Administratie
SUA are un deficit bugetar de aproximativ 8% din PIB… și recesiunea nici nu a venit încă!
O știre puțin discutată în ultimele două zile a fost aceea că România a cumpărat tancuri Abrams în valoare de 2,5 miliarde de dolari (românii spun că ar costa „doar” un miliard, dar dacă în Congresul SUA a fost înaintată suma de 2,5 miliarde, eu sunt gata să pariez că ăsta este prețul final real!).
A cumpărat e un fel de a zice, căci, ca și avioanele F35, în valoare de 6,5 miliarde de dolari „cumpărate” la începutul lunii august 2023, TOATE, ȘI TANCURILE ȘI AVIOANELE, AU TERMENE DE LIVRARE DE 5-10 ANI!!! Atunci de ce face România PLĂȚILE (fie și parțiale) ACUM?
„Este un cost plătit pentru siguranța națională” desigur, fiindcă „participarea noastră la efortul de securitate comun al NATO” și alte sloganuri de genul acesta sunt doar pentru gușterii corect politic.
Nu voi începe nici să enumăr calitățile militare neîndoielnice ale viitoarelor arme pe care România le va avea atunci când vor fi absolut inutile, în situația în care conflictul din Ucraina va fi demult istorie și când noua „lume multipolară” își va fi intrat deplin în drepturi, lume în care relațiile economice și parteneriatul cu Rusia se vor fi reluat chiar și prin noua „cortină de fier” a secolului XXI, și în care armele vor tăcea pentru o lungă perioadă, în lipsa inițiativelor și „incursiunilor” „democratizatoare” ale actualului hegemon.
De ce? E simplu: SUA are nevoie disperată de bani. Și atunci se împrumută… căci sumele colectate AZI de la aliați și de la „partenerii” strategici de către SUA, pentru diverse armamente sau alte sisteme de „securitate” ce vor fi livrate peste ani și ani, zeci de ani, nu constituie nimic altceva decât o creditare mascată, o creditare care nu va fi contabilizată ca atare în rapoartele și estimările economice absolut dezastruoase ale actualului hegemon.
De ce este mascat creditul acordat de România, Polonia și alți beneficiari de promisiuni de vânzare-cumpărare de armament de „ultimă generație”, care până la momentul livrării, va deveni de penultimă generație? Pentru a nu crește și mai mult datoria externă, datorie externă ajunsă la suma exorbitantă de 33 trilioane de dolari.
Căci, dacă e ceva mai îngrijorător pentru SUA și „lumea civilizată” decât suma astronomică menționată mai sus, este „trendul”, tendința către abis a economiei americane, căci în chiar momentul în care citiți rândurile astea, trezoreria americană se împrumută mai mult decât în perioada pandemică, asta deși economia este cu motoarele la maxim.
Și asta nu e tot… căci ritmul inflației rămâne de aproximativ două ori mai mare decât înainte de ianuarie ’21 și nu există semne de încetinire, SUA împrumutându-se doar în luna asta cu peste 500 de miliarde de dolari.
Și asta nu e tot! Nu doar că datoria externă a SUA crește cu o viteză uluitoare, dar și costul acesteia este din ce în ce mai mare. Astfel, dacă timp de aproape 20 de ani, SUA a fost liberă să se împrumute după bunul plac, deoarece costurile serviciului datoriei erau de ~1,5%, acum, costurile datoriei s-au dublat, ajungând la 3% și vor crește la 5% pe măsură ce ratele vor crește vertiginos.
Pentru a înțelege ce înseamnă asta trebuie făcut un calcul simplu: 5% din 33 de trilioane de dolari, înseamnă aproximativ 1,7 trilioane de dolari PE AN, DOAR PENTRU DOBÂNZILE SUA!!!
„Pe măsură ce costurile cu dobânzile cresc în SUA, intri în acest cerc vicios, în care ratele mai mari ale dobânzilor determină costuri de finanțare mai mari, provoacă emisii mai mari de datorii, care provoacă lichidări suplimentare de obligațiuni, care provoacă rate mai mari, ceea ce ne pune într-o poziție fiscală insuportabilă. „, a declarat pentru CNBC managerul fondului speculativ Paul Tudor Jones.
Este un ciclu fără sfârșit de împrumuturi pentru a cheltui, care duce la creșterea ratelor și duce la cheltuielile cu dobânzile de 20% din veniturile SUA.
Iar inexistența unui plan pe termen lung face ca încrederea în bondurile americane să scadă, neîncredere accentuată și de o politică agresivă a Chinei de a vinde titlurile trezoreriei americane, deținerile chineze atingând minimul ultimilor 14 ani.
Desigur, toate astea sunt doar primele efecte ale „dedolarizării” lumii, „dedolarizare” care va face ca neîncrederea să crească și, implicit, costul creditării mamutului american să atingă culmi paroxistice.
Ca să înțelegeți tendința generală, trendul, de fapt, panta pe care glisează necontrolat SUA vom face o comparație ce ar fi părut absurdă până acum 3 ani, momentul de la care SUA a dat drumul la tiparniță pentru a acoperi costurile pandemiei și ale războiului din Ucraina:
În 1985, în URSS deficitul bugetar era de 2% din PIB, urcând la 10% până în 1990, iar în 1991 deficitul a crescut la 30% din PIB și URSS s-a prăbușit sub greutatea inflației în masă.
În 2023, SUA are un deficit bugetar de aproximativ 8% din PIB… și recesiunea nici nu a venit încă!
Iată de ce România, o țară în care deficitul a ajuns la 3,55% din PIB în primele nouă luni ale anului, stând deci, într-un mod cu totul paradoxal, mult mai bine decât SUA (!!!) a ajuns să împrumute SUA… fără dobândă!
Căci asta înseamnă sumele plătite ca avans pentru niște jucării militare scumpe și fără niciun rost: un împrumut fără dobândă acordat SUA, împrumut care nici nu mai este contabilizat.
Știu, cu 9 miliarde de dolari am fi putut construi 15 spitale regionale (cost de aproximativ 600 milioane Euro/spital), sau 18.000 școli (cost aproximativ 500.000 Euro/școală) sau 1800 km de autostradă (cost aproximativ de 5 milioane Euro/km)… dar ce înseamnă toate astea față de datoria noastră „sacră” de a ne ajuta la nevoie „partenerul strategic” și de a-l împrumuta mascat fără dobândă… pardon, am vrut să spun ce înseamnă toate astea față de datoria noastră „sacră” de a ne asigura „apărarea națională” și de „participarea noastră la efortul de securitate comun al NATO”… nu?
Să mai punem la calculul ăsta și cei aproape 4% din PIB pe care îi plătim sub toate formele la „efortul de război” al „poporului vecin și prieten” ucrainean?
Eh, dacă trageți linie sub toate aceste liberalități făcute de România în numele și pentru „partenerul nostru strategic”, veți înțelege de ce e nevoie să strângem cureaua, de ce e nevoie de impozite mai mari, de ce controlul cash-ului… într-un cuvânt, de ce are nevoie statul de banii dvs! Statul ăla care nu e nici al nostru, nici al copiilor noștri, nici al copiilor copiilor noștri, ci al lor, al mai marilor și stăpânilor noștri!
Deci, stați liniștiți, munciți și plătiți impozite din ce în ce mai mari: banii dvs. se duc și se duc bine unde se duc: se duc pentru „propășirea pe noi culmi de dezvoltare” a „lumii civilizate” în care trăim!
Dan Chitic
Administratie
Ofensiva împotriva traficului auto: Capturi de peste un sfert de milion de euro la frontierele României
Poliția de Frontieră Română, în strânsă colaborare cu partenerii internaționali, a reușit o nouă lovitură împotriva criminalității transfrontaliere. În urma unor operațiuni desfășurate la extremitățile de nord-vest și sud ale țării, trei vehicule de mare valoare, căutate de autoritățile străine, au fost scoase din trafic și indisponibilizate.
Lovitură la frontiera de nord-vest: Bolizi de lux căutați de autoritățile poloneze, interceptați la Satu Mare
Cea mai importantă captură a avut loc în județul Satu Mare, unde cooperarea operativă dintre polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Petea și omologii lor maghiari a dus la identificarea a două autoturisme de lux înmatriculate în Polonia. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, vehiculele au fost depistate în timpul unor misiuni comune de patrulare.
Eficiența verificărilor a fost susținută de utilizarea aplicației eDAC, care a confirmat imediat suspiciunile: mașinile figurau în bazele de date internaționale ca fiind „bunuri căutate pentru a fi folosite ca probă în cadrul unor proceduri penale”, în urma alertelor emise de autoritățile de la Varșovia. La volanul bolizilor, a căror valoare este estimată la aproximativ 200.000 de euro, se aflau cetățeni ai Republicii Moldova, care sunt acum cercetați de organele judiciare.
Filiera sudică: Cap tractor iranian furat, „reținut” în județul Teleorman
Nici frontiera de sud nu a fost ocolită de tentativele de tranzit ilegal. În județul Teleorman, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Zimnicea, acționând împreună cu agenți din cadrul Poliției Orașului Zimnicea, au oprit pentru control un cap tractor înmatriculat în Iran.
Verificările în bazele de date internaționale au scos la iveală faptul că mastodontul rutier, evaluat la 56.000 de euro, figura ca fiind furat și era dat în urmărire pentru confiscare. Vehiculul a fost imediat indisponibilizat, iar șoferul este în prezent cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire.
Tehnologia eDAC și cooperarea internațională, „armele” eficiente împotriva criminalității transfrontaliere
Aceste rezultate de succes nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă rodul unei strategii integrate de securitate. Schimbul rapid de informații între statele vecine și utilizarea instrumentelor digitale de ultimă generație, precum aplicația eDAC, s-au dovedit a fi factori decisivi în combaterea infracționalității.
Reprezentanții autorităților de frontieră subliniază că astfel de acțiuni vor continua cu aceeași intensitate, fiind esențiale pentru menținerea siguranței în zona de frontieră și pentru protejarea integrității spațiului Schengen. Capturile recente demonstrează că România rămâne un filtru riguros în fața rețelelor de trafic de vehicule furate, reușind să recupereze bunuri cu o valoare cumulată de peste 250.000 de euro în doar câteva zile. (Sava N.).
Administratie
Zidul de la Borș: „Bagaje de petrecere” oprite la graniță și mii de persoane verificate de Poliția de Frontieră Oradea
Polițiștii de frontieră din vestul țării au intensificat controalele în ultimele 48 de ore, reușind să intercepteze substanțe interzise care vizau piața neagră din Capitală. Sub lupa autorităților au trecut aproximativ 15.000 de persoane, într-o amplă operațiune de menținere a ordinii publice și combatere a criminalității transfrontaliere.
Captură la frontieră: Cetățeni străini, prinși cu droguri în drum spre un eveniment din București
Vigilența polițiștilor din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Borș a dat roade în cazul a doi cetățeni străini care sperau să treacă neobservați la controlul de rutină. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, un cetățean din Belarus și unul din Polonia au fost identificați având în bagajele personale recipiente și ambalaje suspecte.
În urma verificărilor amănunțite, s-a descoperit o cantitate de aproximativ 56 de grame de substanțe susceptibile a fi stupefiante și halucinogene. Interogați de autorități, cei doi bărbați au recunoscut că destinația finală era Bucureștiul, unde intenționau să participe, alături de mai mulți prieteni, la un eveniment programat pentru această sâmbătă. Planurile lor au fost însă ruinate de „filtrul” polițiștilor de frontieră.
Filtru masiv la granița de vest: 15.000 de verificări în doar două zile
Captura celor doi cetățeni străini nu a fost un caz izolat, ci rezultatul unei strategii de control riguroase. Structurile teritoriale ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea au desfășurat, în ultimele 48 de ore, o serie de controale aleatorii și nesistematice.
Scopul acestor acțiuni a fost verificarea identității și a situației legale a tuturor celor care tranzitează frontiera națională, pentru a preveni orice formă de ilegalitate. În acest interval scurt, aproximativ 15.000 de persoane au fost supuse verificărilor, polițiștii de frontieră acționând strategic pentru a menține un echilibru între fluidizarea traficului și securitatea națională.
