Connect with us

Actualitate

Măsurile guvernamentale de restricționare a plăților în numerar afectează doar micile afaceri românești, mai ales din zona rurală

Publicat

pe

Experimentul Pitești. Îmi aduc aminte începutul anilor 80, atunci când într-o bună zi, toți locuitorii județului Argeș ne-am trezit subiecții unui groaznic experiment: regimul Ceaușescu hotărâse să introducă experimental în Argeș sistemul de cartele pentru alimente. Un sfert de pâine pe zi de persoană, un pachet de unt pe săptămână de familie, doi litri de lapte pe săptămână de familie, un kilogram de carne de porc pe lună de persoană.

Docili fiind, noi, argeșenii, ne-am așezat cuminți la coadă cu cartelele în mână și regimul a tras concluzia, corectă, că poporul a înghițit-o și pe-asta. Astfel, sistemul de cartele s-a extins treptat în toată țara, cu excepția capitalei București și a județului Sibiu, județ aflat sub conducerea lui Nicu Ceaușescu.

Ei bine, decizia guvernului Ciolacu de a limita neîntârziat (prin ordonanță de urgență) plățile în numerar la noi în țară mi-a adus aminte de experimentul cu cartele din Argeș. Căci, fără îndoială, prea îndrăzneții noștri guvernanți au aflat că nicăieri în Europa nu prea și-au permis guvernele așa ceva. M-am gândit, deci, că o fi un experiment de tip Ceaușescu-cartelă de alimente, la nivel european și că noi, românii, am fost aleși pentru această cercetare, datorită docilității și cumințeniei noastre civice proverbiale. Sau poate sunt eu conspiraționist și o fi vreo urgență majoră în economie pe care n-o văd eu și alte multe milioane de oameni, dar o văd oamenii lui Ciolacu, care precis stau de dimineața până seara și citesc indicatori economici și statistici pentru a fi la curent cu starea națiunii…

Nu trebuie să fii mare savant să înțelegi că măsurile guvernamentale de restricționare a plăților în numerar afectează doar micile afaceri românești, mai ales din zona rurală, lipsită de unități și automate bancare. Acestea vor trebui să se împuțineze pentru a face și mai mult spațiu pentru marile supermarket-uri.

De asemenea, băncile vor căpăta noi segmente de piață, acaparând, fără efort și investiții, zonele rurale și ale micilor orășele, populate de bătrâni obișnuiți de zeci de ani să fie terfeliți și umiliți de propriul lor stat. Și vor mai suferi și toți cei care mai primesc bani numerar de la copiii sau soții care se spetesc muncind prin subsolurile vest-europene sau care sunt mânați la cules de sparanghel pe moșiile celor care au fericirea de a vorbi aceeași limbă cu baronul Iohannis.

Conform datelor prezentate de BNR, țara noastră se află pe locul 15 în UE atunci când vine vorba de plățile cu cardul, și pe locul 14 la plățile prin intermediul instrumentelor de plată digitale.

Atunci când guvernul Ciolacu a decis să limiteze plățile în numerar printr-o ordonanță de urgență dată peste noapte am crezut că cele două sectoare economice favorizate, băncile și supermarket-urile, se află într-o situație dramatică, la un pas de colaps și au nevoie de ajutor urgent din partea statului. Căci, m-am gândit eu, o astfel de măsură, care afectează dramatic însăși libertatea economică a persoanei, fundamentul capitalismului occidental, este o măsură disperată, care ar trebui justificată de o situație dramatică în piață. Drept pentru care am început să caut statistici care să justifice măsura luată de Marcel Ciolacu, statistici care să explice uciderea cu bună știință a micilor afaceri românești din comerț și creșterea masivă a cifrei de afaceri și a profiturilor băncilor.

Ei, dar haide să vedem cât de rău stau marile rețele de supermarket-uri din România! Pentru început, să remarcă faptul că sectorul economic al comerțului cu amănuntul din România are cea mai mare creștere din întreaga Uniune Europeană din 2015 încoace: cu peste 80% au crescut vânzările cu amănuntul la noi în țară între august 2015 și august 2023. 80% în 8 ani, un asemenea ritm de creștere nu mai există pe continent. După piața românească, a doua cea mai mare creștere a avut piața poloneză, cu doar 56%, urmată de cea lituaniană, cu 53%. Cea bulgărească are o creștere de 51%, iar cea maghiară de 48%. Media creșterilor în Estul Europei este deci de 50%, România marcând un record absolut. Sunt chiar țări în care volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ultimii opt ani: Belgia(-10%), Luxemburg (-65%!), iar statele mari au creșteri moderate: Germania (+8%), Franța (+40%). Nemaivorbind de bogații elvețieni, care s-au mulțumit cu o creștere de doar 0,9% a volumului comerțului în ultimii 8 ani!

