Featured
Laura Codruța Kovesi intră într-o fundătură încă și mai mare decât cea în care a intrat administrația americană

Karim Khan este profund dezamăgit. Procurorul șef al Curții Penale Internaționale a fost lăsat în poziție de șpagat, după ce a început în forță o anchetă împotriva unor prezumtivi criminali de război ruși. Ancheta sa este aruncată în aer chiar de către autoritățile americane. Iar la vârf, în Statele Unite, disputa este în toi. Îi vor fi sau nu îi vor fi livrate lui Karim Khan probele care îi incriminează pe ruși?
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Iată un vechi proverb românesc care se potrivește mănușă acestei situații aflate într-o mare dispută. Pentagonul refuză cu obstinație furnizarea de probe împotriva prezumtivilor autori ruși ai crimelor de război. Oare de ce? La această întrebare, răspunsul e relativ simplu de dat. Și îl oferă lumii întregi o publicație de prestigiu, The New York Times. Pentagonul se teme, și pe bună dreptate, că activitatea Curții Penale Internaționale de la Haga, creată pentru judecarea și condamnarea crimelor de război, ar putea să se transforme într-un adevărat bumerang. De natură să lovească în moalele capului comandanți militari ai Pentagonului considerați în prezent eroi. Dar care, dacă se iau în calcul o serie de fapte pe care le-au comis sau le-au ordonat în teatrele de război deschise de Statele Unite, s-ar putea să fie transformați în criminali. Aceeași situație în ceea ce privește CIA, care este cel mai puternic serviciu secret al Statelor Unite și probabil cel mai puternic serviciu secret din lume. Să ne reamintim că în întreaga lume, dar în special în Europa, s-a declanșat o veritabilă furtună în urma unor grave violări ale legilor americane precum și legislației internaționale, pe parcursul vânării, interogării și încarcerării unui mare număr de persoane suspectate de activități teroriste. Conform legislației din Statele Unite, nu este permisă tortura și, în general, există numeroase interdicții privind modul de interogare a unor prezumtivi infractori. Din acest motiv au fost alese centre de interogare și detenție pentru persoanele bănuite de terorism pe teritoriul altor state. Inclusiv pe teritoriul României. Uniunea Europeană a declanșat chiar o amplă anchetă în acest sens, care a condus la localizarea unor spații de detenție, a generat și o serie întreagă de probe, dar la un moment dat s-a împotmolit. Sau a fost împotmolită. Guantanamo, faimoasa închisoare în care au fost „cazați” cei mai mulți dintre presupușii teroriști și au fost torturați prin metode condamnate de justiția americană, este în Cuba. Deci în afara teritoriului Statelor Unite. Și cu asta am închis această paranteză.
Războiul din Ucraina a încins spiritele. În întreaga lume, dar în special la Washington. Până în prezent, Statele Unite, deși au cochetat cumva cu ideea existenței Curții Penale Internațioale de la Haga, nu au recunoscut-o oficial. La fel ca și Federația Rusă. Ca atare, conform normelor internaționale de drept, jurisdicția CPI nu se întinde și asupra celor două state. Și astfel Washingtonul intră într-un cerc vicios. Dacă recunoaște și susține eforturile Curții Penale Internaționale, dacă-i furnizează probele solicitate procurorului șef Karim Khan, atunci recunoaște implicit și autoritatea respectivei instituții și trebuie să se supună jurisdicției ei pentru crimele de război ale unor militari americani sau ale unor agenți CIA ori a agenților altor servicii secrete din Statele Unite. Dacă nu sprijină eforturile procurorului șef al CPI, atunci cum ar putea să se ajungă oare la condamnarea prezumtivilor criminali de război ruși? A celor care au ordonat și executat atacuri devastatoare asupra infrastructurii civile din Ucraina și care au răpit și pervertit copii ucraineni?
Cercul vicios se vede cu ochiul liber în aceste momente la Washington, iar The New York Times are meritul de a-l înfățișa printr-o amplă anchetă pe această temă. Treptat, evident din motive politice, cea mai mare parte a administrației Biden înclină în favoarea recunoașterii Curții Penale Internațioale de la Haga, cu toate riscurile pe care acest lucru le implică, inclusiv în ceea ce-i privește pe unii comandanți americani, care în viitor ar putea să fie și ei cercetați pentru crime de război. O parte mai mică a adminstrației americane, cea legată de instituțiile de forță, împreună cu Pentagonul și serviciile secrete, se opune însă cu strășnicie colaborării cu procurorul șef CPI. Conflictul acesta va mai ocupa încă destul de mult timp prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Pentru că este abia la început. Și cumva această problemă trebuie tranșată. Curtea Penală Internațioală de la Haga nu are nicun rost, dacă nu este recunoscută și susținută de marile puteri. Să presupunem însă că, în cele din urmă, disputa se tranșează la Washington în favoarea CPI. Iar procurorul șef CPI este ajutat să-și continue și să-și finalizeze ancheta. Ce se va întâmpla ulterior? Mai nimic. Pentru că Federația Rusă nu recunoaște jurisdicția CPI. Ca atare, niciun prezumtiv criminal de război, începând cu Vladimir Putin și continuând cu mulți alții, care au dat sau au executat ordine criminale, nu ar putea fi judecat și condamnat. Nicio persoană și pentru niciun fel de crimă nu poate fi condamnată în absență. O persoană, pentru a fi judecată și condamnată, trebuie să fie prinsă, supusă unor interogatorii sau unui proces în care să aibă posibilitatea să se apere în persoană. Iar prezumtivii criminali ruși nu circulă ca electronii liberi prin Occident, astfel încât, odată dați în urmărire, să poată fi capturați.
Închei acest demers editorial făcând încă o precizare, care o vizează direct pe Laura Codruța Kovesi. După cum se știe, Ursula von der Leyen, capul fără minte al Uniunii Europene, de altfel și fără morală, a insistat în câteva rânduri asupra proiectului de a crea un tribunal care să pedepsească crimele de război. Iar Laura Codruța Kovesi s-a bătut cu cărămida în piept în cursul vizitei sale în Ucraina, desfășurată în urmă cu câteva zile, cum că se va ocupa, prin intremediul Parchetului European, și de crimele de război săvârșite împotriva ucrainenilor. Cum oare o va face? Este un mister de nedezlegat. Cu o asemenea afirmație, Laura Codruța Kovesi intră într-o fundătură încă și mai mare decât cea în care a intrat administrația americană și care este descrisă în detaliu în The New York Times.
Sorin Rosca Stanescu
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 10 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare