Featured
European Cybersecurity Competence Center este sub controlul SRI-ului românesc prin intermediul Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret
Dacă tot vor să bage SRI -ul peste tot, inclusiv în justiție, prin „legile justiției” pe care le adoptă acum și tot se naște „scandal” la nivel UE, pai ia să vedem dacă știu europarlamentarii din alte state ale UE că Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center) este sub controlul SRI-ului românesc prin intermediul Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret.
Asta că tot i-a plăcut lui Hellving să facă trimitere la democrațiile occidentale de succes. Oare așa o fi în democrațiile occidentale de succes? În continuare pun postarea din 26 martie 2022, updatată cu ce a zis CCR cu privire la Centrul National Interceptare a Comunicațiilor – o unitate din structura SRI, infiintata prin hotărâre a CSAT – act nepublic, cu caracter clasificat.
In continuare suntem stat securist. Cine știe ce este Centrul Național Cyberint? Eu nu găsesc cum s-a înființat acest organism și ce este cu el. În schimb, îl găsesc în proiectul de OUG cu cloud-ul guvernamental. Îl găsesc la SRI pe site: Centrul Național Cyberint devine entitate CERT pentru SRI (https://www.sri.ro/articole/centrul-cyberint-devine-entitate-cert-pentru-sri). Cyber intelligence (https://www.sri.ro/cyberint)
Îl găsesc în 6 acte publicate în Monitorul Oficial și se pare că nimeni nu a verificat că acest Centru Național Cyberint nu figurează în niciun act publicat în Monitorul Oficial și nimeni nu știe ce e, din cine este format, unde are sediul și cu ce se ocupă.
Pare să fie o structură a SRI, însă cel puțin în proiectul de OUG privind cloud-ul guvernamental exprimarea este de o așa manieră încât pare să fie o entitate de sine stătătoare.
Il gasesc prima data mentionat intr-o Normă a CNCAN : art 3 alin 2 „Autoritatea naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică este Centrul Naţional Cyberint, denumit în continuare CNC.” Este singura mențiune. Nu se știe ce e, din cine este format, unde are sediul și cu ce se ocupă. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/162722
Îl mai găsesc în hotărârea nr. 129/2017 a Senatului României: referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE – JOIN (2017) 450 final. La art. 1 pct. 7 lit a) Senatul afirmă afirmă: disponibilitatea României de a găzdui proiectul-pilot al Centrului de excelență și, ulterior, de a participa activ la dezvoltarea rețelei de centre de competență. Capabilitățile existente în acest moment în România, respectiv … Centrul Național CyberInt al S.R.I. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/195750
Îl mai găsesc în Decizia prim-ministrului Cîțu nr. 331 din 24 mai 2021 privind constituirea și atribuțiile Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint se află în componența Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/242776
Îl mai găsesc în Legea nr. 231 din 30 septembrie 2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Articol unic pct 13. La articolul I, după punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11^1, cu următorul cuprins:
„11^1. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 10
(1) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și/sau Serviciul Român de Informații prin Centrul Național Cyberint, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu contribuția structurilor utilizatoare, deținând în condițiile legii toate drepturile asupra acestui sistem, inclusiv codul sursă.” https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/246793
Îl mai găsesc în Decizia nr. 533 din 01 noiembrie 2021 privind înființarea Grupului de lucru interinstituțional GLI-CYBER. Art. 1 lin (4) Componența Grupului de lucru este următoarea: j) Anton Rog – Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint – membru. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/247840
Îl mai găsesc în OUG nr. 134 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Art. 39 pct 10 :
” 10. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 10
(1) MIPE, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 și pentru care MIPE deține, în condițiile legii, toate drepturile asupra aplicațiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, inclusiv codurile sursă ale acestora.
(2) Pentru derularea activităților aferente implementării proiectelor (lansare apeluri de proiecte, depunere aplicații, evaluare, contractare și implementare), Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta sistemul informatic pentru coordonatorii de reformă și investiții la o dată care să permită atingerea jaloanelor și țintelor de către respectivii coordonatori de reformă și investiții.
(3) MIPE este administratorul operațional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), Serviciul de Telecomunicații Speciale este administratorul tehnic al acestuia, asigurând dezvoltarea și mentenanța, și Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului pe toate componentele sale (infrastructură, hardware, software de bază, aplicație specifică).
(4) Cheltuielile privind achiziția de echipamente și licențe necesare, dezvoltarea, administrarea tehnică și mentenanța sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din Planul național de redresare și reziliență și de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale.
(5) Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului IT.
(6) MIPE, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuternicește Serviciul de Telecomunicații Speciale să prelucreze datele cu caracter personal din cadrul sistemului informatic prevăzut la alin. (1), în vederea stocării datelor și desfășurării operațiunilor necesare administrării sistemului informatic, potrivit prevederilor alin. (3).
(7) Limitele împuternicirii menționate la alin. (6), precum și responsabilitățile utilizatorilor sistemului informatic menționat la alin. (1) se stabilesc de MIPE și Serviciul de Telecomunicații Speciale, de comun acord, prin protocol.”
În Decizia CCR nr 55/2022 din 16 februarie 2022 ne-a spus CCR ce este cu „centrele” SRI.
Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (C.N.I.C.) a fost înființat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 0068 din 17 iulie 2002 privind dezvoltarea Sistemului Național de Interceptare a Comunicațiilor destinat punerii în aplicare a actelor de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în aplicarea hotărârii anterior menționate, în conformitate cu art. 25 și art. 26 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, C.N.I.C. este o unitate din structura S.R.I. Potrivit art. 13 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, hotărârile acestuia sunt obligatorii pentru membrii săi, iar, potrivit art. 4 lit. f) pct. 23 din același act normativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării aprobă structura organizatorică, efectivele și regulamentele de funcționare ale S.R.I. În ceea ce privește organizarea, funcționarea și atribuțiile, respectiv competența C.N.I.C., acestea sunt reglementate prin actele normative anterior menționate coroborate cu dispozițiile reglementate prin ordin al directorului S.R.I. privind organizarea și funcționarea C.N.I.C., precum și prin Regulamentul de funcționare al S.R.I., acte cu caracter clasificat.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253815 Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center) are sediul la București. Printre membri ai grupului interinstituțional de lucru GLI-CYBER se află și Centrul Național Cyberint.
Știu ei europarlamentarii din alte state UE ca activitatea ECCC se află oarecum sub controlul SRI (serviciul de intelligence al României) prin Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret ? https://sgg.gov.ro/1/secretariatul-general-al-guvernului-duce-la-bun-sfarsit-infiintarea-la-bucuresti-a-centrului-european-de-securitate-cibernetica/
Elena Radu
Exclusiv
IPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
Prahova fierbe, iar Poliția Română, în filială locală, pare să-și fi asumat rolul de cel mai fidel circ ambulant, oferind reprezentații gratuite de la baluri mascate cu interlopi la promovări scandaloase, culminând acum cu o nouă „bijuterie” managerială. Cetățenii se întreabă, pe bună dreptate: mai există vreo urmă de decență sau profesionalism în acest spectacol al absurdului, sau ne îndreptăm cu toții spre desființarea întregii instituții? (aici), (aici), (aici, (aici), etc
De la postul de doi bani la tronul Comandantului: Rețeta succesului la IPJ Prahova!
În vreme ce poporul român tânjește după o Poliție competentă și incoruptibilă, la IPJ Prahova, sub bagheta „vizionară” a domnului Ginel Preda – eternul interimar și a maestrului „gonflabilelor” – se pregătește o nouă „lovitură” de proporții, gata să dinamiteze și ultimele firimituri de încredere. Potrivit unor informații incendiare obținute de Incisiv de Prahova, cea mai mare subunitate de poliție din județ riscă să cadă pe mâinile unui personaj de o școala, de o școală… post-comunistă, și anume, domnul Vîrlan Florin.
Un nume nou în galeria „perlelor” prahovene, Vîrlan Florin este un fost subofițer de la obscurul Post de Poliție Tișița, Vrancea, catapultat în rândul ofițerilor în 2015 printr-un „simulacru de examen” derulat, culmea ironiei, prin intermediul Școlii de Subofițeri de Poliție Câmpina. De parcă promovarea lui Marcel Bălan, polițistul care dansa pe mese cu hoții și apoi a ajuns adjunct la IPJ Prahova, nu era de ajuns, iată că Ginel Preda ne arată că are încă ași în mânecă. Anul trecut, în 2024, domnul Vîrlan a fost deja împuternicit și titularizat în funcția de adjunct al șefului Secției de Poliție nr. 1 Ploiești. Acum, țintește mai sus, mult mai sus, într-un avânt demn de un acrobat al birocrației – adjunct la POLIŢIA MUNICIPIULUI PLOIEŞTI.
„Sifonul” instituțional și „antreprenorii” în uniformă: Cine să-i mai „vâre” la IPJ Prahova?
Se pare că această ascensiune meteorică nu este deloc întâmplătoare. Surse din interiorul sistemului ne șoptesc că Vîrlan Florin ar fi unul dintre „sifoanele” preferate ale lui Ginel Preda. Nu e de mirare, având în vedere că Ginel l-a mai „plimbat” și pe la Serviciul Rutier Prahova, de unde, cu sârg și devotament, „transmitea informații despre șefi și colegi”. Un fel de „ureche” cu uniformă, mereu la datorie, dar nu pentru cetățean, ci pentru… alte interese. Ne întrebăm retoric, la fel ca în cazul conexiunilor dubioase ale lui Mirițescu cu controversatul Anastasescu, oare cât de transparente sunt aceste legături ombilicale?
Și, dacă tot vorbim de interese, rămâne întrebarea arzătoare: oare SIPI Prahova are cunoștință despre „veleitățile antreprenoriale” ale personajului Vîrlan Florin și, mai ales, ale socrului acestuia? Dar DGA Prahova? Știu oare aceste instituții că domnul Vîrlan, fostul șef de post „vopsit” ofițer „la apelul bocancilor”, este o fire conflictuală și un „reclamagiu” notoriu? Sau, așa cum spunea Sindicatul Diamantului, „analfabetismul funcțional și idioțenia fudulă” au cuprins toate palierele, lăsând loc liber pentru astfel de „cariere” spectaculoase?
Tupeul nemărginit: Cazul remorcii fantomă și accesul ilegal în Sistem!

Că tupeul este moneda forte la IPJ Prahova o demonstrează un episod savuros din august 2024, când, culmea ironiei, domnul Vîrlan Florin, pe când era încă la Rutieră, și-a etalat măiestria în arta reclamagiului. Folosindu-se de funcția sa (adică, probabil, de „accesul ilegal la sistemul informatic de serviciu în interes personal”), a reclamat un vecin din Cartierul Eden (din spatele Spitalului Județean Ploiești) pentru o biată remorcă parcată pe… drumul public. Detaliul picant? „Drumul” era, în fapt, doar pământ și pietriș, o stradă care nici măcar nu exista! Ce mai, o operațiune de anvergură, demnă de cele mai lăudabile realizări ale IPJ Prahova, precum „rezolvarea” cazului păpușii gonflabile!
Această „acțiune” palidă, demnă de un „Dorel de la IPJ Prahova” care se crede mai presus de deciziile ICCJ, contrastează izbitor cu ignorarea „bona M.A.I. hoțomane dovedite video” (aici) sau a altor cazuri reale de infracțiuni, așa cum am relatat în repetate rânduri la Incisiv de Prahova.
Așadar, dacă un astfel de individ, cu un trecut dubios, veleități de „sifon” și tupeu nemărginit, ajunge să managerieze o subunitate-cheie, înseamnă că poliția prahoveană nu mai are niciun profesionist, ofițer de carieră, care să ocupe o astfel de funcție. Poate că, în aceste condiții, reorganizarea ar trebui să dispună direct desființarea întregului inspectorat!
Prahova, noul Caracal al absurdității: O „circoitecă” fără sfârșit!
Este timpul să ne întrebăm serios: ce credibilitate mai are o instituție care promovează în funcții de conducere personaje de calibrul lui Marcel Bălan (cel care chefuia cu interlopi) și acum, pare-se, pe „sifonul” Vîrlan Florin, „ofițerul” cu „simulacru de examen” și veleități de „reclamagiu”? Am văzut cum IPJ Prahova a găzduit cu brațele deschise un „fals polițist” de meserie, Costin Oprea, care a operat din interior un an și jumătate, în timp ce se laudă cu prinderea a doi „falși polițiști” de carton. Am râs (amar!) cu episodul „mașina la vale” de la Vălenii de Munte (aici) și am plâns de indignare la auzul aberațiilor „Dorelului” care nu recunoaște deciziile ICCJ.
Concluzia lui Emil Pascaut de la Sindicatul Diamantului, preluată și susținută de Incisiv de Prahova, rămâne crunt de actuală: „Suntem pierduți, condamnați la un viitor sumbru din cauza acestei armate de troglodiți cocoțați în funcții care le depășesc cu mult capacitățile intelectuale.” Iar „circoiteca” continuă la IPJ Prahova, cu Ginel Preda și Marcel Bălan în rolurile principale, iar acum cu Vîrlan Florin pe post de „viitor speranță.”
Cine plătește pentru acest circ grotesc, pentru incompetența crasă și abuzurile perpetrate? Banii noștri, siguranța noastră, viitorul copiilor noștri! Prahova rămâne, din păcate, noul Caracal al bunului simț și al legii.
Incisiv de Prahova promite să rămână cu ochii pe acești „cascadori” ai legii, până când „generațiile distruse moral și falsificate intelectual” vor dispărea din funcțiile publice. Până atunci, dragi cetățeni, luați loc și bucurați-vă de spectacol! Deși, e mai degrabă o tragedie antică în cheie comică, la care suntem cu toții spectatori și, din păcate, victime. Vom reveni! (Cristina T.).
Exclusiv
Circul ‘secretelor’ de la Neamț: Cum lenea mai-marilor MAI transformă legea într-o farsă comic-amară!
Featured
Guvernul Bolojan aruncă vina deficitului comercial pe români și producători!
Într-o analiză incisivă publicată de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se arată cum Guvernul Bolojan a scos populația și producătorii români vinovați de deficitul balanței comerciale a țării, cauzat în principal de importul masiv de produse agroalimentare. Oficialii guvernamentali susțin că românii ar prefera produsele din import în detrimentul celor autohtone, o afirmație contrazisă vehement de realitate. În același timp, criticile se îndreaptă și către producătorii locali, acuzați că nu știu să-și promoveze eficient produsele la export, într-un moment paradoxal în care Executivul intenționează să desființeze programele de promovare a exporturilor, considerându-le o risipă de bani.
„Românii preferă alimentele din import”: O acuză paralelă cu realitatea?
Declarația conform căreia „Românii preferă alimentele din import” este inclusă, halucinant, chiar în Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, adoptată recent de Executiv. Această precizare sugerează că lipsa informării adecvate despre calitatea produselor autohtone ar împinge consumatorii către importuri. Totuși, realitatea este exact inversă, după cum subliniază Ziarul Național în articolul său. Majoritatea covârșitoare a populației caută produsele românești, atunci când le găsește, dar se lovește de politica supermarketurilor de a-și vinde produsele alimentare provenite din țările de origine.
Producătorii români, „tapul ispășitor” pentru eșecurile exportului
Pe lângă blamarea consumatorilor, Guvernul identifică printre cauzele importurilor masive de produse agroalimentare și o serie de deficiențe ale producătorilor autohtoni. Aceștia sunt criticați pentru că mărcile comerciale românești și brandul de țară nu ar fi fost suficient promovate, lipsind notorietatea necesară pentru a susține creșterea exporturilor. Mai mult, se acuză că majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii ar avea cunoștințe limitate de marketing și branding, iar prospectarea piețelor externe, în afara Uniunii Europene, ar fi fost insuficientă. O altă problemă semnalată de Guvern este rata scăzută de obținere a certificărilor de calitate, ceea ce ar îngreuna acreditarea la export și găsirea de parteneri externi.
Paradoxul guvernamental: Tăieri la programele de promovare a exporturilor
În acest context, declarația președintelui Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Ștefan Pădure, aduce o notă de profundă contradicție. El amintește că Agenția pentru Calitate și Marketing a Produselor Alimentare este împiedicată să funcționeze de șase ani. Un exemplu elocvent al lipsei de sprijin guvernamental a fost participarea României la ANUGA, cel mai mare târg mondial de industrie alimentară din Koln, unde 114 producători români au fost prezenți, dar niciun reprezentant al Guvernului nu a venit să îi susțină, în ciuda faptului că România s-a clasat în primele 20 de state participante. „Au scris de 3 ori în programul de guvernare că nu se vor atinge de programele care promovează exporturile, în special cele din agricultură, și Guvernul Bolojan spune că închide programul de promovare a exporturilor, că este risipă de bani”, a declarat Ștefan Pădure pentru Cotidianul Național.
Bariere externe și lipsa sprijinului diplomatic: Cum ne „faultează” UE
Președintele APAR scoate în evidență și obstacolele concrete cu care se confruntă exportatorii români pe piețele externe. Deși carnea de pasăre este un produs românesc extrem de competitiv calitativ și cantitativ, grație integrării pe lanț de la cereale la abatorizare, exporturile sunt deseori blocate. „Când începi deja să ai camioane mai multe să exporți, producătorii români sunt opriți în Italia sau în Germania, se iau mostre și, după două zile, vine rezultatul că este ok analiza, dar ai noștri au pierdut termenele de valabilitate și s-au întors cu camioanele în țară,” explică Ștefan Pădure. Această tactică, menită să protejeze piețele interne ale altor state UE, necesită o intervenție diplomatică fermă din partea ambasadorilor români, care, din păcate, lipsește.
Lecții de export de la vecini: Ce fac Polonia și Austria
Pentru a contracara această situație, Ștefan Pădure propune o strategie mult mai coerentă. El subliniază necesitatea ca Guvernul să stabilească obiective clare, de exemplu, de a valorifica cerealele autohtone prin producția de animale. De asemenea, el oferă exemple de bună practică din alte țări: „Polonia are program dedicat pentru export în România. Au o agenție care asta face. Austria are ținte pe sectoare de activitate și programe dedicate anumitor țări din UE și din afara UE”, a precizat președintele APAR. Prin comparație, România pare să exporte „subvenție” atunci când vinde cerealele ca materie primă, pierzând oportunități semnificative de valoare adăugată.
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum o ziCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 4 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 4 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 4 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



