Chiar dacă este război la graniţa României de un an şi jumătate, Ministerul Apărării Naţionale nu a reuşit în ultimii patru ani să semneze un contract după finalizarea licitaţiei cu Naval Group, iar Forţele Navale nu au dorit să ofere diferenţa de bani companiei de pe locul doi, Damen, după ce Naval s-a retras.

Vedeţi mai jos comunicatul MApN:

„Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naţionale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018.

Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispoziţiilor secţiunii B.I, punctul 4, literele f) şi g), coroborat cu dispoziţiile secţiunii B.II, litera c), punctul 10, din HG nr. 48/2018, întrucât ofertantul declarant câştigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă şi nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător a operatorului economic de pe locul următor.

Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanţi marţi, 8 august.”

Naval Group a câştigat licitaţia finalizată în 2019 cu 1,2 miliarde de euro, iar după renunţarea la contract, MApN a avut obligaţia să întrebe beneficiarul, Forţele Navale, dacă este dispus să cheltuiască 50 milioane în plus, pentru a semna cu Damen, compania clasată pe locul doi. Deoarece MApN a scris în comunicat că „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător a operatorului economic de pe locul următor”, înseamnă că Forţele Navale nu au fost dispuse să cheltuiască în plus pentru acest contract care are o întârziere mai mare de 10 ani.

De ce nu s-a semnat contractul pentru achiziţia corvetelor. Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018

Semnarea contractului pentru achiziţia corvetelor a batut pasul pe loc de patru ani. În decembrie 2018, s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic, de 1,2 miliarde de euro, şi de atunci a urmat un şir de proceduri juridice şi amânări nejustificate.

Programul de achiziţie a corvetelor este desemnat esenţial din 2007

Sunt două Hotărâri ale CSAT, nr S-147/2007 şi 174/2016, prin care programul “Corvetă Multifuncţională” este unul esenţial de înzestrare, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român.

În 2016, MApN considera că doar la Damen Galaţi se pot construi corvete

Din această cauză, în 2016, Guvernul a dorit să achiziţioneze cele patru corvete prin atribuire directă, conform HG 906/2016, prin care contractul era atribuit şantierului din Galaţi al companiei Damen Shipyards Group, fiind ales modelul SIGMA – proiect 10514.

Atunci, MApN şi Guvernul ajunseseră la concluzia că singurul şantier naval care deţine infrastructura şi expertiza necesare construcţiei şi dotării unei corvete este Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., conform respectivei hotărâri.

Deoarece valoarea era mai mare de 100 milioane de euro, autoritatea contractantă, MApN, a solicitat aprobarea Parlamentului, conform art. 51 din OuG nr. 114/2011.

Şi de aici a început bâlbâiala românească, fără să se mai ţină cont de interesele de securitate ale statului stipulate chiar în hotărârile CSAT.

Comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament nu s-au pronunţat pe HG 906/2016, iar actul normativ nu a produs efecte juridice, fiind abrogat în martie 2017.

Din 2017 a început dansul

Pe 11 aprilie 2017, cele două comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat şi Camera Deputaţilor au aprobat iniţierea procedurii de achiziţie pentru programul “Corvetă Multifuncţională”, iar MApN a iniţiat un prim proiect HG, în 16 august 2016, prin care să reglementeze procedura specifică de achiziţie, de data asta una competitivă, similară dialogului competitiv.

În primul proiect de HG se prevedea o corvetă între 1.600 şi 3.500 t.

În acest proiect se prevedea, printre altele, că operatorii economici trebuie să fie din state membre NATO, corveta trebuia să aibă un deplasament cuprins între 1.600 şi 3.500 t. Şi doar doi operatori economici ar fi urmat să fie calificaţi în etapa de dialog. Clasamentul se făcea pe baza criteriilor: capacitate economică şi financiară – pondere 40%, capacitatea tehnică sau profesională – pondere 60%.

MApN se răzgândeşte şi vrea lege

La sfârşitul lunii august 2017, conducerea MApN s-a răzgândit şi a decis ca procedura specifică să fie reglementată prin lege. Fără să fie retras proiectul de HG, MApN a elaborat un proiect de lege.

Navele pot fi şi din categoria fregatelor

În proiectul de lege, a fost extinsă baza de selecţie a navei, fiind trecută corvetă/fregată.

Proiectul de lege a trebuit să aştepte finalul anului, când pe 6 decembrie au fost aprobate, la nivelul MApN, Strategia de Achiziţii actualizată şi Baza Programului de Achiziţii pentru programul “Corvetă Multifuncţională”, de către Consiliul de Achiziţii.

Din nou, MApN se răzgândeşte şi renunţă la proiectul de lege, pe urmă şi la proiectul de HG

Cu toate acestea, proiectul de lege nu a mai fost promovat, deoarece pe 9 noiembrie 2017, Departamentul de stat pentru Armamente a propus din nou promovarea unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice programului de înzestrare “Corvetă multifuncţională”.

Nici acest proiect de HG nu a fost avizat de toate structurile din MApN şi nu a fost promovat.

Un alt proiect de HG, se rununţă la limita de 3.500 t.

Pe 23 noiembrie, Departamentul de Armamente propune promovarea unei alte HG prin care se renunţă la limita superioară de tonaj, respectiv 3.500 t şi se trece ca operatorii să fie din state NATO şi UE.

Se aprobă proiectul de HG

Pe 15 februarie 2018, a fost aprobată HG 48/2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare “Corvetă multifuncţională”. Aceasta prevede că atribuirea are trei etape: calificare, dialog, evaluare.

Pe 26 februarie 2018, s-a publicat anunţul de participare A3/1526 pe site-ul Romtehnica împreună cu documentaţia de atribuire a contractului.

Cinci operatori economici au depus oferte

Cinci operatori au depus oferte: ThyssenKrupp Marine Systems GmbH (Germania), Damen Schelde naval Shipbuilding (Olanda), Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, Ficantieri (Italia) şi STM Savunna Teknolojileri Muhendislik (Turcia).

În faza de dialog s-au calificat 4 ofertanţi, fiind descalificat operatorul din Turcia deoarece nu este ţară NATO şi UE.

Etapa de dialog s-a desfăşurat în două runde, la care au participat toţi cei 4 operatori economici calificaţi, iar la finalul acestei etape, comisia de evaluare a identificat soluţia optimă.

Aceasta s-a realizat după ce operatorii au trimis oferta finală, compusă dintr-o ofertă tehnică finală şi o ofertă financiară finală.

Pe 2 octombrie 2018, 3 operatori economici au depus oferte finale, după ce firma din Germania s-a retras

S-a stabilit oferta câştigătoare

Pe 5 noiembrie a fost aprobat raportul intermediar încheiat în urma finalizării fazei de evaluare a ofertei tehnice, iar peste o lună, pe 6 noiembrie, au fost deschise plicurile cu ofertele financiare. Tot atunci s-a realizat Raportul procedurii specifice prin care s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic.

Şeful structurii care s-a ocupat de licitaţie a început să ceară auditare suplimentară şi control de la Curtea de Conturi

Chiar dacă procedura fusese auditată de Direcţia de Audit Intern, secretarul de stat pentru Armamente nu a semnat raportul realizat pe 22 noiembrie prin care se solicita aprobarea Raportului procedurii specifice din 6 noiembrie 2018 şi a dispus reluarea auditării întregii proceduri.

Deoarece Direcţia Audit Intern din cadrul MApN i-a transmis secretarului de stat pentru Armamente din acelaşi minister că reauditarea excedează cadrului legal, secretarul de stat a cerut şi un control de la Curtea de Conturi a României.

Nici Curtea de Conturi şi nici DPICF din cadrul MApN nu au identificat aspecte care să prejudicieze stabilirea finalistului.

Jumătate de an inactivitate decizională

Procurorul constată că după ce toate structurile de control n-au găsit nimic ilegal, “s-a constatat o inactivitate decizională până în data de 1 iulie 2019,” când locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente a semnat Raportul procedurii specifice.

Procesele nu s-au terminat aici

Pe 9 iulie 2019, Damen anunţa că a înaintat o plângere la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) luând în considerare un litigiu iniţiat anterior de Fincantieri, şi că a sesizat Curtea de Apel Bucureşti pentru multiple nereguli care au afectat rezultatul Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Compania informa, la vremea respectivă, că decizia vine ca urmare a faptului că toate părţile implicate în licitaţie, inclusiv autoritatea contractantă, au ridicat multiple aspecte de legalitate şi de încălcare a confidenţialităţii, unele dintre ele fiind invocate ca temei pentru suspendarea procedurii în trecut, chiar de către Ministerul Apărării Naţionale.

Chiar dacă Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe 13 iulie, în dosarul nr. 21131/3/2019, prin care a respins acţiunea Damen, MApN a dat imediat precizări că nu va semna contractul deoarece pe rolul instanţelor de judecată sunt înregistrate în total trei dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV, a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naţionale.

Intervine şi premierul şi contrazice MApN

Pe 23 iulie intervine şi premierul în această dispută şi contrazice un minister din subordinea lui spunând că MApN poate începe negocierile finale cu Naval Grup-Şantierul Naval Constanţa: „Din punctul meu de vedere, pot începe negocierile finale cu Naval Grup-Şantierul Naval Constanţa”.

Concluzii

Sunt 16 ani de la prima Hotărâre CSAT prin care acest program este declarat esenţial, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român, dar toate tergiversările nu arată deloc existenţa unei urgenţe pentru politicieni şi decidenţii din MApN.

Proiectele de acte normative au schimbat de mai multe ori cerinţele operaţionale fără să fie cerut de fiecare dată acordul SMFN, aşa cum era normal.

Majoritatea documentelor care au fost modificate nu au fost semnate de titulari, ci de locţiitori cel mult. (F. Jipa).