Din acest punct de vedere, al volumului, România pare un paradis al magazinelor. Motiv pentru care 5% dintre firmele care fac comerț cu amănuntul în toată Europa sunt la noi în țară: 253 000 de firme, mai multe decât în Germania (167 000 de firme) sau decât în Turcia (158 000 de firme), state cu câte peste 80 de milioane de locuitori. Sau mai multe decât în Polonia (157 000 de firme), stat cu o populație dublă față de a noastră.

Ei bine, paradisul comerțului românesc arată cam așa: 70% din bani merg către supermarket-uri (aproape exclusiv cu capital străin) și restul se împart între companiile mici și mijlocii, aproape exclusiv cu capital românesc. Evoluția numărului de supermarket-uri („magazine moderne ” în limbajul oficial) este incredibil de rapidă.

Dar, ne amenință reprezentanții supermarket-urilor, „încă este loc de creștere pe o piață unde comerțul tradițional are circa 30% din vânzări. În alte piețe, ponderea acestui segment e de doar 10-15%”. Cu alte cuvinte, ținta supermarket-urilor este de înjumătățire sau de reducere la o treime a ponderii vânzărilor magazinelor mici, pervers numite „tradiționale”, într-o încercare deloc mascată de a acorda o tentă peiorativă cuvântului „tradițional”.

Țintă pe atât de realistă cât este de cinică, căci fiecare al șaselea faliment din țara noastră este înregistrat în cazul unui magazin mic și mijlociu deținut de antreprenori români: comerțul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţia însumează 1.665 de insolvenţe în 2022, din totalul de 6.531 de proceduri noi, în 2021 şi în 2020 acest domeniu fiind lider al insolvenţelor cu 1.785 de companii din totalul de 6.144, respectiv 1.691 de firme din totalul de 5.694 de cazuri, conform bursa.ro.

Evident că puterea politică din România din ultimii 20 de ani a încălcat toate legile posibile și imposibile pentru a aduce în orașele noastre cele 4400 de supermarket-uri și pentru a distruge toate magazinele românești, „tradiționalele” din limbajul oficios. Pentru cele 4400 de supermarket-uri s-au demolat cartiere, s-au călcat în picioare spații verzi și s-au dat autorizații de construire care nu ar fi fost niciodată posibile pentru antreprenorii români. Și tot pentru a îngrășa cele 4400 de supermarket-uri s-au eludat toate normele sanitar-veterinare și de siguranța alimentară posibile. Ba chiar s-a închis ochii de la zecile de cartelări și de la miile de încălcări ale legilor concurenței. Tot ceea ce supermarket-urile nu și-au permis vreodată la ele acasă, aici s-a putut.

Agricultura și industria alimentară de la noi au fost ignorate cu desăvârșire de cumpărătorii de la supermarket-uri, astfel încât legumele și fructele românești putrezesc pe câmp, iar noi găsim pe rafturile supermarket-urilor mere și cartofi aduse de la mii de kilometri. Într-o vreme în care toată Europa își propune să mănânce din „lanțul scurt de aprovizionare”, adică mâncare produsă la 10-20 de kilometri maxim de locul de consum, la noi supermarket-urile ne silesc să mâncăm produse congelate, cărate de la mii de kilometri. Cam așa arată „comerțul modern” care a alungat cu desăvârșire magazinele „tradiționale”.

România avea deja în 2016, o pondere uriașă a marilor companii în raport cu IMM-urile din sectorul comerțului, deși la număr de angajați contau cu predilecție companiile mici. Totul este o consecință a faptului că numărul de supermarket-uri a crescut de cu 300% în doar 4 ani (2012-2016), iar cel al magazinelor „tradiționale” doar s-a dublat. Este evident că productivitatea realizată în marile magazine (hypermarket-uri ) este cu mult superioară celei realizate în micile magazine, de obicei afaceri familiale:

O măreață realizare a comerțului prin supermarket-uri este și cocoșarea balanței comerciale a țării, prin creșterea alarmantă a importurilor de produse alimentare cauzată de „jena” marilor rețele comerciale străine de a vinde produse românești și bucuria acestora de a importa produse din țara lor de origine. Pentru a fi cât mai clar: fiecare al cincilea euro plătit de români pentru importuri este cauzat de importurile marilor rețele de supermarket-uri. Tot pentru a fi cât se poate de clar: firmele pentru care lucrează statul român provin din Germania în proporție de 26%, din Austria 18,4% (rețeaua de benzinării OMV), din Franța în proporție de 17,3% și din Olanda în proporție de 8%. Și tot pentru claritate, să reamintim că Austria și Olanda se opun intrării țării noastre în spațiul Schengen.

Este, deci, cât se poate de evident că guvernul lui Marcel Ciolacu nu avea de ce să salveze supermarket-urile din țară, pentru simplul motiv că acestea dețin oricum peste 70% din piață și pentru că au cea mai mare creștere multi-anuală de volum din Uniunea Europeană. Poate, atunci, să fi vrut Marcel Ciolacu să mai dea o mână de ajutor bietelor bănci din România. Poate acestea să treacă printr-o situație grea.

Motiv să aruncăm o privire asupra situației băncilor românești în context european. Și ce constatăm? Că anul trecut, 2022, băncile din România au avut cea mai bună performanță din Uniunea Europeană, adică avem cel mai mare indicator ROE din UE – return on equity, adică profitul raportat la capital: 13, 1%. Dacă ne uităm cu atenție vom vedea că băncile noastre, primele în clasamentul profitabilității, se uită de sus de tot la băncile germane (ROE de 4%), la cele austriece (ROE de 6,4%), la cele italiene (ROE de 5,7%) sau la cele olandeze (ROE de 8,3%), dar și la cele poloneze (ROE de 4,8%) sau cehești (ROE de 10,6%).

Dar, cine știe, s-o fi întâmplat ceva anul acesta, vreo criză majoră în piața bancară? Da` de unde: de exemplu, pe primul trimestru din 2023, cea mai mare bancă a țării a raportat un profit colosal: profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost la finalul primului semestru de 1,581 miliarde de lei (+51,14% față de iunie 2022), din care cel al băncii este de 1,269 miliarde de lei (+39,91% față de iunie 2022). Iar veniturile operaționale ale Grupului Banca Transilvania au ajuns la 3,7 miliarde lei (+29,7%). Reținem că situația celei mai mari bănci românești este cât se poate de roză, cu un profit mai mare cu 40% decât cel, oricum uriaș, de anul trecut conform BVB.

A doua bancă a țării raportează și ea creșteri: BCR a înregistrat un profit net de 1,698 miliarde de lei (343,8 milioane de euro) în primele nouă luni din 2023, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2022, datorită unei „performanțe operaționale îmbunătățite, susținută de un volum mai mare de afaceri cu clienții”. Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 18,2% până la 2,324,5 miliarde de lei (470,7 milioane de euro) în primele trei trimestre din 2023, față de perioada similară din 2022, pe fondul unor „venituri operaționale mai mari”, precum BVB.

Pentru a nu mai lungi suspansul să vă spun direct că rentabilitatea capitalurilor (ROE adică) pentru băncile românești anul acesta a urcat la o medie amețitoare, de peste 20%, ceea ce nu indică nicidecum vreo slăbiciune care să ducă la intervenția salvatoare a guvernului.

Deci guvernul nu are defel vreo motivație nobilă, cum ar fi salvarea economiei țării atunci când limitează cheltuielile românilor cu numerar. Să țină oare cont de voința cetățenilor care i-au ales pe guvernanți? Nu s-ar zice, căci iată care este preferința cetățenilor europeni: 43% preferă să plătească la magazin cu cardul, iar 32% cu numerar. Mai clar spus, grupul celor care preferă să plătească doar cu cardul nu este atât de semnificativ.

Așadar, nici voința bieților cumpărători n-a fost la baza deciziei polițienești a guvernului. Atunci o fi prea marea dezvoltare a serviciilor bancare din țara noastră? Nici aici nu prea am nimerit-o căci, oameni buni, România are cei mai mulți cetățeni pe capul fiecărui funcționar bancar, adică avem 369 de persoane/funcționar bancar, ceea ce sigur nu scurtează timpul pierdut de oameni pe la bănci și nici nu ușurează munca bancherilor. Și nici la numărul de cetățeni arondați fiecărei unități bancare nu stăm prea grozav, cu vreo 5000 de oameni/unitate bancară.

