Decizia CCR nr. 649 din 15.12.2022 prin care Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor  ale art. 25, 27-43 și 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor a fost deja redactată de către  judecătorii Curții Constituționale a României, iar motivarea acestora arată în mod clar  că deciziile de imputare din cadrul cercetărilor administrative s-au emis în baza unui act normativ parțial neconstituțional.

Pentru a înțelege motivele care au dus la declararea ca fiind neconstituționale a acelor articole din OUG 121/1998, prin care personalul MAI era cercetat ca la judecata lui Ponțiu Pilat, vă expunem succint din motivarea CCR, dezvaluie cei de la sindicatul Europol:

• decizia de imputare emisă de unitate din care face polițistul era titlu executoriu, fapt ce contravine Codului Muncii;
• decizia de imputare era titlu executoriu, iar emitentul acesteia, comandantul unității se substituia judecătorului fără a îndeplini cerințele impuse de art.124 și 126 din Constituție; acestea implicau un grad ridicat de subiectivitate, incompatibilă cu securitatea juridică de care trebuie să se bucure părțile unui raport de muncă și cu principiile care stau la baza statului de drept;
• nu era descrisă cu exactitate procedura recuperării sumelor reținute în baza deciziei de imputare, ceea ce a încălcat flagrant art.51 și 52 din Constituție, rezultând un tratament discriminatoriu al polițiștilor față de alte categorii profesionale cărora li se aplicau prevederile Codului Muncii;
• instituirea comisiilor de cercetare administrativă la nivelul unităților a încălcat art.124 și 136 din Constituție și contravin art.41 din Codul de procedură civilă și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
• decizia de imputare afecta drepturile salariale ale polițiștilor, de aceea procedura sa de executare trebuia corelată cu celelalte acte normative referitoare la instituția executării silite;

Având în vedere aceste argumente solide reținute de instanță, puteți deduce acum faptul că polițiștii au fost cercetați abuziv după un act normativ vechi de 25 de ani, tocmai din 1998, pe care MAI l-a ignorat să-l coreleze cu modificările actelor normative cu regim superior, astfel că polițiștii au fost buni de plată în baza unor ”procese” neconstituționale. Mai rămăsese ca Ministerul Afacerilor Interne să le dea inspectorilor șefi  câte o robă și un ciocan specific judecătorilor cu care să bată în masă când emiteau deciziile de imputare în cazul polițiștilor, mai precizeaza sursa citata.

Astfel, conform motovării CCR, ori de câte ori unitatea de poliție va considera că este  păgubită, va avea la dispoziție, potrivit art.21 din Constituție, posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești în vederea recuperării prejudiciului suferit, și nu de a impune el însuși imputarea pretinsului prejudiciu. Trebuie să reținem faptul că Decizia CCR 649/2022 produce efecte atât pentru viitor- facta futura, cât și pentru situațiile juridice pendinte (situații în care raportul juridic nu a fost soluționat definitiv).

Nu în ultimul rând, menționăm faptul că cei de la Sindicatul EUROPOL a reprezentat membrii de sindicat în peste 100 de cercetări administrative, anulându-le pe majoritatea, fie la Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, fie în contencios administrativ. Ne bucurăm de faptul că practicile subiective de a găsi vinovat polițistul au încetat, acestia având dreptul de acum înainte la un proces echitabil. (Cerasela N. ).

CITEȘTE INTEGRAL MOTIVAREA DIN DECIZIA CCR 649/20