Administratie
Ajutor de stat în România pentru instalații de biogaz

Diversificarea resurselor de energie regenerabilă este vitală pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Biogazul este un combustibil regenerabil, produs atunci când materia organică, provenită din alimente expirate, alterate, gunoi de grajd etc. este descompusă de microorganisme în absența oxigenului. Acest proces se numește digestie anaerobă, iar, pentru ca acest lucru să aibă loc, deșeurile trebuie să fie închise într-un mediu în care nu există oxigen.
National grid scrie că biogazul se produce în mod natural sau ca parte a unui proces industrial, creat pentru a fi folosit drept combustibil. Materia biologică folosită pentru a produce biogaz se descompune oricum în mod natural, astfel că această captare industrială a gazelor produse prin degradare și utilizarea lor ulterioară ca sursă de energie sunt procese mai puțin dăunătoare mediului decât atunci când materia organică este lăsată la voia întâmplării. Procesul de producere a biogazului este, în mare măsură, ciclic, încadrându-se într-un ciclu general durabil de gestionare a deșeurilor agricole. De exemplu, gunoiul de grajd produs la o fermă de animale poate fi folosit pentru a produce biogaz, cu care, ulterior, se vor alimenta utilajele agricole. O mare varietate de deșeuri se descompune în biogaz, pe lângă gunoiul de grajd, regăsindu-se şi deșeurile aşa-numit umede din oraşe, material vegetal, deșeuri alimentare sau mâlul din canalizare.
Din punct de vedere chimic, biogazul este format, în principal, din metan și dioxid de carbon. Poate include, de asemenea, cantități mici de hidrogen sulfurat şi siloxani, cantitățile relative ale acestora variind în funcție de tipul de deșeuri implicate în producerea biogazului rezultat. China deţine cel mai mare număr de instalații de biogaz, aproximativ 50 de milioane de gospodării utilizându-l ca principală sursă de energie. Acestea se află, în mare parte, în zonele rurale, multe comunităţi asigurându-şi independenţa energetică în acest mod. În Marea Britanie funcţionează 109 instalaţii de biogaz, în timp ce SUA au peste 2.200 de asemenea fabrici.
Se estimează că gospodăriile din Regatul Unit, sectorul ospitalității și al serviciilor alimentare, al producției de alimente, al comerțului cu amănuntul și cel angro produc aproximativ 10 milioane de tone de deșeuri alimentare anual. Dacă toate acestea ar fi tratate prin digestie anaerobă, industria ar putea genera 11 TWh de biogaz, suficient pentru a încălzi 830.000 de case, ceea ce ar putea reduce emisiile nocive cu 8,8 milioane de tone echivalent CO2, sau 2% din emisiile anuale ale Marii Britanii. Doar în sezonul Crăciunului, Marea Britanie risipește 270.000 de tone de alimente. Aceste deşeuri ar genera 300 GWh de biogaz, suficient pentru a încălzi 25.000 de case, reducând emisiile de dioxid de carbon cu 236.000 de tone echivalent CO2.
Depozitele de gunoi sunt a treia cea mai mare sursă de emisii de metan produs de om în SUA, astfel încât reducerea risipei alimentare este un factor important în contribuția la reducerea emisiilor. În 2022, în Danemarca, peste 800 de milioane de metri cubi de biogaz au fost produși în fabricile din țara scandinavă, stabilind un nou record intern. Aceasta echivalează cu aproximativ 40% din gazul natural consumat în țară în cursul anului, potrivit unui comunicat de presă al asociației comerciale Biogas Danmark. Acest volum, prin înlocuirea gazelor naturale fosile, a contribuit la o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră în cuantum de 1,5 milioane de tone echivalent CO2.
Mai mult, reducerea emisiilor de metan provenite din gunoiul de grajd utilizat a ajuns la 250.000 de tone de CO2. Producția de biogaz în Danemarca se realizează, în principal, în două tipuri de instalații: instalații agricole de biogaz și stații de tratare a apelor uzate. Instalaţiile agricole folosesc, de obicei, gunoi de grajd și deșeuri organice, și, într-o măsură mai mică, culturi cu potenţial energetic. Într-un digestor intră aproximativ 75 % gunoi de grajd restul fiind compus din deșeuri organice provenite din industrie și gospodării. Digestatul rezultat în urma procesului industrial este folosit și ca îngrășământ organic. Alte stații de biogaz utilizează nămolurile rezultate din tratarea apelor uzate și pot include, de asemenea, biomasă suplimentară, cum ar fi deșeurile alimentare separate la sursă.
Instalațiile de biogaz pot avea multiple scopuri și pot îndeplini un dublu rol în ecosistem și economie. Pe de o parte, ne pot furniza energie neutră din punct de vedere al amprentei de carbon, arderea biogazului neproducând dioxid de carbon nou. În al doilea rând, procesul de digestare previne eliberarea de metan în atmosferă, cu impact pozitiv asupra mediului. Biogazul poate fi ars în sobe de uz casnic pentru gătit după un tratament minor, dar poate fi folosit şi pentru a genera energie termică și energie electrică. Energia produsă de centralele de biogaz poate fi introdusă direct în rețeaua electrică, deservind una sau mai multe comunități, în funcție de dimensiunea instalației de biogaz.
În plus, căldura generată pe tot parcursul procesului poate fi folosită pentru a încălzi piscine sau clădiri. Comunitățile obţin aceste rezultate dacă ştiu să gestioneze risipa de alimente și împiedică gunoiul compostabil să ajungă la gropile de gunoi. Reciclarea deșeurilor organice înseamnă mai puține mirosuri în oraşe, un risc minim de răspândire a bolilor și surse de apă protejate, printre altele. Un alt avantaj al instalațiilor de biogaz este eliminarea nevoii de îngrășăminte sintetice, deoarece acestea pot fi înlocuite cu digestat, acesta conţinând o serie de nutrienți, cum ar fi fosforul, esențial pentru culturile sănătoase.
Homebiogas.com scrie că, pe lângă efectele pozitive asupra mediului, instalațiile de biogaz contribuie la construirea unei economii circulare, în care mai multe industrii pot deveni sustenabile și autosuficiente prin utilizarea deșeurilor lor pentru a obține energie sau căldură. Pe măsură ce numărul de fabrici crește, noi locuri de muncă sunt generate, cu un impact semnificativ asupra calității vieții în numeroase comunități din întreaga lume. Procesul este simplu, dar nu este ieftin. Costurile asociate cu construirea unei centrale de biogaz fac ca investițiile în astfel de instalații să fie o provocare în multe comunități. În plus, modelul așa cum îl cunoaștem astăzi, nu este fezabil în comunitățile mari, urbane, care necesită cantități mari de energie pentru a prospera, dar nu pot furniza materiile prime necesare pentru a genera suficient biogaz. Deşeurile din marile aglomerări urbane pot fi folosite, în schimb, pentru a genera biogaz în comunităţile mici şi medii.
Ajutor de stat în România pentru instalații de biogaz
Conform agrointel.ro, fermele de animale, asociațiile agricole sau chiar autoritățile locale pot accesa, până la 30 iunie 2026, fonduri nerambursabile de 3,7 milioane de euro pe proiect, pentru sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de biogaz pe bază de gunoi de grajd. Prin Ordinul de ministru 1.496/ 2023, se aprobă o schemă de finanțare cu un buget total de 20,7 milioane de euro, acesta cuprinzând și condițiile pentru accesarea sprijinului. Producătorii agricoli sau crescătorii de animale care produc și/sau colectează anual o cantitate de gunoi de grajd de la minimum 1.000 animale vor putea cere bani pentru realizarea de instalații care produc energie electrică și/sau termică din biogaz pe bază de gunoi de grajd sau alte deșeuri agricole compostabile, potrivit Ordinului publicat în Monitorul Oficial. (L. Anghel).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 3 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!