sentință definitivă, probele administrate până în prezent, inclusiv înregistrările menționate în motivarea ICCJ, par să contureze un tablou sumbru al justiției de la malul mării.
Anchetatorii continuă să investigheze restul faptelor „de o gravitate deosebită”, în timp ce sistemul judiciar se confruntă cu o nouă pată de imagine: imaginea unui birou de procuror transformat într-un seif improvizat pentru sume pe care nici măcar magistrații Înaltei Curți nu le pot considera legitime. Dosarul rămâne sub atenta monitorizare a opiniei publice, fiind un test de integritate pentru întreaga breaslă a magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoare de la Curtea de Apel Galați răspunde „campaniei de ură”: un singur dosar – 47 de volume, 9.400 de file
Criticile la adresa magistraților, intensificate în ultima perioadă în discursul politic și mediatic, sunt contrazise de realitatea volumului de muncă din instanțe. Publicația Lumea Justiției atrage atenția asupra unei postări devenite virale, semnate de judecătoarea Magdalena Hanu de la Curtea de Apel Galați, care a ales să arate concret ce înseamnă, în cifre, munca unui judecător.
Un dosar „monstru”: 47 de volume, 9.400 de file
Într-o postare făcută joi, 21 mai 2026, pe Facebook, judecătoarea Magdalena Hanu a prezentat un exemplu de dosar ajuns pe rolul Curții de Apel Galați: o cauză veche de 12 ani, soluționată în primă instanță de Tribunalul Galați (instanță cu indicativul 121), care a ajuns la apel cu nu mai puțin de 47 de volume.
Magistrata detaliază: fiecare volum are câte 200 de file, ceea ce înseamnă un total de 9.400 de file doar pentru acest singur dosar. Iar acesta este doar unul dintre cele aproximativ 50 de dosare programate într-o ședință săptămânală de judecată.
Replica unei judecătoare la etichetele de „îmbuibați” și „corupți”
În mesajul citat de Lumea Justiției, judecătoarea Magdalena Hanu descrie astfel situația:
„Pentru cei curioși despre munca judecătorilor și câte volume poate avea numai un dosar din cele aproximativ 50 de dosare dintr-o ședință săptămânală de judecată.
Până acum acest dosar are 47 de volume a câte 200 de file fiecare volum, adică 47×200=9.400 file numai un singur dosar!!!”
În continuare, magistrata răspunde direct campaniei de denigrare la adresa judecătorilor, vorbind despre modul în care sunt etichetați în spațiul public:
„Asta citește un ‘îmbuibat’ și ‘corupt’ sau cum ne mai numea nesimțitul ăla cocoțat foarte sus, chiar prea sus pentru nivelul lui moral și intelectual!”
Context politic tensionat: acuzații de „campanie de ură” împotriva judecătorilor
Postarea judecătoarei vine pe fondul unei retorici tot mai agresive la adresa magistraților, atribuită de Lumea Justiției „regimului Bolojan”, despre care publicația afirmă că întreține o „campanie de ură” împotriva judecătorilor.
În acest context, exemplul concret oferit de judecătoarea Magdalena Hanu – 9.400 de file de studiat într-un singur dosar, într-o instanță unde fiecare judecător are zeci de cauze pe ședință – este prezentat ca un contraargument la percepția publică alimentată de atacuri politice și mediatice.
Mesajul magistratei, preluat și comentat de Lumea Justiției, scoate în evidență discrepanța dintre etichetele de „îmbuibați” și „corupți” lipite judecătorilor și realitatea unei munci birocratice și intelectuale de mare volum, desfășurată sub presiunea timpului și a responsabilității deciziei judiciare. (Irinel I.).
Anchete
DENUNȚ LA DNA DUPĂ DEMITERE
Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României o acuză pe vicepremiera Oana Gheorghiu de presiuni și favorizarea unui grup de firme
Vicepremiera Oana Gheorghiu – rămasă fără funcție după ce întregul guvern condus de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură – se trezește acum și cu un denunț depus pe numele ei la Direcția Națională Anticorupție (DNA), relatează publicația Lumea Justiției, pe baza informațiilor prezentate de Gândul.ro.
De la schimbarea din funcție, la plângere penală
Dragoș Vlad, demis pe 4 mai 2026 de Oana Gheorghiu din funcția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a depus marți, 19 mai 2026, un denunț la DNA. Potrivit relatării Gândul.ro, plângerea îi vizează:
- pe Oana Gheorghiu, ministru fără portofoliu și vicepremier în guvernul Bolojan;
- pe ministrul Economiei, USR-istul Irinel Darău;
- pe Aurel Giulescu, cel pe care Gheorghiu l-a numit la conducerea ADR în locul lui Dragoș Vlad.
Acuzațiile: achiziții blocate, presiuni și favorizarea unui grup de firme
În denunțul formulat, Dragoș Vlad descrie, în esență, trei tipuri de fapte, prezentate astfel:
- „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 471.182,97 lei;
- presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice;
- presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societăți SCHWARTZ (care, cu siguranță, urmărea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presiunilor –, respectiv: încheierea de contracte preferențiale cu autoritatea al cărei președinte am fost și, în final, am fost demis)”.
Sumele invocate – aproximativ 471.182,97 lei, fonduri europene nerambursabile – sunt legate de o procedură de achiziție publică descrisă de Vlad drept „pilon strategic” al digitalizării în România.
Reacții publice: „privim cu atenție și îngrijorare”
Deocamdată, nu există o soluție judiciară și nici o reacție oficială completă din partea celor vizați, iar cazul se află în fază incipientă, la nivel de denunț, la DNA.
Publicația care a preluat și a comentat cazul notează, în registru ironic, parafrazându-l pe președintele Klaus Iohannis: nu formulează concluzii, ci „privește cu atenție și îngrijorare” evoluția anchetei. (Irinel I.),
-
Administratieacum 5 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Exclusivacum 3 zilePRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Exclusivacum 5 zileSingurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul
-
Exclusivacum 2 zileAntigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
-
Exclusivacum 15 orePumn în gura presei la IPJ Prahova: Spune-mi cine ți-a vorbit, ca să știm pe cine să intimidăm/Document
-
Exclusivacum 4 zileLupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo



