Evenimentul se înscrie în demersul MNAR de a prezenta grupări artistice semnificative în istoria artei din România.

Spre sfârșitul anului 1925, trei pictori și un sculptor – Ștefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato și Oscar Han – formează un grup artistic nou. Îi lega o prietenie anterioară, pe care au consolidat-o expunând împreună. În perioada 1925-1934, au organizat șapte expoziții în București. Ultima a avut loc în 1934, la puțin timp după moartea lui Ștefan Dimitrescu.

MNAR notează că acești patru artiști au scris un capitol din istoria picturii și sculpturii moderne românești, fiind uniți nu atât prin temperament și viziune modernă, cât prin devotament față de artă și asumarea responsabilă a condiției de artist.

Directorul general al MNAR, Călin-Alexiu Stegerean, a subliniat că expoziția dedicată Grupului celor patru cuprinde, în principal, cu excepția unei lucrări împrumutate de la Muzeul Municipiului București, lucrări din patrimoniul Muzeul Național de Artă al României. Este una din direcțiile noastre de acțiune, aceea de a valorifica propriul patrimoniu, demonstrând că avem un patrimoniu comparabil cu cel al muzeelor mari din țări vecine sau din Europa Centrală, de multe ori cercetarea acestui patrimoniu procurând surprize extraordinare.

Acesta a mai afirmat că pentru MNAR este importantă continuarea expozițiilor care aduc în atenția publicului grupări artistice din România, prima fiind organizată anul trecut, fiind dedicată Sindicatului Artelor Frumoase.

Acest lucru e important, pentru că istoria artelor din România nu abundă cu grupări artistice. Dimpotrivă, ele sunt câteva, exemple care au demonstrat că solidaritatea artiștilor a însemnat mai multă vizibilitate, care a produs impact în societate.

Despre expoziția de la Muzeul Colecțiilor de Artă, Liliana Chiriac, curator, explică: De la început, ne-am gândit cum să facem ca să fie ceva cât mai diferit de ce s-a făcut până acuma, să-i prezentăm cât mai profund. Am ales să prezentăm cele o sută de lucrări care reprezintă opera artiștilor cât au fost activi în grup. La încheierea acestui discurs curatorial, expunem anii ’33-’34, cu autoportretul lui Ștefan Dimitrescu. Patrimoniul e foarte valoros, divers și amplu.

Colega acesteia, Monica Croitoru, spune că lucrările de artă sunt însoțite de un fond documentar. Acesta constă în documente care ne ajută să înțelegem mai bine operele de artă pe care am ales să le expunem pe pereți. Este vorba de fotografii din cadrul celor șapte expoziții ale grupului și vă invităm să recunoașteți în acele fotografii lucrări pe care le puteți admira în fața dvs. expuse pe perete.

Totodată, în aceste vitrine se regăsesc transcrieri ale tuturor cataloagelor expozițiilor grupului celor patru. Dacă veți avea răbdarea să parcurgeți cele câteva cărți poștale pe care am ales să le expunem în vitrine, veți vedea că este vorba despre o corespondență candidă, despre o prietenie prețioasă care s-a desfășurat pe parcursul a zeci de ani între patru artiști care nu au făcut decât să se modeleze unul pe celălalt, să se încurajeze unul pe celălalt, să viziteze locuri și să abordeze subiecte noi.

Ilinca Damian, curator, povestește că prima sa interacțiune cu Grupul celor patru a fost odată cu organizarea unei expoziții dedicată lui Oscar Han. Apoi i-am tot întâlnit pe cei patru, în memoriile multor oameni din epocă. Mi-am dat seama că e un grup atipic, că e ceva ce se întâmplă acolo și am încercat să-i cunosc și individual.

Afirmă că pe cei patru i-a legat o prietenie înfiripată în anii studenției și în timpul Primului Război Mondial. Această prietenie i-a mobilizat și motivat, pe fiecare în parte, să devină artiști legendari. Ce-i mai unește pe ei e faptul că nu proveneau din mediile de vârf și poate au parte de probleme pe care alții, precum Theodor Pallady, care venea din familie boierească și avea alte resurse materiale, nu le-ar fi avut.

Demersul curatorial reconstituie segmente din fiecare manifestare expozițională organizată în cadrul grupului. De asemenea, evidențiază lucrările care au stârnit discuții și ecouri și care au devenit opere de referință. Expoziția conține o prezentare cronologică a grupului și a fiecărui artist în parte. Lucrările pot fi văzute până la 24 septembrie, la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei 111, corp C parter, de miercuri până duminică, între 10.00 și 18.00. (Dorin Luca).