Featured
Această probă eliminatorie (INTERVIU PSIHO-PROFESIONAL) este folosită in mod greșit și produce daune
Așa cum și in cazul testărilor psihologice ne-am mobilizat să demonstrăm, pentru că oficialii ANP se tot incăpătânează să țină cu dinții de partea lor de realitate, și in cazul interviurilor psiho-profesionale, care au devenit cea mai grea probă de concurs, cu cel mai mare subiectivism, ne vom mobiliza și o să demonstrăm, chiar dacă va fi un consum inutil de timp și energie, că această probă eliminatorie este folosită in mod greșit și produce daune, dezvaluie cei de la FPP.
Am tot informat oficiali ANP că lucrurile nu sunt deloc in ordine, că prin aceste comisii apar fel de fel de habarniști care nu au făcut nici măcar o evaluare profesională in toată cariera lor, dar sunt aduși ca experti in recrutare de personal, iar erorile sunt foarte vizibile, mai precizeaza sursa citata.
In lipsa unei intervenții ferme din partea ANP, proba interviului psiho-profesional a inceput să alunece abrupt pe o pantă negativă, așa cum se intâmplase și cu evaluările psihologice.
Pentru noi lucrurile se repetă scenă cu scenă, la fel ca in cazul in care ANP se opunea cu vehemență sesizărilor noastre vis-a-vis de testările psihologice, fiind preocupați doar să acopere neregulile, nu să constate dacă sesizările noastre sunt autentice.
Si in cazul interviurilor psiho-profesionale am avut dialog cu oficiali ANP, am adus la cunoștință spete punctuale, insă reactia este cea consacrată: ” Haideti că facem o analiză la final, ce strângeți dumneavoastră de la observatori, ce ne mai spun și oamenii noștri, apoi ne punem la masă și facem o analiză, vedem dacă se greșeste, ce putem imbunătăți si vedem. Facem inpreună”.
Dar timpul trece, examenele cele mai importante din sistem se țin si ratăm momentul de a fi corecți, de a oferi șanse egale tuturor, de a transmite că suntem profesioniști .
De ce functionează multinaționalele si instituțiile de stat doar supravietuiesc?
Pentru că in multinaționale performanță este măsurabilă și sistemul de recompensare și sancționare funcționează in mod real.
Incepând cu procesul de selecție și continuând cu procesul de producție, toate merg ceas.
In instituțiile de stat incă se merge pe : ” lasă mă că merge și așa”.
Și merge exact așa, adică ” merge si așa”.
Analizând componența membrilor comisiilor de concurs, prestația acestora, sigur mergem pe : ” las-o mă că merge și așa”.
Merge, dar cu ce costuri?
Câți nu au fost blocati in evoluție profesională din cauza habarnismului unor membrii ai comisiilor, sau câți nu au fost blocați in accesul in profesie.
Interviu pentru o multinațională care face profit , contribuie la PIB și asigură existența financiară pentru sute de oameni:
” – Ia marker-ul și scrie ceva pe tablă!
– Ceva.
– Felicitări, ai trecut interviul”.
In sistemul penitenciar comisia nu vrea să se asigure că individul, in calitatea sa de candidat, intelege sensul unei cerinte simple, că poate functiona autonom, că poate lua decizii in rapot de cerința, comisia, practic, face o evaluare orală a cunostințelor profesionale, ceea ce e trebuie să se intâmple la proba scrisă, și mai mult, repetă, in formă orală, evaluarea psihologică.
Inchizitia, pentru ca asta este in lipsa implicării ANP, pornește de la 8 spețe create, la care ar fi trebuit să fie 8 răspunsuri așteptate, dar nu e chiar așa de simplu, cum ar trebui.
In sistemul penitenciar sunt 8-10 spete/ concurs, pe care comisia le creează in ziua concursului și incă 30-40 de intrebări suplimentare, in cazul unor nefericiri, intrebari suplimentare care nu sunt consemnate nicăieri, nici intrebarile, nici răspunsurile, e mai mult o joacă cu nervii candidatilor.
Se porneste cu o speța prezentată de un membru al comisiei , se adresează intrebarea/cerinta, și de aici incepe calvarul , pentru că nici nu reușește candidatul să articuleze un răspuns că au și sărit, din toate colturile:
– Dar dacă e așa, cum răspunzi?
– Dar dacă nu e asa?
-Dar sa zicem că e așa, cum e ?
-Eu te provoc și zic că e asa, e, zi ceva!
– Nu, nu, noi am vrut sa zicem de fapt altceva. Nu ai fost atent. Concentrează-te un pic. Sigur intelegi? Vrei să-ți repetăm intrebarea?
Si uite așa, ceea ce trebuia să fie un simplu interviu se transformă intr-un ” măcel”, spre satisfactia unor membrii prea plini de ei, care, dacă le repeti speța de 6 ori, iți dau chiar ei cel puțin 4 răspunsuri diferite.
Suntem convinsi că dacă lucrăm pe filmarea de la un concurs , de exemplu de la Mioveni, proba interviu, și ii intrebăm pe membrii comisiei despre spețe, sigur vom avea răspunsuri total diferite.
Un exemplu de speța:
” Esti sef sectie și se intâmplă un incident pe sectia unde ești responsabil, mai precis un agent lovește in mod nepermis un deținut. Se face o anchetă , ce declari?
Raspuns candidat- declar exact ce am constatat. Cine pe cine lovește, dacă cunosc, consemnez si motivul etc.
Alt membru al comisiei: Agentul vă este prieten……
Candidat: indiferent cine ar fi, declar adevarul, așa este corect, legal, deontologic.
Alt membru al comisiei: Si directorului ce ii declari?
Candidat: aceleași lucruri pe care le-am mentionat anterior.
Alt membru al comisiei: da, dar poate fi dat afara, i se poate face dosar penal, te mai știi și cu soția agentului , vă vizitati acasa, ce declari?
Condidat: lucrurile enunțate anterior.
Alt membru al comisiei: ajungi la parchet, știi consecintele ce pot fi asupra agentului, ce declari?
Candidat: ce am declarat la inceput, ce am declarat in fata directorului, adică adevarul.
Alt membru al comisiei: dupa ce dai declaratia la parchet, procurorul iti cere să nu spui nimic din ce ati discutat pentru că poate influența ancheta. Te intorci la unitate si directorul iti cere să ii redai ce ai vorbit cu procurorul. Cum procedezi?
Candidat: ii voi spune directorului că am declarat exact ce am declarat de la inceput si ii voi comunica că nu pot să dau alte detalii pentru că asa a dispus procurorul.
Alt membru al comisiei: stiti ca toate aste implica timp si o parte din audieri se poate intampla in afara programului tău de muncă. Cum procedezi, ceri să fii pontat pentru toate astea, sau cum procedezi?
Candidat: pontajul e apanajul șefilor ierahici, eu mă pun la dispozitia unității.
Alt membru: si nu ai pretentii la ore suplimentare, plata lor etc?
Candidat: nu sunt familiarizat cu procedura interna.
Alt membru: ai fi dispus să minti pentru ati ajuta colegul?
Candidat: nu, voi declara adevarul.
Vi se pare că este o singură speță, sau că toate intrebările suplimentare sunt menite să lămurească speța initială?
Regizorul emisiunii AiUmor nu stie unde să facă preselecții.
Dacă tot ne facem de râs , să bucurăm și țara.
La unele comisii chiar nu ai cum să te plictisesti.
Sunt cazuri in care candidații dau raspunsuri identice, dar răspunsurile comisiilor sunt diferite: Respins, Admis. Argumentul forte al comisiei: Atitudinea!
Suntem convinsi ca dacă un candidat isi schimbă hainele si reintra la interviu, răspunsul comisiei va fi altul, așa de mare e abrambureala , pentru că nu există consecinte pentru deciziile lor și, in cazul unoră, totul pare o joacă.
Se intamplă, din păcate, ca unii candidati să fie protejati și in afara spețelor principale, de regulă 8-10, să mai aibă 2-3 intrebări suplimentare, dar sunt unii de primesc săracii inca 20-30 de intrebări suplimentare, care de la a cince a in colo nu mai au treabă cu speța, ci generează spețe noi.
Suntem dispusi ca impreună cu reprezentanți ai ANP , să pierdem ceva timp si să vizualizăm cateva inregistrări elocvente. Doar așa putem combate ideea ANP – ului cu privire la obiectivitatea comisiilor , care pun si ele 2-3 intrebari suplimentare ca să se lămurească dacă candidatul gândeste ok.
Poate după vizionare o să se convingă si ANP-ul că unii membrii ai comisiilor chiar nu sunt ok si nu au competența si maturitatea necesară pentru a li se incredinta asemenea responsabilitati, mai dezvaluie FPP. (Irinel I.).
Featured
Noua lege a salarizării, „armă electorală” în mâna politicienilor. Sindicaliști MAI: „Bugetarii devin sclavii deciziei politice”
Guvernul transformă bugetarii în masă de manevră pentru alegeri, avertizează sindicaliștii din MAI, citați de Cotidianul Național, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu. Noua lege a salarizării decuplează coeficienții de salarizare de salariul minim pe economie și introduce o „valoare de referință” stabilită politic, ceea ce, susțin reprezentanții angajaților din sistem, lasă veniturile bugetarilor la discreția guvernanților.
„Sclavii deciziei politicului”: salariile, rupte de salariul minim
Cea mai gravă prevedere a noii legi, potrivit sindicaliștilor din MAI, este tocmai această decuplare a coeficienților de salariul minim și înlocuirea lor cu o valoare de referință, stabilită și modificată exclusiv prin decizie politică.
„Guvernul spune că vom avea valoare de referință, astfel, coeficientul 1 nu va fi înmulțit cu salariul minim pe economie, ci va fi înmulțit cu 4.350 lei, să zicem. Adică se va decupla de salariul minim pe economie. În momentul în care Guvernul va dori să crească salarizarea, va trebui ca Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii să cadă de acord pe creșterea acestei valori de referință. Asta înseamnă că nu se decuplează salariile bugetarilor de decizia politică. Iar noi, ca bugetari, devenim sclavii deciziei politicului”, a declarat, pentru Cotidianul Național, Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Acesta avertizează că majorările vor fi folosite strict electoral: „În preajma alegerilor, când vede că nu stă bine în sondaje, când sunt alegeri parțiale, va crește valoarea de referință, ca să mulțumească bugetarii. Ori acest lucru nu trebuie să se întâmple”.
Salarizarea, „armă” electorală: necalificații pot depăși calificații
Sindicaliștii din MAI au cerut Guvernului ca salariile bugetarilor să rămână legate de salariul minim pe economie, astfel încât orice creștere a acestuia – valabilă pentru toți, și la stat, și la privat – să se reflecte automat în grilele bugetarilor, fără intervenție politică.
„Tu poți să faci valoarea de referință 4.100, să duci salariul minim pe economie la 4.800 lei, iar necalificatul îl va depăși pe calificat, care va rămâne la 4.350 lei. Mai mult decât atât, vom avea niște probleme, dat fiind că, pentru a asigura salariul minim pe economie, trebuie să vii cu o sumă compensatorie. Iar suma compensatorie nu va intra în baza de calcul a sporurilor și a pensiei”, explică liderul SNPPC.
Concluzia lui Vasile Zelca, citat de Cotidianul Național: „Nu trebuie să facem salarizarea bugetarilor o armă a politicienilor în preajma alegerilor. Este mai rău decât până acum, pentru că ni se spune clar că ei vor decide salariile bugetarilor, când vor ei, cum vor ei, când au ei interes politic”.
Compresia grilelor: raportul scade de la 1:12 la 1:8
O altă critică dură vizează modificarea raportului salarial maxim în interiorul familiilor ocupaționale, de la 1:12 la 1:8. Cu alte cuvinte, diferențele între funcții și grade se reduc, ceea ce, în opinia sindicaliștilor, descurajează total performanța și responsabilitatea.
„Debutantul va avea 1,60, iar cel cu 5 ani vechime va avea 1,70, diferența va fi mică. Și atunci s-ar putea ca debutantul sau cel care are un coeficient inferior de salarizare să îl depășească, la un moment dat, pe cel de deasupra lui, dacă va lucra în condiții generatoare de sporuri”, explică Zelca.
Un exemplu dat în articolul din Cotidianul Național: șeful de post poate fi depășit la venituri de ajutorul de șef de post, aflat pe funcție inferioară, dar cu mai multe ore de noapte și sărbători legale. „Ceea ce face ca nimeni să nu mai dorească să ocupe funcții de conducere, cu toate atribuțiile și responsabilitățile respective”, subliniază președintele SNPPC.
Situații similare pot apărea și în structurile judiciare: „Într-un departament de la judiciar ai un ofițer principal 1, căruia îi dai în lucru dosare complexe, care ar putea fi depășit la venituri de un ofițer de rang inferior, care este adus mai des noaptea și în sărbători legale. Atunci se ajunge ca oamenii competenți și cu experiență să fie plătiți mai puțin”.
„Uniformizare periculoasă”: performanța nu mai contează
Sindicaliștii din MAI insistă că trebuie păstrată o diferență clară între cei cu funcții, vechime și studii superioare și personalul aflat la început de carieră sau pe trepte inferioare.
„Prin noua lege a salarizării se urmărește o uniformizare, care nu încurajează performanța. În plus, o să iasă și discuții în interiorul fiecărei familii ocupaționale din această cauză. Distanța dintre gradele de salarizare trebuie să fie mai mare, tocmai ca să nu-l poată depăși cel cu o funcție inferioară pe cel cu o funcție superioară”, atrage atenția Vasile Zelca, în declarațiile acordate Cotidianului Național.
Liderul SNPPC sugerează și un calcul cinic din partea Guvernului: „Probabil merg pe principiul că e mai bine să ne certăm între noi decât să ne certăm cu ei. În plus, fac și economii la salarii”.
În viziunea sindicaliștilor, noua lege a salarizării nu doar că nu rezolvă inechitățile din sistemul bugetar, ci le amplifică, transformând veniturile angajaților de la stat într-un instrument de control politic, folosit la nevoie, în special în anii electorali.
Anchete
Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, termen la ÎCCJ în dosarul arestării preventive
Procurorii Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, ambii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au primit termen la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul în care contestă măsura arestului preventiv dispusă pe 15 mai 2026 de judecătoarea ICCJ Luminița Criștiu-Ninu, relatează publicația Lumea Justiției.
Acuzații grave: trafic de influență și instigare la abuz în serviciu
Potrivit informațiilor prezentate de Lumea Justiției, procurorul PICCJ Marius Iacob îl acuză pe Gigi-Valentin Ștefan de trafic de influență, iar pe Teodor Niță de instigare la abuz în serviciu, dosarul fiind unul cu puternic impact în mediul judiciar constănțean.
Măsura arestului preventiv dispusă la mijlocul lunii mai a generat reacții și controverse, cei doi magistrați atacând decizia la instanța supremă.
Termen la ÎCCJ pe 27 mai 2026
Judecătoarele Înaltei Curți, Anca Barbu și Valerica Voica, au stabilit termen pentru judecarea contestației miercuri, 27 mai 2026, în cauza cu nr. 1000/1/2026, conform aceleiași surse.
Decizia ce va fi pronunțată de ICCJ în acest dosar este așteptată cu interes, având în vedere profilul magistraților implicați și gravitatea acuzațiilor formulate de procurorul de la Parchetul General. (Irinel I.).
Administratie
Braconaj piscicol pe Dunăre, oprit de polițiștii de frontieră la Giurgiu: plase, barcă gonflabilă și zeci de kilograme de pește confiscate
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au descoperit și confiscat aproximativ 400 de metri de plase de pescuit comercial și o ambarcațiune gonflabilă, în urma unei acțiuni desfășurate pe fluviul Dunărea pentru combaterea braconajului piscicol.
Operațiune mixtă pe apă și pe uscat
Acțiunea a fost derulată de polițiștii de frontieră din cadrul Biroului Operațional Naval, care au intervenit pe apele Dunării, în timp ce lucrătorii Compartimentului Sprijin Operativ au acționat pe uscat, în zona de frontieră, pentru prevenirea și combaterea pescuitului ilegal.
Pe timpul supravegherii cu aparatură de vedere pe timp de noapte, polițiștii au observat patru persoane care scoteau din apă plase de pescuit comercial, folosindu-se de o ambarcațiune gonflabilă. Ulterior, acestea au încercat să părăsească în grabă zona de frontieră cu ajutorul unui autoturism.
Urmărire pe teren dificil: un suspect reținut, trei în continuare căutați
Echipajele Poliției de Frontieră au intervenit în sprijin și au reușit interceptarea autovehiculului. În momentul blocării acestuia, persoanele aflate la bord au abandonat mașina și au fugit în direcții diferite.
În urma intervenției, conducătorul auto a fost reținut de polițiști, însă celelalte trei persoane au reușit să se sustragă, profitând de configurația dificilă a terenului și de condițiile existente în zonă. Autoritățile continuă demersurile pentru identificarea tuturor participanților la activitatea ilegală.
Plase, barcă gonflabilă și 57 kg de pește, confiscate
În cadrul verificărilor, polițiștii de frontieră au ridicat, în vederea continuării cercetărilor, aproximativ 400 de metri de plase de pescuit comercial, o ambarcațiune gonflabilă și 57 de kilograme de pește din diferite specii.
Întreaga cantitate de pește a fost predată unei unități de profil specializate, în conformitate cu prevederile legale.
Dosar penal și mesaj ferm împotriva braconajului
În cauză a fost întocmită lucrare penală, fiind continuate cercetările pentru stabilirea întregii activități infracționale și identificarea tuturor persoanelor implicate.
Prin misiunile specifice desfășurate, Poliția de Frontieră Română subliniază că va continua acțiunile de prevenire și combatere a braconajului piscicol și reamintește că desfășurarea de activități ilegale în zona de frontieră atrage răspunderea penală, conform legislației în vigoare. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zilePușcăriile României, pe perfuzii cu like-uri: domnule ministru, Poliția Penitenciară a crăpat, dar Facebook-ul duduie
-
Exclusivacum 2 zileBumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis „Cutia Pandorei” și a demascat rețeaua „milițienilor-analfabeți”
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (I)
-
Exclusivacum 3 zilePumn în gura presei la IPJ Prahova: Spune-mi cine ți-a vorbit, ca să știm pe cine să intimidăm/Document
-
Exclusivacum 4 zileAntigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
-
Featuredacum o ziRepublica telefoanelor imputernicite: Cum se tâlhărește o anchetă la minut, în direct, pentru șefu’ de pe WhatsApp
-
Exclusivacum 2 zileRepublica rachetei fără lege: Cum trage „mafia norilor” (Antigrindina) cu explozibili în cer, pe banii proștilor, fără studii, fără acorduri și fără rușine/Document
-
Exclusivacum o ziSpitalul de stat în dungi: Cum a ajuns medicina din pușcării să fie tratată cu… scârbă oficială