Ancheta trece la DIICOT: Substanțele, predate laboratorului de criminalitate organizată
Consecințele legale pentru cei doi tineri depistați cu substanțe interzise sunt severe. Toate probele ridicate din bagajele acestora au fost sigilate și predate Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Oradea pentru expertiză specializată.
Următorul pas în procedură este sesizarea procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Oradea. Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea a precizat că, la finalizarea cercetărilor, vor fi dispuse măsurile legale care se impun, dosarul vizând posibile infracțiuni de trafic și deținere de droguri de risc și mare risc. Operativitatea polițiștilor de frontieră a reușit, astfel, să elimine un potențial pericol înainte ca acesta să ajungă la evenimentul public din Capitală. (Paul D.).
Administratie
Motoarele PNRR la turație maximă: 56 de semnături decisive ale Ministrului Cseke Attila pentru modernizarea sistemului sanitar
Într-o cursă contra cronometru pentru reformarea infrastructurii medicale, Ministerul Sănătății anunță o accelerare fără precedent a investițiilor. Prin semnarea a 56 de acte adiționale, autoritățile deblochează etape critice ale proiectelor finanțate prin PNRR, transformând promisiunile de pe hârtie în realități tehnologice în spitalele din România.
Garanția continuității: 56 de acte adiționale pentru a evita blocajele în investiții
Ministerul Sănătății a confirmat că prioritatea absolută a mandatului actual rămâne implementarea riguroasă a proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest sens, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a parafat recent 56 de acte adiționale, o mișcare strategică menită să asigure finalizarea investițiilor esențiale.
„Obiectivul este clar: proiectele începute trebuie continuate și finalizate, astfel încât oamenii să beneficieze de servicii medicale moderne”, au transmis reprezentanții instituției. Aceste documente reprezintă, în esență, garanția că șantierele și achizițiile de echipamente nu vor fi stopate de blocaje administrative, ci vor primi fluxul financiar necesar pentru livrarea la termen.
Miza pe tehnologie: Digitalizarea devine coloana vertebrală a spitalelor publice
Grosul deciziilor luate de ministrul Cseke Attila vizează aducerea medicinei românești în secolul XXI. Din totalul actelor adiționale semnate, nu mai puțin de 41 sunt destinate exclusiv digitalizării spitalelor publice și a serviciilor medicale. Acest efort masiv de debirocratizare și eficientizare este completat de alte 4 acte adiționale dedicate digitalizării Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) și serviciilor de ambulanță.
Prin această ofensivă digitală, Ministerul Sănătății urmărește crearea unui ecosistem medical interconectat, unde informația circulă rapid, iar timpul de reacție în fața urgențelor este redus considerabil.
Front comun impotriva infecțiilor și tehnologie de ultimă oră pentru micii pacienți
Dincolo de ecrane și servere, investițiile vizează direct siguranța clinică a pacienților. Ministerul a deblocat fonduri pentru 5 proiecte majore care vizează reducerea infecțiilor nosocomiale, un capitol dureros al sistemului sanitar. Totodată, au fost semnate acte adiționale pentru dotarea ambulatoriilor de specialitate cu echipamente de înaltă performanță, precum CT, RMN și aparate de ecografie de ultimă generație.
O atenție deosebită a fost acordată și celor mai vulnerabili pacienți: secțiile de Terapie Intensivă pentru nou-născuți și programele de screening neonatal primesc un impuls vital prin două noi acte adiționale. În plus, viziunea ministerului se extinde și în comunitate, prin finanțarea construcției unui centru comunitar și dotarea unui cabinet de planificare familială, semn că reforma sănătății urmărește un spectru larg de nevoi sociale.
Mesajul transmis de la vârful Ministerului Sănătății este unul de mobilizare totală: investițiile PNRR nu sunt opționale, ci reprezintă singura cale către un sistem medical sigur, modern și, mai ales, ușor accesibil pentru fiecare cetățean.
-
Administratieacum 5 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Exclusivacum 3 zilePRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Exclusivacum 5 zileSingurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul
-
Exclusivacum 16 orePumn în gura presei la IPJ Prahova: Spune-mi cine ți-a vorbit, ca să știm pe cine să intimidăm/Document
-
Exclusivacum 2 zileAntigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
-
Exclusivacum 4 zileLupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo



