Administratie
Poliţiştii de frontieră au oprit, la graniţele naţionale, în 48 de ore, un numar de 151 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera
Cele mai multe situaţii au fost înregistrate de către poliţiştii de frontieră arădeni din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II care au depistat, în total, 134 de persoane originare din ţări asiatice sau africane, la ieşirea din ţară către Ungaria. Acestea au fost identificate separat, în mai multe situaţii, în diferite mijloace de transport, ascunse în autoutilitare sau automarfare. Majoritatea persoanelor în cauză sunt fie solicitante de azil, fie au intrat legal în ţara noastră în baza unor documente legale şi încercau să o părăsească în mod fraudulos. Două persoane, cetăţeni turci, conducători auto ai unor automarfare, sunt cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi.
Alte 6 persoane de origine asiatică au fost depistate pe raza localităţii Santa Mare, din judeţul Botoşani, după ce au trecut ilegal frontiera de stat din Republica Moldova în România, peste râul Prut.
Şi poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara au depistat, în cadrul unei acţiuni desfăşurate în sistem integrat pe linia prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale pe raza municipiului Timişoara, 9 cetăţeni asiatici, care nu îşi justificau prezenţa în zonă.
La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră, pe sensul de ieşire din ţară, un cetăţean turc, aflat la volanul unui ansamblu rutier înmatriculat în Turcia. Acesta transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, transformatoare electrice pe ruta Turcia-Olanda.
În urma efectuării controlului amănunţit al mijlocului de transport, au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentul pentru marfă, patruzeci de cetăţeni străini.
Persoanele au fost preluate și transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că sunt cetăţeni din Bangladesh, Egipt și Iran, cu vârste cuprinse între 22 și 45 de ani, ce au intrat legal în țara noastră în baza documentelor personale.
De asemenea, tot la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, poliţiştii de frontieră au efectuat controlul amănunţit asupra unui automarfar condus de un cetăţean turc. În urma controlului au descoperit, în compartimentul destinat transportului de marfă, treizeci și trei de cetăţeni străini.
În cadrul verificărilor preliminare s-a stabilit faptul că sunt cetățeni din Bangladesh, India și Egipt, cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani.
În cele două cazuri, cei doi şoferi turci ai automarfarelor sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi, poliţiştii de frontieră continuând cercetările în vederea stabilirii întregii activități infracționale.
Acestora li s-au adăugat alţi 61 de cetăţeni din diverse state, depistaţi, tot la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, în încercarea de a trece ilegal frontiera în Ungaria, ascunşi în cinci mijloace de transport.
În fapt, s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară, patru cetățeni români, respectiv un turc, aflați la volanul unor autoutilitare înmatriculate în România și Polonia, respectiv unui ansamblu rutier înmatriculat în Turcia. Șoferii transportau, conform documentelor de însoţire a mărfii, căști audio, textile, cutii din lemn, piese auto și profile din aluminiu pentru societăți comerciale din Franța, Italia și Polonia.
În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră au efectuat control amănunţit al celor cinci mijloace de transport. Astfel, au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentele pentru marfă, respectiv în locașuri special amenajate (perete dublu) în total, șaizeci și unu de cetăţeni străini.
Persoanele au fost preluate și transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că sunt cetăţeni din diverse state (Bangladesh, India, Eritreea, Pakistan, Tunisia, Sri Lanka, Maroc, Siria și Irak), ce intenționau să ajungă în mod fraudulos în vestul Europei.
Alte două persoane, cetăţeni din Guineea, au fost depistate tot la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II într-un autocar, încercând să iasă ilegal din ţară, folosind documente de identitate care aparţineau altor persoane.
La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră, pe sensul de ieșire din țară, călătorind ca pasageri într-un autocar înmatriculat în România, două persoane care s-au legitimat cu pașapoarte eliberate de autoritățile din Franța.
Cu ocazia verificării documentelor, poliţiştii de frontieră au constatat faptul că între persoanele prezente la control şi fotografiile din documente există diferenţe de fizionomie, motiv pentru care acestea au fost conduse la sediul instituției pentru cercetări.
În urma verificărilor s-a stabilit că persoanele în cauză sunt cetățeni din Guineea, în vârstă de 25, respectiv 34 de ani, care au intrat legal în ţara noastră în baza documentelor personale.
În cauză, lucrătorii noştri au demarat cercetările cu privire la săvârșirea infracţiunilor de fals privind identitatea și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie dispuse măsurile legale care se impun.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi – Sectorul Poliţiei de Frontieră Româneşti efectuează cercetări cu privire la şase cetăţeni străini care au trecut ilegal frontiera de stat din Republica Moldova în România, peste râul Prut.
Poliţiştii de frontieră botoşăneni, aflaţi în desfăşurarea unei acţiuni organizate în zona de responsabilitate, au depistat, pe raza localităţii Santa Mare, judeţul Botoşani şi reţinut pentru cercetări şase cetăţeni străini a căror prezenţă în zonă nu era justificată.
Întrucât persoanele în cauză nu deţineau documente de identitate asupra lor, acestea au fost conduse la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Româneşti, pentru continuarea cercetărilor.
La scurt timp însă, din cauza stării de sănătate a unuia dintre ei, a fost solicitat sprijinul unui echipaj medical, cetăţeanul fiind condus la Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, fiind ulterior externat şi condus la sediul S.P.F. Româneşti.
În urma verificărilor efectuate şi ca urmare a schimbului de date operative între autorităţile de frontieră române şi cele din Republica Moldova, s-a stabilit faptul că persoanele în cauză sunt şase bărbaţi cu vârste cuprinse între 29 şi 40 de ani, patru cetăţeni originari din Bangladesh şi doi din Pakistan, care au trecut frontiera de stat din Republica Moldova în România, peste râul Prut, cu ajutorul unei bărci.
În cauză se efectuează cercetări în comun cu autorităţile de frontieră din Republica Moldova sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, iar în baza Acordului de Readmisie cei şase cetăţeni vor fi preluaţi de autorităţile statului vecin.
Reprezentanţii celor două state vor colabora şi în viitor şi vor lua toate măsurile necesare pentru a păstra un climat de ordine şi siguranţă la frontiera comună.
Şi poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, în cooperare cu poliţişti din cadrul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş, Serviciului pentru Imigrări Judeţean Timiş, lucrători din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Timiş şi ai Grupări Mobile de Jandarmi Timişoara au depistat, în data de 04.01.2023, în cadrul unei acţiuni desfăşurate în sistem integrat pe linia prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale pe raza municipiului Timişoara, 9 cetăţeni asiatici, care nu îşi justificau prezenţa în zonă.
În cadrul verificărilor s-a stabilit faptul că aceştia sunt cetăţeni din Afganistan, India, Bangladesh, posesori de documente temporare de identitate pentru solicitanţii de azil, dar care nu îşi justificau prezenţa în zonă.
Aceste acțiuni desfășurate în sistem integrat cu sprijinul și cooperarea celorlalte structuri ale MAI de prevenire și combatere a migrației ilegale pe raza județului Timiș vor continua și pe parcursul următoarelor zile.
În toate cazurile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în vederea stabilirii întregii activități infracționale, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun, transmite sursa citata. (Sava N.).
Administratie
O nouă speranță pentru sănătate: Recuperarea medicală, cheia reintegrării
Lupta pentru sănătate nu se încheie odată cu externarea din spital. Această realitate crucială, adesea subestimată, a fost reafirmată cu tărie de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în timpul vizitei sale la Lovrin, județul Timiș. Aici, un proiect ambițios, finanțat cu milioane de euro, promite să redefinească recuperarea medicală, transformând-o dintr-un „serviciu auxiliar” într-o etapă esențială a actului medical.
Dincolo de intervenție: Miza recuperării medicale
Conform declarațiilor ministrului Rogobete, „după o operație sau un accident grav, lupta nu se încheie la externare. Urmează etapa în care trebuie să poți merge din nou fără durere, să îți reiei activitatea și să îți recapeți ritmul vieții de dinainte. Aceasta este, în mod real, miza recuperării medicale.” Viziunea este clară: recuperarea nu este un simplu pas opțional, ci pilonul central care face diferența „între tratament și reintegrare.”
Lovrin, un Centru Regional de excelență cu impact transfrontalier
Viitoarea secție externă a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara, în construcție la Lovrin, este proiectată să devină un hub regional vital pentru recuperare medicală, ortopedie și traumatologie. Aceasta va integra servicii moderne de balneofiziokinetoterapie, aducând îngrijirea specializată „mai aproape de pacienții din vestul țării și va completa traseul medical după intervenții ortopedice sau traumatisme,” a explicat Alexandru Rogobete. Proiectul vizează, de asemenea, o dimensiune transfrontalieră, având ca obiectiv „îmbunătățirea serviciilor de recuperare în județele Timiș și Csongrád-Csanád și armonizarea practicilor medicale prin protocoale comune și schimb de expertiză” cu parteneri din Ungaria.
Un parteneriat european pentru sănătate: Milioane de euro investite
Această inițiativă de anvergură este rezultatul unui parteneriat solid între Consiliul Județean Timiș, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, Universitatea din Szeged și Centrul ambulatoriu Móra-Vitál Mórahalom din Ungaria. Proiectul este derulat în cadrul programului „Resilience4Health” și beneficiază de o finanțare substanțială: 7 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, la care se adaugă peste 16,6 milioane de lei din bugetul local al Consiliului Județean Timiș. Finalizarea investiției este estimată pentru anul 2027.
Angajament Ministerial: Monitorizare strânsă și dotare asigurată
Ministrul Rogobete și-a reiterat angajamentul ferm față de acest proiect: „Cred cu tărie că recuperarea medicală nu este un serviciu auxiliar, ci o etapă esențială a actului medical, cea care face diferența între tratament și reintegrare. De aceea, susțin dezvoltarea acestor capacități și urmăresc direct stadiul implementării, pentru ca investiția să fie finalizată la termen și să devină funcțională.” Mai mult, Ministerul Sănătății a promis că „va susține dotarea cu echipamente medicale pentru noul centru de recuperare,” asigurând astfel funcționarea la standarde înalte.
În încheiere, ministrul a adresat mulțumiri Consiliului Județean Timiș „pentru asumarea cofinanțării și pentru ritmul de implementare,” precum și echipelor medicale și partenerilor implicați. Felicitări au fost adresate domnului Alfred Simonis, Președintele CJ Timiș, domnului Prof. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara, doamnei Conf. Andreea Rață, directorul medical al spitalului, și tuturor celor implicați. Mesajul final al ministrului subliniază importanța crucială a recuperării: „Recuperarea nu este un detaliu. Este diferența dintre dependență și autonomie.”
Administratie
O speranță la Buziaș: Ministrul Sănătății subliniază rolul crucial al Centrului „Cristian Șerban” și importanța parteneriatului public-privat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a efectuat o nouă vizită la Centrul Medical „Cristian Șerban” din Buziaș, un etalon al consecvenței în politicile publice de sănătate și un exemplu elocvent de colaborare eficientă între stat și societatea civilă. Demnitarul a subliniat importanța strategică a acestei instituții unice în peisajul medical românesc, dedicată copiilor și tinerilor cu afecțiuni cronice.
Un profil unic în sistemul medical românesc: Ani de dedicare și recuperare complexă
„M-am întors la Centrul Medical „Cristian Șerban” din Buziaș pentru că este unul dintre acele spitale în care înțelegi foarte clar de ce contează consecvența în politicile publice de sănătate,” a declarat ministrul Alexandru Rogobete, conform comunicatului oficial. Centrul se distinge printr-un profil unic, fiind dedicat exclusiv copiilor și tinerilor diagnosticați cu diabet zaharat, hemofilie și alte afecțiuni care necesită recuperare complexă. De aproape trei decenii, spitalul funcționează fără întrerupere, reușind să trateze peste 35.000 de pacienți. Aici, abordarea terapeutică este integrată, incluzând evaluare medicală riguroasă, educație esențială pentru gestionarea bolii și programe de recuperare, toate oferite de o echipă multidisciplinară dedicată.
Investiții strategice pentru consolidare și modernizare
Pentru a susține și consolida funcționarea acestui centru vital, Ministerul Sănătății a alocat fonduri semnificative. „Investițiile Ministerului Sănătății au fost făcute tocmai pentru a consolida această funcționare,” a explicat ministrul Rogobete. Concret, au fost direcționate 5,8 milioane de lei pentru reparații capitale la instalațiile sanitare, modernizarea instalațiilor termice, reabilitarea clădirii principale și dotări medicale esențiale. Suplimentar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost adăugate aproximativ 4,3 milioane de lei, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea serviciilor oferite.
Un parteneriat solid: Stat și societate civilă, mână în mână pentru copii
Unul dintre pilonii succesului Centrului „Cristian Șerban” este colaborarea exemplară cu Fundația „Cristian Șerban”. „Colaborarea cu Fundația „Cristian Șerban” este una solidă și necesară,” a precizat ministrul. Fundația a jucat un rol crucial în construirea și dezvoltarea acestui centru încă din anul 1992, iar ulterior, statul l-a integrat în sistemul public și l-a sprijinit financiar pentru a-i asigura stabilitate. Acest parteneriat funcționează deoarece „are un obiectiv comun: grija față de copiii cu boli cronice,” demonstrând că sinergia dintre sectorul public și cel non-guvernamental poate aduce rezultate remarcabile.
Simplificarea accesului la tratament: O prioritate a Ministerului Sănătății
Ministrul Rogobete a reiterat și un angajament important al Ministerului Sănătății față de pacienții cu diabet. „Am spus și zilele trecute, dar repet: pentru pacienții cu diabet trebuie să reducem barierele administrative care le consumă energia fără să le aducă beneficii medicale,” a subliniat el. În acest sens, a fost susținută eliminarea obligativității biletelor de trimitere pentru pacienții insulinodependenți, o măsură menită să simplifice și să facă mai previzibil accesul la tratament și consumabilele necesare.
Un apel la responsabilitate comună și la viitor
În încheierea vizitei sale, ministrul Alexandru Rogobete a adresat mulțumiri membrilor Fundației și întregii echipe medicale pentru „consecvență și profesionalism.” El a reiterat un mesaj fundamental: „Responsabilitatea pentru acești copii este comună. Statul și societatea civilă trebuie să lucreze împreună, pe termen lung, pentru ca fiecare copil cu o boală cronică să aibă acces la îngrijire corectă, educație și șansa la o viață echilibrată.” Această viziune subliniază necesitatea unei abordări integrate și a unui angajament pe termen lung pentru asigurarea bunăstării și a unui viitor echilibrat pentru toți copiii afectați de boli cronice.
Administratie
Dragoste, pământ și flori locale: Ministerul Agriculturii indeamnă la patriotism floral de Ziua Îndrăgostiților
Deși calendarul autohton are o altă dată predilectă pentru celebrarea iubirii, „valul de simpatie” specific zilei de 14 februarie nu a trecut neobservat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Instituția a profitat de acest prilej pentru a sublinia o legătură profundă între sentimente și pământul roditor, lansând totodată un apel pentru sprijinirea horticultorilor români.
De la simpatie universală la rodire agricolă: O legătură surprinzătoare
Într-un mesaj plin de sensibilitate, Ministerul Agriculturii a reamintit că „în agricultură, știm că fără dragoste pentru ceea ce faci, brazda nu dă rod și rodul nu are gust.” Această observație, ce transcende simpla activitate economică, subliniază importanța pasiunii și dedicării în munca pământului, elemente esențiale pentru obținerea unor rezultate de calitate. Este o recunoaștere a efortului constant depus de agricultori, o dragoste transformată în recolte și, implicit, în siguranță alimentară.
Un gest de afecțiune, un sprijin pentru comunitate: Alegeți florile românești!
Pornind de la acest principiu al iubirii manifestate prin muncă, MADR a transformat ocazia într-un apel patriotic. „Profităm de acest moment pentru a susține horticultorii români: dacă doriți să oferiți un simbol al afecțiunii, alegeți florile din producția locală! 🌸🇷🇴” este îndemnul direct transmis de instituție. Prin acest gest simplu, cetățenii nu doar își exprimă afecțiunea față de cei dragi, ci contribuie activ la susținerea economiei locale, la valorificarea muncii producătorilor autohtoni și la păstrarea locurilor de muncă în comunitățile rurale. Alegerea florilor românești devine astfel un act de responsabilitate civică și un semn de apreciere pentru frumusețea și prospețimea ofertei locale.
Punte intre tradiție și prezent: Spre Dragobete, cu drag
Ministerul Agriculturii a ținut să amintească și de viitoarea celebrare autohtonă a iubirii, invitând la o reîntâlnire culturală. „Ne revedem curând, pe 24 februarie, să sărbătorim iubirea așa cum am învățat de la strămoși: de Dragobete!” Acest final subliniază dorința de a menține echilibrul între influențele contemporane și valorile tradiționale românești, reiterând importanța Dragobetelui ca sărbătoare autentică a iubirii și a renașterii naturii.
-
Exclusivacum 4 zileCircul de pe Facebook și realitatea de la Curtea de Conturi: Dan Halchin, maestrul iluziei din Penitenciare!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Cluj, la rușinea instanței: Cum evaluările „profesioniste” devin farse birocratice, decretat de Tribunal!
-
Exclusivacum o ziPloiești — circ, shopping și tupeu în uniformă: cum s-a transformat Poliția Locală Ploiesti în spectacol
-
Exclusivacum 4 zileCircul destituirilor paralele: MAI-ul, o mașinărie de abuz și incompetență
-
Exclusivacum 3 zileAntigrindina SRL: Cum ne fură „mafia ploii” banii și mintea, cu acte „fantomă” și „etc.-uri” până-n 2040! Fermierii strigă „Stop!”, Statul sforăie… adânc!
-
Exclusivacum 2 zileEVALUAREA ANUALĂ: CÂND PIXUL ȘEFULUI DE CARTOANE DEVINE O ARMĂ DE DISTRUGERE ÎN MASĂ (A MORALULUI ȘI BUZUNARULUI)!
-
Exclusivacum 2 zileRachetele de hârtie spulberă mafia antigrindină! Fermierii prahoveni, „procurorii” cu pixul, cer socoteală pentru farsa de 260 de MILIOANE și planul de „jaf” până în 2040!
-
Exclusivacum 4 zileAstra Română: Zece ani de mizerie toxică, indiferență oficială și afaceri putrede pe ruinele orașului!



