„Eficienţa energetică pe primul loc” este unul dintre principiile-cheie ale Uniunii Energetice pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă şi la preţuri accesibile în UE, Comisia Europeană propunând un obiectiv ambiţios în materie de eficienţă energetică de 30 % până în 2030.

Pentru perioada 2021-2030, fiecare ţară din UE trebuie să elaboreze un plan naţional integrat privind energia şi clima (PNIEC) pe 10 ani, care să descrie modul în care intenţionează să îşi atingă obiectivele în materie de eficienţă energetică pentru 2030.Comisiile parlamentare pentru industrii şi servicii, pentru mediu şi echilibru ecologic, împreună cu Subcomisia pentru dezvoltare durabilă a Camerei Deputaţilor organizează luni, 31 octombrie, în intervalul orar 12.00-14.00 (la Senat, sala “Dimitrie Cantemir”, nivel P1), Masa rotundă intitulată “Eficienţa energetică în retail şi colectarea selectivă a deşeurilor”, care îşi propune să iniţieze un dialog între toţi responsabilii din domeniu pentru un schimb valoros de bune practici şi consolidarea parteneriatelor între Parlament şi societatea civilă.Astfel, parlamentarii din Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor vor dezbate aceste teme extrem de importante, alături de reprezentanţii Guvernului şi ai marilor lanţuri din retail pentru identificarea de soluţii eficiente, de consolidare a dialogului şi de lansare de parteneriate constructive pentru a valorifica banii europeni alocaţi României.În contextul războiului din Ucraina, al creşterii preţurilor la energia electrică şi la combustibilii fosili, interdicţiei de 90% din totalul importurilor de petrol din Rusia, planurile UE de eficienţă energetică s-au accelerat, majoritatea statelor europene şi-au actualizat strategiile în materie de eficienţă energetică, încercând să-şi urgenteze tranziţia către energia verde şi să se aprovizioneze cu 63% din energie electrică din surse regenerabile, până în 2030.Chiar dacă România este relativ privilegiată în rândul statelor europene, dată fiind dependenţa mai mică de importurile de gaze din Federaţia Rusă, trebuie să valorifice oportunităţi de reducere a consumului de gaze şi de diminuare a presiunii pe care acesta îl exercită asupra cetăţenilor şi mediului, începând cu eficienţa energetică.În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) înregistrează progrese în implementarea pachetului de măsuri în valoare de 1,5 miliarde de euro iniţiat pentru sprijinirea mediului de afaceri, pachet care vine ca răspuns la crizele simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea preţului la energie, creşterea preţului carburanţilor şi criza generată de invazia Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, cu impact major asupra sectorului antreprenorial, unul dintre cele mai importante sectoare pentru competitivitatea şi prosperitatea ţării. Astfel, prin programul RePowerEU – Măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM, 500 milioane euro pentru eficienţa energetică la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari sunt împărţite în trei scheme de ajutor.În ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat că, din bugetul total de peste 2,8 miliarde de euro disponibili pentru eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, mai sunt disponibili doar 974 milioane, două treimi din fonduri fiind accesate deja.Când vine vorba de colectarea selectivă a deşeurilor, România este una dintre ţările codaşe ale UE, raportând că generează în jur de 280 de kilograme pe an, pe cap de locuitor, faţă de celelalte ţări din regiunea noastră care raportează în jur de peste 400 de kilograme, iar unele ţări din Europa de Vest ajungând la 500-600 şi chiar 800 de kilograme.
Ce ţinte europene are România în privinţa colectării selective a deşeurilor?În prezent, doar 15% pleacă fie la reciclare, fie la incinerare, iar 85% pleacă la groapă, target-ul fiind de 50% din total deşeuri generate până în 2020 să meargă spre reciclare şi 55% până în 2025.Prin Programul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă (PNRR), pentru reciclare sunt alocate 286 milioane de euro, iar companiile care desfăşoară activităţi de reciclare vor putea beneficia de un buget de aproximativ 300 milioane euro, prin PNRR, pentru investiţii în achiziţia de echipamente necesare dezvoltării şi tehnologizării unităţilor de procesare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase, fiind vizate atât companiile care gestionează reciclarea deşeurilor din plastic, metal, sticlă sau hârtie, cât şi cele care se ocupă de reciclarea de baterii sau alte produse considerate cu risc ridicat. Domeniul reciclării a câştigat tot mai mult teren în România în ultimii ani. În faţa provocărilor la nivel european, domeniul reciclării este un pilon important pentru dezvoltare în anii următori, care va beneficia de tot mai mult sprijin nerambursabil.Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înfiinţării de centre de colectare cu aport voluntar este de 587.860.000 Euro, din care 135.660.000 euro reprezintă alocare financiară suplimentară de 30% din sumele alocate prin PNRR investiţiei, ţinta propusă fiind construirea şi operaţionalizarea a 565 de centre de colectare cu aport voluntar până la jumătatea anului 2026.