Administratie
Majorarea, pentru a şaptea oară în acest an, a dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%,
În comunicatul oficial de după şedinţa Consiliului de Administraţie, BNR a menţionat: „Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.”
Pentru a scădea inflaţia, care este la 15%, dar care fără compensările din energie ar fi undeva la 20-25%, BNR strânge lichiditatea din piaţă şi pune presiune pe bănci să majoreze dobânzile la depozite pentru a readuce banii în bănci, care au fugit începând cu luna februarie, odată cu atacul Rusiei asupra Ucrainei şi declanşarea războiului la graniţa noastră. Dar în acelaşi timp, BNR vizează încetinirea creditării, care contribuie la creşterea inflaţiei. Conform ultimelor date pe luna august, soldul depozitelor populaţiei în lei din bănci a fost de 158 miliarde de lei, faţă de 164 de miliarde de lei, la finalul lunii februarie, deci o scădere de 6 miliarde de lei.
În valută depunerile au crescut, dar nu au compensat scăderea pe lei, soldul în valută al populaţiei fiind la finalul lunii august de 124 de miliarde de lei (în valută), faţă de 121 de miliarde de lei (în valută) la finalul lunii februarie. Dacă luăm în considerare şi depozitele companiilor, atât în lei cât şi în valută, depozitele totale în sistemul bancar au fost la finalul lunii august de 486 de miliarde de lei, faţă de 481 de miliarde de lei în februarie.
La polul opus, creditele populaţiei în lei au crescut de la 138 miliarde de lei în februarie la 146 de miliarde de lei în august, deci cu 8 miliarde de lei. Per total creditarea, atât a populaţiei cât şi a companiilor, în lei şi valută, a crescut în august la un sold de 359 de miliarde de lei, faţă de 330 de miliarde de lei în februarie, adică un plus de 29 de miliarde de lei. Diferenţa dintre depozite şi credite este folosită de bănci pentru a cumpăra titluri de stat.
Ca o concluzie, din februarie până în august depozitele bancare (populaţie şi companii, lei şi valută) au crescut cu numai 5 miliarde de lei, în timp ce creditele au crescut cu nu mai puţin de 29 de miliarde de lei. În acest ritm, băncile nu vor mai avea bani de credite. Ori cresc economiile, ori scade creditarea. Şi în faţa acestor date, BNR strânge politica monetară, chiar dacă acest lucru a ridicat tensiunea pe piaţa interbancară la cote care nu s-au mai văzut din septembrie şi octombrie 2008, atunci când a izbucnit criza anterioară.
Băncile ridică dobânzile la depozite de la săptămână la săptămână, în speranţa că îşi vor reface lichiditatea în lei de pe urma economisirilor populaţiei. CEC Bank, care este una dintre băncile care atrag sume mari de bani de la populaţie, tocmai a majorat dobânda la depozite la 8,2% pe an, cu scadenţa la 1 an (la depozitele online) şi 8,7% pe an, pe scadenţa de 3 ani (depozite online).
BCR, a doua bancă din sistem, a ieşit pe piaţa bursieră cu o emisiune de obligaţiuni pe 6 ani în valoare de 334 de milioane de lei, pentru care plăteşte o dobândă de 9,6% pe an. Aceste obligaţiuni au funcţia de a susţine capitalul băncii (MREL). Vom mai vedea bănci care vor majora dobânzile şi vor încerca să ridice bani de pe piaţă, atât în lei cât şi în valută, prin toate formele posibile. Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă, a anunţat un plan privind o serie de emisiuni de obligaţiuni în valoare totală de 1 miliard de euro.
Băncile au nevoie de bani pentru a-şi susţine indicatorii de lichiditate care s-au deteriorat în ultimul timp, mai ales după ce valoarea portofoliului de titluri de stat a scăzut ca urmare a creşterii dobânzilor. Băncile din România, atât cele cu capital românesc dar şi cele cu capital străin, sunt lovite în plin de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, care se reflectă direct în capital.
Auditorii de pe piaţă nu au fost încântaţi atunci când băncile au încercat să reclasifice portofoliul de titluri de stat din poziţia „mark to market”, în poziţia „hold to maturity”. În prima poziţie titlurile de stat trebuie marcate la piaţă în funcţie de preţul curent de tranzacţionare, iar diferenţa faţă de valoarea nominală trebuie reflectată în bilanţ/capital. În a doua poziţie titlurile de stat sunt declarate netranzacţionabile până la scadenţă, aşa că nu trebuie marcate cu minus, în funcţie de scăderea valorii curente.
Toată această marcare la piaţă, care acum este cu minus, are un impact destul de mare în bilanţul băncilor, care sunt la limită cu îndeplirea cerinţelor de capital şi de lichiditate. Şi încă nu au început creditele neperformante. Aşa că trebuie să facă rost de bani, în special de lei, la un cost din ce în ce mai mare. Dacă pe euro au suficientă lichiditate şi s-au redeschis liniile de finanţare de la băncile-mamă, pe lei situaţia este destul de critică.
Deşi este o întrecere între bănci pe creşterea dobânzilor la depozitele populaţiei, s-ar putea ca oamenii să nu mai aibă ce să economisească, deşi o dobândă de peste 8%, dacă nu chiar de 10% nu este de lepădat. Tare mă tem că economisirea, pe care mizează şi BNR, s-ar putea să nu se întâmple sau să fie marginală, în cel mai bun caz. Explozia preţurilor a reînviat inflaţia, iar salariile nu pot să crească în acelaşi ritm. Companiile încep să fie în aceeaşi suferinţă ca populaţia, dacă nu chiar mai rău, în special firmele româneşti.
Scăderea puterii de cumpărare într-un ritm atât de rapid şi atât de abrupt nu mai permite acum populaţiei să economisească. Banii de-abia ajung de la o lună la alta. Iar acum urmează creşterea dobânzilor la credite şi apariţia primelor facturi cu noile preţuri la energie, care nu mai sunt compensate în totalitate. IRCC-ul a crescut de la 1 octombrie de la 2,56% la 4,06%, iar de la 1 ianuarie va creşte din nou. În această vară, toţi banii care s-au strâns în perioada Covid au fost cheltuiţi. Spre exemplu în turism, până în iulie, cheltuielile externe au fost ofical de 3,83 de miliarde de euro, faţă de 2,2 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, deci avem un plus de 1,6 miliarde de euro pe ieşiri externe.
Faţă de acum un deceniu, în România suntem mai puţini cu cel puţin 1 milion de români, aşa că au dispărut o parte din banii de economii. Este adevărat că românii care lucrează în afară trimit bani în ţară, ceea ce contribuie la creşterea depozitelor cel puţin pentru o perioadă limitată, până când aceşti bani sunt cheltuiţi sau se duc pe achiziţia unui apartament care ulterior să fie dat în chirie. Dar acum, având în vedere că inflaţia loveşte şi ţările occidentale, nici cei care muncesc în afară nu vor mai avea bani de economisit, pentru că peste tot se înregistrează scăderea puterii de cumpărare, având în vedere că salariile nu acoperă explozia preţurilor.
Un alt trend care va impacta economisirea este cel legat de modul cum noua generaţie se raportează la viaţa socială şi la economisire. Mulţi tineri nu mai vor să fie ca părinţii şi bunicii lor, care făceau eforturi să pună bani deoparte retezându-şi o parte din vise, aşa că preferă să-şi cheltuiască banii acum pe city-break-uri, pe vacanţe, pe haine sau pe ieşiri în oraş. Terasele sunt pline şi de multe ori tse întrebi unde este criza despre care toţi vorbim. Economisirea din ultimul deceniu s-a bazat pe creşterea salariilor (salariul minim a crescut de trei ori iar salariul mediu s-a dublat), dar şi pe stabilitatea cursului valutar leu/euro. Pentru că salariile au crescut, mulţi au putut să pună nişte bani deoparte, ceea ce a contribuit per total la creşterea depozitelor din bănci.
Acum nu ştiu dacă se va întâmpla acelaşi lucru, mai ales că salariile nu vor avea acelaşi ritm de creştere. În aceste condiţii, tare mă tem că oamenii/populaţia nu vor mai avea bani de economisit, de pus deoparte, fiecare dintr-un alt motiv. Economisirea poate să crească doar dacă românii care au banii în afară (în băncile elveţiene sau în alte bănci) vor reveni cu banii în ţară, atraşi de diferenţialul de dobândă dintre dobânzile la lei mari şi dobânzile la euro, care sunt în continuare mici.
Dacă cursul valutar rămâne stabil – iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a promis acest lucru -, pot să aibă randamente mai mari dacă îşi plasează banii în lei (fie în depozite, fie în titluri de stat), decât să-i ţină în euro sau chiar în dolari. Dar pentru asta trebuie să-i aducă în ţară sau să-i scoată de la saltea. Şi nu multă lume vrea să facă acest lucru, mai ales că războiul nu s-a terminat, ci chiar a trecut la un nivel de tensiune superior – ameninţări cu arma nucleară în Marea Neagră. Datele lunare ale BNR pentru următoarele luni ne vor arăta dacă oamenii vor economisi sau îşi vor readuce banii în bănci de unde îi ţin, ca urmare a creşterii dobânzilor.
Cristian Hostiuc
Administratie
Val de atacuri „spoofing”: Escrocheria telefonică ce imita băncile, o amenințare crescândă pentru utilizatorii Revolut
Apeluri telefonice misterioase, care pretind că provin de la instituții bancare de încredere, se transformă într-o armă tot mai sofisticată în mâinile infractorilor cibernetici. Cunoscută sub numele de „spoofing”, această tehnică de înșelăciune a atins cote alarmante, iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă, avertizând publicul să considere orice apel primit „din senin” drept o potențială tentativă de fraudă.
Ce este „spoofing-ul” și cum funcționează această păcăleală sofisticată?
„Spoofing-ul” telefonic reprezintă o tactică prin care infractorii manipulează identificarea apelantului, făcând ca apelurile lor să pară că provin de la numere de telefon legitime, adesea aparținând băncii victimei sau altor instituții recunoscute. Această tehnologie permite escrocilor să afișeze pe ecranul telefonului victimei un număr familiar, inducând o falsă senzație de siguranță și încredere. Odată ce victima răspunde, atacatorii folosesc diverse scenarii bine puse la punct pentru a obține informații personale, date bancare sau pentru a convinge persoana să efectueze transferuri de bani sub pretextul unor probleme de securitate sau verificări.
Revolut, sub asediul escrocilor: Avertismentul urgent al DNSC
În ultima perioadă, numărul tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice de tip „spoofing” care îi vizează pe utilizatorii Revolut a înregistrat o creștere semnificativă, conform datelor colectate de DNSC. Această platformă financiară, extrem de populară în România, a devenit o țintă predilectă pentru infractori, aceștia mizând pe numărul mare de utilizatori și pe dinamismul tranzacțiilor online. Escrocii se folosesc de tehnici de inginerie socială pentru a convinge victimele că interacționează cu un reprezentant legitim al băncii, solicitând adesea coduri de verificare, date de acces sau chiar transferuri rapide, sub presiunea urgenței.
Strategii de apărare: Cum să te protejezi de tentativele de fraudă telefonică
Pentru a nu cădea victimă acestor atacuri, este esențial să adopți o atitudine proactivă și sceptică. DNSC reiterează câteva principii fundamentale de securitate cibernetică:
- Orice apel neașteptat, o tentativă de fraudă: Consideră orice apel primit „din senin”, care pretinde că este de la bancă sau de la o altă instituție financiară, drept o potențială tentativă de înșelăciune.
- Verifică independența: Nu te baza pe informațiile afișate pe ecranul telefonului. Dacă primești un apel suspect, închide și sună înapoi la numărul oficial al băncii tale, găsit pe site-ul oficial sau pe cardul bancar.
- Nu furniza informații sensibile: Nicio bancă sau instituție financiară legitimă nu va solicita niciodată prin telefon coduri PIN, parole complete, coduri de autentificare în doi factori (OTP-uri) sau informații complete ale cardului.
- Ferește-te de presiune: Escrocii creează adesea un sentiment de urgență sau de amenințare pentru a te determina să acționezi rapid, fără să gândești. Fii vigilent la astfel de tactici.
- Raportează incidentele: Dacă ești ținta unei tentative de fraudă, raportează imediat incidentul băncii tale și Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) la numărul unic 1911 sau pe site-ul oficial.
Conștientizarea și prudența rămân cele mai puternice arme în lupta împotriva „spoofing-ului” și a altor forme de criminalitate cibernetică. Protejarea datelor personale și financiare depinde, în cele din urmă, de fiecare utilizator în parte. (Sava N.).
România se afirmă cu determinare pe harta strategică a Europei în domeniul securității cibernetice. Cu sediul Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC) la București, țara noastră deține astăzi un atu strategic de importanță vitală, o poziție pe care europarlamentarul Victor Negrescu o confirmă și o susține activ în negocierile la nivel înalt.
Consolidare europeană la București: O prioritate în bugetul UE 2026
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu, eforturile sunt concentrate acum pe consolidarea acestui centru vital. În negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din anul 2026, s-a pledat cu fermitate pentru direcționarea unor resurse substanțiale către protejarea spațiului digital european. „Am obținut creșteri importante pentru cercetare, inovare și securitate digitală”, a subliniat Negrescu, evidențiind succesul acestor demersuri în asigurarea finanțării necesare pentru o fortificație digitală europeană.
Ambiția României: De la gazdă la lider european în cybersecurity
Viziunea pe termen lung depășește simplul statut de gazdă. Obiectivul declarat pentru viitorul Cadru Financiar Multianual este o extindere semnificativă a Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice. România aspiră să devină nu doar gazda acestui centru de excelență, ci un adevărat lider european în securitatea cibernetică, contribuind activ la definirea și implementarea strategiilor digitale la nivel continental. Această ambiție este susținută de expertiza națională recunoscută și de resursele umane valoroase din domeniu.
Beneficii concrete: Ce inseamnă acest atu strategic pentru tară
Prezența și dezvoltarea ECCC la București aduc o serie de avantaje palpabile pentru România, cu impact direct asupra economiei, pieței muncii și siguranței naționale:
- Investiții sporite în cercetare și inovare: Centrul va atrage finanțări considerabile pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în domenii de avangardă ale securității cibernetice.
- Oportunități vaste pentru experți și inovatori: Se deschid noi perspective pentru specialiști, universități și startup-uri din sectorul digital, stimulând crearea de locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial.
- Protecție cibernetică consolidată: Instituțiile publice, companiile private și, nu în ultimul rând, cetățenii vor beneficia de o protecție sporită în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate.
- Rol strategic consolidat în Europa: Prezența ECCC la București cimentează poziția României pe harta strategică a Europei, recunoscându-i contribuția esențială la securitatea digitală a blocului comunitar.
Angajamentul este clar: eforturile de susținere a acestui centru vor continua, cu scopul ferm ca România să se transforme într-un pol european de referință al securității digitale, contribuind activ la un spațiu digital european mai sigur și mai rezilient.
Administratie
Frontierele României, o fortăreață post-Schengen: Bilanț record pentru Poliția de Frontieră în primele zece luni din 2025
Anul 2025 marchează o nouă eră pentru securitatea națională și europeană, odată cu integrarea completă a României în spațiul Schengen cu frontierele terestre. În acest context transformator, Poliția de Frontieră Română a demonstrat o capacitate operațională remarcabilă, îndeplinind cu succes atribuțiile conferite de legislația națională. Bilanțul primelor zece luni ale anului 2025, publicat de autorități, reflectă o activitate intensă și rezultate impresionante atât în optimizarea supravegherii și controlului, cât și în combaterea eficientă a infracționalității transfrontaliere.
Schimbarea de paradigmă: Frontierele terestre în Spațiul Schengen
De la 1 ianuarie 2025, odată cu intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre, modul de operare al Poliției de Frontieră a suferit o transformare esențială. Evidența persoanelor și a mijloacelor de transport este acum păstrată exclusiv la frontiera externă a Uniunii. Această reorganizare strategică nu a încetinit ritmul, ci a eficientizat fluxurile: în primele zece luni ale anului, aproximativ 23,5 milioane de persoane și peste 5 milioane de mijloace de transport au tranzitat aceste frontiere, conform datelor oficiale. Munca polițiștilor de frontieră rămâne, așadar, esențială pentru gestionarea acestor fluxuri, prevenirea migrației ilegale și combaterea traficului transfrontalier, menținând un climat de siguranță și legalitate.
Infracționalitatea la hotare: O luptă permanentă pentru legalitate
Pe plan operativ, Poliția de Frontieră a constatat un număr alarmant de ilegalități: aproximativ 32.000 de fapte ilegale, dintre care 16.500 de contravenții și peste 15.500 de fapte de natură penală. Aceste cifre subliniază presiunea constantă exercitată de criminalitatea transfrontalieră. Cele mai multe dintre aceste infracțiuni au vizat trecerea frauduloasă a frontierei, încălcarea regimului circulației și falsificarea documentelor. De asemenea, s-a observat o creștere a cazurilor legate de dreptul de proprietate intelectuală și contrabandă.
Migrația ilegală: Presiune constantă, răspuns ferm
Fenomenul migrației ilegale continuă să reprezinte o provocare majoră. În perioada analizată, aproximativ 900 de persoane au fost identificate pe sensul de intrare în țară, în timp ce peste 520 de persoane au fost depistate pe sensul de ieșire, încercând să treacă ilegal frontiera. Principalele metode utilizate de migranți includ ascunderea în mijloace de transport (metodă întâlnită în peste două treimi din cazuri), traversarea „frontierei verzi” și utilizarea de documente false, falsificate sau substituirea de persoană. Topul cetățeniilor migranților ilegali este dominat de: Irak, Siria, Bangladesh, Turcia și Maroc.
Un aspect particular îl reprezintă gestionarea fluxului de cetățeni ucraineni. Aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera României au fost depistați în această perioadă. Poliția de Frontieră acționează în raport cu aceștia în spiritul dreptului internațional și al respectului umanitar, având în vedere că aceștia sunt beneficiari de protecție temporară pe teritoriul României.
Contrabanda, o sursă majoră de venit ilegal: De la tigări la droguri
Contrabanda rămâne o afacere extrem de profitabilă pentru rețelele infracționale și o pierdere semnificativă pentru bugetul de stat.
- Traficul ilegal de tigări: Polițiștii de frontieră au reținut în vederea confiscării peste 5,8 milioane de pachete de țigări, a căror valoare este estimată la aproximativ 123 milioane de lei. Pe lângă țigări, au mai fost confiscate peste 63.000 kg de tutun vrac și aproximativ 20 kg de tutun pentru narghilea. Un caz elocvent, recent, a avut loc la Calafat, unde, într-un ansamblu rutier ce părea să transporte butelii de freon, au fost descoperite aproximativ 1.000.000 de țigarete fără timbru fiscal, cu o valoare estimată la 6.000.000 lei, potrivit datelor Poliției de Frontieră.
- Traficul de droguri și substanțe interzise: Lupta împotriva narco-traficului a adus, de asemenea, rezultate notabile, în urma acțiunilor desfășurate independent sau în colaborare cu DIICOT. Au fost confiscate: 13,9 kg de cannabis, 902 grame de cocaină, 138 kg de marijuana, 26 kg de produse psihotrope, 52 kg de stupefiante diverse și peste 200 de doze de precursori chimici. Un exemplu frapant a fost descoperit la Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, unde un cetățean albanez a fost prins cu aproximativ 22 de kilograme de canabis în bagajul de cală.
Pe fronturi multiple: Autoturisme furate, contrafaceri și braconaj
Pe lângă fenomenele majore, Poliția de Frontieră a înregistrat succese și pe alte linii de muncă:
- Autoturisme furate: Au fost depistate 162 de mijloace de transport suspecte a fi furate, majoritatea fiind autoturisme înmatriculate în Germania, România și Serbia.
- Bunuri contrafăcute: Peste 400.000 de articole contrafăcute – de la haine și încălțăminte la cosmetice, ceasuri și jucării, toate purtând mărci internaționale protejate – au fost reținute.
- Braconaj piscicol: Polițiștii de frontieră au confiscat peste 6.100 kg de pește, inclusiv specii protejate, și peste 38.000 de metri de plase ilegale. Au fost constatate 339 de infracțiuni și aplicate 1.165 de sancțiuni, în valoare totală de aproximativ 670.000 de lei.
Toate aceste rezultate impresionante subliniază efortul constant al unei instituții moderne, integrate pe deplin în sistemul european de securitate, dar profund ancorată în realitatea operativă de pe teren. Poliția de Frontieră Română își asumă, zi de zi, rolul esențial de garant al securității frontierelor și de apărător al valorilor europene ale liberei circulații și legalității. (Paul D.).
ANTIGRINDINA: Un măcel climatic sub acoperire, cu salarii de Nababi și recolte de râs! (adevărul care ne usucă)
Stimate contribuabil român, pregătește-te să-ți smulgi părul din cap (dacă nu ți l-a smuls deja seceta!)! Ani la rând, ți-am...
EXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), mintea îți zboară la eroi, la intervenții fulger și la un profesionalism de...
Justiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
Într-o Românie unde justiția ar trebui să fie lumina farului în furtună, uneori pare mai degrabă un far stins, manevrat...
„Camuflajul” eșuat: Un tânăr a crezut că poate inșela legea, dar a fost prins de polițiștii călărășeni
Un plan „ingenios” de a obține bani „ușor”, bazat pe un presupus „camuflaj” și pe subestimarea vigilenței polițiștilor, a eșuat...
Reset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
Dragii noștri cititori, pregătiți-vă pentru o călătorie fascinantă în adâncurile unui imperiu aflat pe butuci, o odisee a decăderii, direct...
Scandal la DGPMB: Fularul Tricolor și Strigătul „Hoții”, declarații politice prin decizie de ofițer de Control Intern?
O controversă aprinsă zguduie structurile interne ale Poliției Române, aducând în discuție limitele libertății de exprimare și criteriile după care...
IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare: Cine mai apără legea când poliția se apără pe ea insăși?
La IGPR și MAI, o „cloacă” funcțională: Manualul iluziei! Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul trage semnalul de alarmă, iar...
Scandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf
Sindicatul Europol denunță abuzurile Poliția Română se confruntă cu acuzații grave de abuz de putere și comportament inadecvat la nivel...
Circ la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
Puşcăria, fabrică de absurdități: Cum „reorganizează” geniile de la ANP! Se pare că „reorganizarea” Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a...
Pârâul Dâmbu, salvat de la sufocare: Intervenția fermă a Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului
O proprietară din Ploiești a fost sancționată drastic de către forțele de ordine, după ce a ales să transforme albia...
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!
De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor...
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), te gândești la mascați gata de orice, la elite, la „băieți buni”. Dar,...
Labirintul juridic al MAI: Când „inteligența asimptomatică” dictează legea
În analele deja legendare ale absurdului administrativ românesc, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să-și fi asigurat un loc de cinste,...
Mașina de poliție, „autoservire” personală pentru un sef
Sindicatul Europol denunță abuzuri fără precedent la Moldova Nouă Un nou scandal zguduie Poliția Română, scos la iveală de Sindicatul...
„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
Un avertisment sumbru a fost lansat de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), unde directorul general, Bogdan Burcu, a...
-
Exclusivacum 4 zile
„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 17 ore
Reset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 3 zile
Circ la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 17 ore
EXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 4 zile
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Justiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum 3 zile
Scandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf