„Reziliența este unul dintre cele mai versatile și complexe concepte cu care se confruntă NATO. Într-o perioadă în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex și amenințător, cu o dinamică îngrijorătoare în ceea ce privește evoluția și natura amenințării, creșterea rezilienței pentru a ne îmbunătăți capacitatea de răspuns și rezistență este un element central al activității Alianței Nord Atlantice.

Fundamentele acestui principiu al rezilienței sunt consacrate în art. 3 din Tratatul de la Washington, care stipulează că „Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele prezentului tratat, părțile, separat sau împreună, prin auto-ajutorare și ajutor reciproc continuu și eficient, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de a rezista în fața unui atac armat.”

În ultimii ani, acest concept a câștigat mai multă vizibilitate și aderență în cadrul NATO. A evoluat de la energie și schimbările climatice la gestionarea crizelor și răspunsul la amenințările hibride, cuprinzând o gamă largă de situații, de la nivel societal la nivel național și transnațional. Principiul cheie este că reziliența națională și colectivă reprezintă o bază esențială pentru descurajare și apărare credibile și pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor de bază ale Alianței. Îl considerăm vital în eforturile de a proteja societățile aliate, populația și valorile comune.

Un angajament de a spori reziliența în fața întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție ar veni, a fost adoptat în 2016, la Varșovia. Acesta a fost urmat, în 2021, de un angajament reînnoit de reziliență, subliniind necesitatea unei abordări mai integrate și mai bine coordonate. Implicarea NATO în asigurarea rezilienței a sporit pe măsură creșterii nivelului de amenințare la adresa securității noastre.

În ultimii ani, Rusia și-a intensificat asertivitatea, retorica distructivă și amenințările hibride, pentru a schimba granițele și a reconfigura arhitectura de securitate în funcție de propriile interese. Anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, a fost o dovadă clară a acestui comportament conflictual.

Anul acesta, am asistat la o evoluție negativă dramatică a acestei tendințe. Pe 24 februarie, Rusia a hotărât să atace un stat pașnic și independent, readucând, pentru prima dată după mulți ani, războiul pe continentul european. Astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice și, având în vedere evoluțiile actuale, va rămâne așa pe termen lung.

În fața acestei amenințări fără precedent, NATO a răspuns prompt și adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei reziliențe. Organizația noastră a făcut acest lucru prin îmbunătățirea poziției de descurajare și apărare a Alianței, oferind asistență partenerilor în consolidarea rezilienței lor, precum și un răspuns cu spectru complet la toate amenințările și provocările viitoare, inclusiv cibernetice, hibride, energetice, CBRN, dezinformare.

Această natură complexă și multi- fațetată a rezilienței și angajamentul puternic al Alianței de a continua să avanseze în această direcție au fost reconfirmate ferm la Summit-ul de la Madrid din iunie 2022. Cu această ocazie, liderii aliați au subliniat că reziliența este o responsabilitate națională și un angajament colectiv. În acest fel, activitatea de îmbunătățire a rezilienței va continua, inclusiv prin obiective și planuri de implementare elaborate la nivel național, ghidate de obiectivele dezvoltate împreună de Aliați. Pentru perioada care urmează, NATO va continua să-și accelereze adaptarea în toate domeniile, sporindu-ne rezistența la amenințările cibernetice și hibride și consolidând interoperabilitatea, pe baza cooperării civili-militari.

Reziliența a devenit una dintre prioritățile atât ale organizațiilor internaționale, cât și ale guvernelor naționale. Este necesară o reziliență diversă și consolidată pentru a face față provocărilor emergente ale lumii moderne.

În ultimii ani, România s-a adaptat acestor nevoi pentru a contracara numeroase amenințări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan național de redresare și reziliență, ci și prin înființarea de noi instituții și infrastructură pentru a face față acestor provocări.

E-ARC – Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență – face parte din această infrastructură. Inițiativa de a înființa și găzdui Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență a apărut ca parte a răspunsului la evaluările NATO, UE și a celor naționale cu privire la necesitatea de a ne intensifica eforturile pentru a aborda împreună o gamă largă de provocări legate de amenințările hibride. În timpul relativ scurt de la inaugurarea sa, găzduită de ministrul Afacerilor Externe pe 31 mai 2021 în prezența Președintelui României și a înalților oficiali din NATO și UE, E-ARC s-a dovedit a fi un partener valoros. România are o bună reputație în domeniul securității cibernetice și acest lucru a fost recunoscut în mod clar de statele membre UE atunci când am fost desemnați pentru a găzdui Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) la București.

Așadar, cu toții ne confruntăm cu vremuri tulburi, mai ales aici, pe Flancul Estic și la Marea Neagră. Dar eforturile noastre naționale individuale, combinate cu cele ale aliaților și partenerilor noștri, ne-ar ajuta să ne îmbunătățim reziliența și să ne protejăm populația și teritoriul, fie el național, european sau al NATO.

Aș dori să le mulțumesc foarte mult tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestei conferințe și sunt sigur că veți avea discuții productive ,fructuoase în cadrul acestei conferințe și sper că ele vor reprezenta un punct de referință pentru dezvoltarea E-ARC în viitor”.