Administratie
Când vor deveni spitalele militare, așa cum le indică numele, ale militarilor
Un general de brigadă în retragere mi s-a adresat, în urmă cu câteva săptămâni, subliniind, în scrisoarea sa, printre altele, că la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila” (SUUMC), din București, este tot mai dificil pentru Domnia sa să aibă parte de un tratament medical.
Consultațiile se fac doar cu programare, scrie generalul în retragere, pentru urgențe pacienții sunt nevoiți să aștepte chiar și o lună, militarii activi și în rezervă sunt tot mai ostracizați în fața cabinetelor medicale, iar pentru o operație pacienții sunt planificați după câteva luni, cu sugestii amabile îndreptați către clinici private, unde e și posibil, dar și într-un interval de timp foarte scurt, pe bani, firește, exact la medicul altminteri ocupat din Spitalul Militar. De asemenea, scrie generalul, „farmacia militară funcționează cu dedicație”.
Nu sunt singurele mesaje pe care le primesc, dar mi-am amintit de ele atunci când Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat prin care anunța, în limbaj specific, că medicul militar Alexandru-Florin Săvulescu, șef al Secției Chirurgie generală II din cadrul SUUMC, cadru militar activ cu gradul de colonel, a fost pus sub control judiciar 60 de zile „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată”.
Ordonanța procurorilor militari stabilea că „există date și probe care arată că ar fi primit de la mai multe persoane foloase necuvenite, constând în bani și bijuterii, în legătură cu intervenții chirurgicale și examene de specialitate, efectuate asupra acestora sau asupra unor apropiați ai acestora”. Unele surse au vehiculat suma de 300.000 de euro, în bani și bijuterii, găsite în cabinetul colonelului medic.
Mi-am zis, contrariat, că „miza” e mult mai mare decât în cazul șefului clinicii ORL de la același spital militar, colonel Radu Viorel Vrăcioiu, care, în 2018, a fost săltat de DNA pentru că a refuzat cei 200 de lei oferiți de o pacientă pentru o operație la nas, pretinzând că pentru suma asta nici măcar nu se obosește să urce din cabinet până în sala de operații.
Anul acesta, în mai, a fost condamnat definitiv de Curtea Militară de Apel București (patru ani au fost necesari pentru asta!) la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, acuzat de luare de mită şi instigare la luare de mită.
Cazurile acestea ridică mai multe întrebări. Înainte de toate, îmi e greu să cred că există alți colonei în armata română care pot avea dosite prin sertarele birourilor sume halucinante, precum cele vehiculate în cazul colonelului medic Alexandru Săvulescu. În condițiile în care grila de salarizare a medicilor militari este mult mai generoasă decât în alte cazuri cu același grad.
În fiecare an, semnez și târăsc o declarație de avere, veșnic aceeași, etalându-mi mai degrabă datoriile și creditele decât câștigurile.
Destui medici militari au pierdut de multă vreme, în opinia mea, orice urmă de camaraderie, orice legătură cu militarii armatei române și cu personalul civil, tratându-i pe aceștia cu un dispreț evident, fără a se sfii să-i „dijmuiască”, întocmai ca pe aceia din afara sistemului militar, care plătesc, de fapt, de două ori.
Pe de o parte, prin reținerile din salariu pentru asigurarea de sănătate, obligatorie, iar pe de altă parte prin sumele plătite pentru servicii medicale care sunt oricum decontate prin Casa OPSNAJ.
Cei care vorbesc despre tratamentul de care au avut parte în Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila” (cu excepții importante, mă grăbesc să adaug!) au pe buze un cuvânt care revine cu obstinație: umilință.
Umilința cozilor, a îndelungatelor așteptări pe holuri, umilința în cabinete, umilința pretinsului dialog, repezit și frustrant, medic-pacient, umilință prin eforturile de a găsi medicamentele prescrise prin farmaciile patriei, pe bani mulți, sau de a te opera ca să-ți poți salva viața când ți-o veni rândul (dacă procuri și materialele necesare!).
Umilință și iar umilință. Într-un sistem medical militar care ar trebui să ne aparțină, să ne ajute, mai ales când suntem bolnavi și neputincioși, după ani de cotizare continuă (în funcție de salariu), în care nu am luat de la farmaciile militare nici măcar un paracetamol.
Ca în cazul generalului Iulian Gherghe, de la DGIA, despre care am scris la momentul potrivit, pentru care fondurile instituției erau potrivite pentru agonisirea unei vile prin Corbeanca, medicii militari care ajung să ofere explicații la DNA sunt, înainte de toate, convinși de propria impunitate.
Adică, deși sunt destule cazuri investigate, deși salariile le sunt la un cu totul alt nivel, nici măcar nu se mai străduiesc să se ascundă.
Sunt convinși că lor nu li se poate întâmpla nimic. Pentru că își fac un calcul simplu: indiferent de gradul pe care îl ai, ești om și tot te îmbolnăvești vreodată, apelând, firește, la medicii din spitalul militar.
Tot în genunchi, la propriu, de durere, sau la figurat, umilit, vei intra în cabinetul Zeului medic militar pentru a te lăsa beștelit, prăbușit pe vreun scaun, cu privirea de animal hăituit, așteptând tratamentul minune pe care numai Zeul medic îl va putea prescrie.
Ați văzut temenelele pe care le fac pacienții înainte de a intra în cabinetele medicale? Cu plicul pregătit. Pe holurile spitalelor și ale policlinicilor a murit și ultima fărâmă de demnitate umană.
Nu vă faceți iluzii, cazul medicului Săvulescu nu este preluat nici pe site-ul SUUMC, nici pe pagina Fb a instituției. Niciun rând, nicio precizare. Ceva cu urme de regret, măcar. Nimic. Ca și cum un șef de secție (!), într-o asemenea situație de-a dreptul stânjenitoare, nu le-ar aparține.
Probabil că tot la „inexistente” sunt și infecțiile nozocomiale, cum tot inexistent va fi fost și colonelul Radu Vrăcioiu cu determinarea lui de a se deplasa la pacient după ce plusa financiar vreo rubedenie.
Întrebarea celor mai mulți militari este când vor deveni spitalele militare, așa cum le indică numele, ale militarilor. Și răspunsurile nu trebuie căutate cu necesitate în spitale, ci la aceia care conduc instituția militară și care le promit militarilor, mereu, că mâine va fi mai bine. (Florin Sperlea).
Administratie
Polițistul Mihai a salvat-o pe Rainy după ce a fost lovită de o mașină
A oprit traficul și i-a acordat primul ajutor
O pisicuță pe nume Rainy a fost lovită de un autoturism în timp ce traversa printre mașini. Un polițist aflat în drum spre o misiune a oprit pentru a o ajuta, apoi a dus-o la un cabinet veterinar, unde primește îngrijiri.
Potrivit relatării publicate de Poliția Română, agentul Mihai a observat-o pe Rainy și a oprit pentru a-i acorda prioritate. În acel moment, o mașină de pe banda alăturată a izbit-o, iar pisicuța a rămas inconștientă pe carosabil.
Sprijin medical și îngrijire
Mihai a activat semnalele luminoase, s-a asigurat că traficul este oprit în siguranță și a ridicat animalul de pe asfalt. După ce a verificat-o și i-a acordat primul ajutor, a găsit o cutie în care să o transporte în siguranță.
Ulterior, polițistul a cerut sprijinul colegilor de la Poliția Animalelor. Cu ajutorul Asociației Ramses, Rainy a ajuns la un cabinet veterinar. Reprezentanții Poliției Române au transmis că starea ei este stabilă, că nu a suferit răni grave și că rămâne sub supraveghere medicală.
Rainy are nevoie de o familie temporară
Poliția Română a lăudat intervenția colegului său și a transmis că Rainy poate primi o nouă șansă la viață. Persoanele care îi pot oferi un cămin temporar sunt rugate să contacteze Asociația Ramses pentru foster. (Sava N.).
Administratie
Camion furat din Polonia, depistat la Calafat: vehiculul de 300.000 de lei a fost indisponibilizat
Alertă internațională, confirmată la control
Un autocamion înmatriculat în Polonia, semnalat ca furat de autoritățile acestei țări, a fost depistat de polițiștii de frontieră în zona Calafat. Vehiculul, evaluat la 300.000 de lei, a fost indisponibilizat.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, camionul tracta o remorcă și a fost oprit pentru verificări pe DN 56, în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin. Acesta circula dinspre Bulgaria spre România și era condus de un cetățean turc, în vârstă de 38 de ani.
Verificările au confirmat alerta din Polonia
Autocamionul a fost selectat pentru control în urma unei analize de risc, în cadrul măsurilor instituționale menite să reducă riscurile la frontiera României. Verificarea în aplicația eDAC a arătat că vehiculul figura în bazele de date ca fiind furat, în baza unei alerte emise de autoritățile poloneze.
În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de tăinuire. Autocamionul a fost indisponibilizat, iar măsurile ulterioare vor fi stabilite de unitatea de parchet după finalizarea cercetărilor.
Cooperare între instituții
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul cooperării dintre structurile naționale și al schimbului de informații prin canalele polițienești internaționale, în contextul aplicării acquis-ului Schengen.
Instituția anunță că desfășoară zilnic, împreună cu celelalte autorități abilitate, acțiuni de prevenire și combatere a ilegalităților în zona sa de competență. (Paul D.).
Administratie
Florin Barbu: Investițiile în procesare și irigații, esențiale pentru securitatea alimentară
Creditare cu dobândă fixă, după modelul „Creditul fermierului”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a participat la conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români. Printre temele discutate s-au numărat accesul fermierilor la finanțare, dezvoltarea procesării și a irigațiilor, integrarea producției vegetale cu zootehnia și securitatea alimentară.
Barbu a anunțat că ministerul lucrează la două instrumente de creditare inspirate de programul „Creditul fermierului” din 2024. Potrivit ministrului, acestea ar urma să ofere împrumuturi cu o dobândă fixă de 1,90%, iar comisioanele să fie acoperite de Ministerul Agriculturii timp de cinci ani.
Ministrul a subliniat și rolul planificării financiare în activitatea unei ferme. El a recomandat fermierilor să își pregătească atent planurile de afaceri și să apeleze la specialiști, iar sistemului bancar — să monitorizeze periodic și transparent plățile, pentru a identifica din timp eventualele dificultăți.
Procesarea, o verigă strategică în lanțul agroalimentar
Barbu a pledat pentru continuarea investițiilor în industria alimentară, inclusiv prin programul INVESTALIM. El a relatat că, în urma unei vizite recente la o unitate de procesare a cărnii, antreprenorul i-ar fi spus că sprijinul de stat a redus de la 15 la cinci ani intervalul necesar pentru dezvoltarea fabricii.
„Este obligatoriu să continuăm investițiile în procesare, pentru a produce alimente românești din materie primă românească”, a declarat ministrul. În opinia sa, fermierii puternici și o industrie alimentară dezvoltată sunt esențiale pentru o economie stabilă. Barbu a afirmat că întregul lanț — de la producție la procesare și comerț — generează 60% din veniturile realizate la bugetul de stat.
Extinderea irigațiilor, prioritate pe termen mediu
Ministrul a spus că investițiile în infrastructura de irigații vor continua, susținând că aceasta a contribuit la obținerea unor producții ridicate în acest an, în pofida episoadelor de secetă.
Potrivit cifrelor prezentate de Barbu, aproximativ 830.000 de hectare sunt în prezent în sistem irigat, cu producții medii de 10–12 tone la hectar. Ministrul a estimat că suprafețele irigate asigură circa 10–11 milioane de tone de producție și a evocat posibilitatea creșterii acesteia prin dublarea suprafeței irigabile.
Barbu a evidențiat măsurile de sprijin pentru irigații, între care investițiile publice, accesul gratuit la apă, fondurile europene pentru reabilitarea infrastructurii, decontarea a 50% din energia electrică utilizată la irigat și finanțarea integrală a panourilor fotovoltaice destinate reducerii costurilor.
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Penitenciară, trădată la vârf: 18 luni de mandat Burcu și o încredere făcută praf
-
Exclusivacum 3 zilePOLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă
-
Exclusivacum 2 zileLegea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
-
Exclusivacum 4 zileStatul vrea „pensia la retur”: cum îi aleargă MAI pe pensionari după banii plătiți legal
-
Exclusivacum 5 zileRegele Rex s-a mutat la MAI. Lon L. Fuller își dă cu jurisprudența de pământ în România