Ei, ce unități bancare, asta-i din secolul trecut. Acum românii sigur își fac singuri treburile financiare pe internet. Sau nu? Căci, iată ce spun nemiloasele statistici europene: cum că am fi ultimii din Europa la digitalizarea serviciilor financiare, cu un grad de doar 13,7%.

Și-atunci, dacă supermarket-urile o duc bine merci, băncile își cresc profiturile precum puterile lui Făt Frumos, unități bancare nu prea avem, bancheri nici atât, servicii digitale financiare nici pe departe, iar educația noastră financiară l-a făcut pe guvernatorul Isărescu să strâmbe din nas, în tot acest context, ce i-o fi mânat pe miniștrii lui Ciolacu să dea o ordonanță de urgență pentru a ne limita plățile în numerar? Care o fi motivația prea-iuților la scris ordonanțe miniștri?

Nu cumva se face un experiment uriaș pe români? Să vadă cei de undeva de sus dacă e cazul să extindă aceste restricții și asupra unor națiuni ceva mai nărăvașe, nu atât de docile ca a noastră?

Petrișor Peiu

Actualitate

Securitatea maritimă globală sub asediu: Între inovația senzorilor „invizibili” și limitele puterii navale în Ormuz

Publicat

pe

De

Pe măsură ce apele internaționale devin tot mai disputate, forțele navale se confruntă cu o dublă provocare: necesitatea unei tehnologii de detectare ultra-sofisticate și realitatea dură a limitărilor logistice în punctele strategice de tranzit.

Vânătoarea din adâncuri: Tehnologia care „aude” tăcerea

În regiunea Indo-Pacific, regulile jocului subacvatic s-au schimbat radical. Submarinele rusești și chineze au atins un nivel de silențiozitate care amenință supremația deținută decenii la rând de forțele navale occidentale. Răspunsul la această amenințare este reprezentat de o nouă generație de geamanduri sonar (sonobuoys). Deși par a fi simple tuburi lansate din aeronave, aceste dispozitive de 15 kilograme sunt concentrate de inovație digitală, capabile să reziste unui impact de 100G pentru a deveni „urechile” flotei în adâncuri.

Inovația majoră vine prin sistemele cu arhitectură deschisă, precum „Open Buoy”. Această abordare modulară permite forțelor navale să integreze noi senzori și capacități de război electronic în câteva luni, nu în ani, transformând fiecare unitate într-un nod adaptabil al unei rețele complexe de supraveghere.

Capacitate versus realitate: Dilema escortelor în Ormuz

În timp ce tehnologia avansează sub apă, la suprafață, limitele logistice impun decizii strategice dificile. Conducerea militară navală a avertizat recent că furnizarea de escorte pentru navele comerciale în Strâmtoarea Ormuz depășește capacitatea actuală a flotei. Într-un mediu contestat și minat, o astfel de misiune este considerată extrem de riscantă și dificil de executat eficient fără un încetarea focului general acceptată.

Deși ideea escortelor a fost vehiculată la nivel politic, realitatea din teren arată că resursele sunt concentrate pe menținerea blocadei porturilor inamice. Această strategie de „asfixiere” pare să dea rezultate, peste 90 de nave comerciale fiind deja redirecționate, forțând astfel avansarea negocierilor diplomatice.

Diplomația sub presiune și viitorul dominației maritime

Succesul operațiunilor militare din prezent nu se mai măsoară doar în victorii directe, ci în capacitatea de a aduce adversarul la masa tratativelor. Blocada maritimă este considerată, în prezent, cel mai eficient instrument de presiune în negocierile cu Teheranul. Totuși, echilibrul rămâne fragil. Între promisiunile de protecție a rutelor comerciale și capacitatea tehnică de a monitoriza „invizibilul” din adâncuri, forțele navale trebuie să navigheze printr-o eră a transformării digitale și a prudenței strategice.

Citeste in continuare

Actualitate

Airbus își forțează limitele în Spania: Hub strategic la Sevilla și incertitudini pe frontul avioanelor de luptă

Publicat

pe

De

Grupul european accelerează producția de avioane-cisternă pentru a domina piața globală, în timp ce proiectul viitorului avion de vânătoare de generația a șasea rămâne blocat în dispute politice și industriale.

Într-o mișcare strategică menită să consolideze supremația europeană în domeniul aviației militare, Airbus a anunțat planuri ambițioase de extindere a capacităților sale de producție. Până la finalul anului 2027, orașul Sevilla va găzdui un nou centru de conversie pentru modelul A330 Multi Role Tanker Transport (MRTT), decizie luată pe fondul unei cereri globale fără precedent pentru acest tip de aeronavă.

Sevilla devine epicentrul conversiilor militare: Creștere de capacitate și investiții masive

Noul hub din Andaluzia va funcționa complementar cu facilitatea existentă din Getafe, având misiunea clară de a ridica ritmul anual de conversie a aeronavelor civile în platforme militare de la cinci la șapte unități. Dincolo de transformarea propriu-zisă, centrul va oferi servicii complete de mentenanță, reparații și modernizări pentru flota globală de A330.

Alegerea Sevillei nu este întâmplătoare. Locația beneficiază deja de infrastructură de talie mondială și expertiză tehnică avansată, fiind locul unde sunt asamblate aeronavele de transport A400M și C295. Pentru a adapta hangarele existente la noile cerințe, Airbus va direcționa o investiție substanțială în modernizarea activelor industriale, pregătind terenul pentru un volum de lucru intensificat.

O victorie de 1,4 miliarde de euro în fața gigantului Boeing

Momentul expansiunii coincide cu un succes comercial major. Italia a decis recent să atribuie Airbus un contract de 1,4 miliarde de euro pentru achiziționarea a șase avioane-cisternă A330. Această mișcare marchează o schimbare radicală de strategie la Roma, care a abandonat planul inițial din 2022 de a achiziționa modelul american Boeing KC-46 Pegasus în favoarea soluției europene.

Inovație la Rota: Dronele și Marina Spaniolă testează viitorul supravegherii maritime

În paralel cu expansiunea industrială, Airbus își demonstrează avansul tehnologic în domeniul sistemelor autonome. Recent, în baza de la Rota, a avut loc o demonstrație de colaborare între echipaje umane și drone (crewed-uncrewed teaming).

În cadrul unei misiuni simulate de interceptare a unei ambarcațiuni de mare viteză, dronele Flexrotor și Alpha 900 au urmărit ținta, transmițând imagini în timp real către un elicopter H135 și o navă de patrulare a Marinei Spaniole. Testul subliniază capacitatea de integrare a tehnologiilor de supraveghere și recunoaștere (ISTAR) în teatre de operațiuni complexe.

Umbra incertitudinii: Proiectul avionului de generația a șasea în impas

În ciuda succeselor comerciale, cerul nu este complet senin pentru gigantul aeronautic. La recentul summit de apărare din Manching, conducerea Airbus a exprimat o poziție rezervată privind programul comun de avioane de luptă dezvoltat de Germania, Franța și Spania.

Din cauza unei dispute industriale acerbe cu partenerul francez Dassault, viitorul celui mai ambițios proiect de apărare al Europei depinde acum exclusiv de deciziile politice ale guvernelor implicate. Deși Berlinul și Parisul au încercat medierea conflictului, un progres real întârzie să apară, lăsând proiectul generației a șasea într-o stare de vulnerabilitate strategică.

Citeste in continuare

Actualitate

Lego militar: OA-1K Skyraider iI rebrenduiește războiul rapid prin dezasamblare record

Publicat

pe

De

Comandamentul de Operațiuni Speciale al Forțelor Aeriene (AFSOC) se pregătește să revoluționeze logistica de front prin testarea unei capacități inovatoare de dezasamblare și reasamblare „rapidă” a aeronavei OA-1K Skyraider II. Programat pentru finele acestui an, testul în condiții operaționale reale va demonstra cum o aeronavă de atac poate fi transformată în piese compacte și reconstruită în timp record, direct pe teatrul de operațiuni.

Eficiență în ore, nu săptămâni

Secretul noii strategii constă în reducerea drastică a amprentei logistice. Dacă în mod tradițional mentenanța sau transportul complex necesită zile sau chiar săptămâni, OA-1K poate fi demontat și repus în funcțiune în doar câteva ore, utilizând un grup restrâns de personal. Această agilitate transformă Skyraider II într-o țintă greu de anticipat pentru adversari, eliminând dependența de baze fixe și locații previzibile. Prin această mobilitate extremă, forțele speciale pot asigura o prezență constantă la costuri reduse, eliberând resursele de înaltă tehnologie pentru alte misiuni critice.

Sfidarea „tiraniei distanței”

Noua capabilitate este răspunsul strategic la provocările logistice imense din teatrele de operațiuni vaste, precum regiunea Indo-Pacific. AFSOC vizează transportul acestor avioane în interiorul aeronavelor de transport masiv, precum C-17 Globemaster. Testele viitoare vor determina exact câte unități OA-1K pot fi „împachetate” într-un singur zbor transatlantic sau transoceanic. Această abordare permite depășirea obstacolelor geografice și oferă o capacitate de reacție imediată în caz de criză sau conflict deschis cu adversari avansați.

O flotă de 75 de aeronave pentru viitorul conflictelor

OA-1K Skyraider II nu este doar un avion de supraveghere, ci o platformă versatilă capabilă de recunoaștere (ISR), sprijin aerian apropiat și lovituri de precizie. Până în prezent, AFSOC a recepționat deja 18 aeronave, având ca obiectiv final o flotă de 75 de unități. Deși calendarul exact al desfășurării rămâne clasificat, oficialii confirmă că Skyraider II va fi complet pregătit pentru luptă în următorii ani, marcând o nouă eră în care flexibilitatea și imprevizibilitatea devin principalele arme ale forțelor speciale.


Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi

România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți” Ani la rând, România a turnat bani în...

Exclusiv12 ore ago

Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești

De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație Unde se termină ignoranța și începe complicitatea?...

Exclusivo zi ago

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...

Exclusivo zi ago

PRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI

Dezvaluiri  pe baza datelor din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă...

Exclusivo zi ago

Polițist dat afară pentru… stat în picioare la un protest

Un polițist din București, 36 de ani, fără antecedente disciplinare, a fost destituit – sancțiunea maximă, echivalentul „ești mort pentru...

Exclusivo zi ago

Tribunalul mopului pierdut: cum a reinventat justiția de la Brăila curățenia generală

Hotărâre „istorică”: judecătorii nu discriminează, doar… nu spală Mâine urmează să fie comentată public o hotărâre care frizează absurdul, pronunțată...

Exclusivo zi ago

Proxenet cu halat alb: cum se tratează la Psihiatrie… foamea de bani”

Un spital de stat, un proxenet și o poveste „de manual” Într-o Românie în care spitalele par uneori mai aproape...

Exclusiv2 zile ago

Evadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul

Evadare la Mărgineni, liniște la Minister: toată lumea la locurile de muncă, nimeni la locul faptei La Penitenciarul Mărgineni, condus...

Exclusiv2 zile ago

Lupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo

Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea”...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – „Greșeala” statului, corectată doar cu ștampilă de la instanță

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii din Vrancea spun NU sistemului antigrindină!

Grindina, sperietoare de presă. Adevăratul dezastru: rachetele „salvatoare” În timp ce declarațiile politice pică peste noi ca o ploaie de...

Exclusiv4 zile ago

Dictatura „Contabilului” Grecu: Cum se spală MAI pe picioare cu legea, în timp ce instanțele dau de pământ cu abuzurile

În timp ce țara arde de lipsă de personal și dotări, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se practică un sport...

Exclusiv4 zile ago

Singurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP

Pustiul de la malul mării: Cum a ajuns SNPP să vorbească singur în oglindă, sub privirea îngăduitoare a conducerii ANP...

Exclusiv4 zile ago

Instinctul de polițist nu ia pauză: Un urmărit general, capturat într-un parc din Călărași de un agent aflat la joacă cu fiul său

O zi obișnuită de relaxare în familie s-a transformat, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o misiune operativă de succes pentru un...

Exclusiv4 zile ago

SHOW DE „SUPRAVIEȚUIRE” LA CONSILIUL JUDEȚEAN PRAHOVA: PARACLINICII LUI POLITEANU, ȘCOLIȚI DE „SERVICIILE SECRETE” ÎNAINTE DE CASARE!

Ploieștiul a devenit oficial platoul de filmare al unui film de prost gust, unde „actorii” principali sunt polițiștii locali cu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv