Conferința Internațională a Gazului din România este un bun prilej de a discuta despre rolul gazelor naturale în tranziția energetică, precum și despre căile de acțiune necesare asigurării resurselor pentru cetățenii și economiile noastre.
Criza energetică resimțită de întreaga Europă ne-a făcut și mai solidari în eforturile noastre de a găsi soluții și de a ne asigura energia necesară atât pentru această iarnă, cât și pentru generațiile viitoare, în condiții sustenabile și respect față de mediu.
Am remarcat cu toții importanța acordată energiei în discursul susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru prezentarea raportului Starea Uniunii Europene 2022.
Ceea ce am reușit cu toții la nivel european, în domeniul energiei, dar și în toate celelalte sectoare, reconfirmă puterea comunității celor 27 de țări de a uni oameni, națiuni și generații. De a trece cu bine crize fără precedent.
Am regăsit, în dezbaterile la nivel european, preocuparea României de a proteja cetățenii și economia de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale. La nivel național, am prelungit măsurile de compensare și plafonare a prețurilor la gaz până la 1 septembrie 2023, iar pentru mediul economic am eliminat plafonul de consum.
Țara noastră continuă să se alăture deciziilor europene în toate eforturile de gestionare a consumului de energie, de descurajare a tendinței de creștere nejustificată a prețurilor și de diversificare a surselor de energie.

Mai mult ca oricând, în aceste vremuri de criză, este nevoie ca spiritul european al solidarității să fie mai puternic resimțit în relația dintre cetățeni și instituții, la nivelul societății, dar și între societate și piața energetică.
Guvernul pe care îl conduc și-a asumat ca obiectiv important obținerea independenței energetice și transformarea României într-un factor de securitate energetică în regiune.
Noua Lege offshore și încurajarea investițiilor în acest sector  fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și, în următorii ani, a celor de mare adâncime din județul Buzău.
2022 este anul în care a început extracția gazelor naturale în platoul continental al Mării Negre. Odată cu concretizarea acestor surse noi, vom reuși să asigurăm, din resurse interne, 90% din necesarul de consum.
Acest lucru dovedește capacitatea României de a găsi noi soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina.
La nivelul Guvernului, am făcut eforturi constante și în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și asigurarea necesarului de consum cetățenilor și economiei noastre.
Am finalizat recent tronsonul de conductă Pojorâta – Vatra Dornei, proiect prin care am creat premisele interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord – Vest a țării cu cel din partea de Nord – Est. Acordăm atenție proiectelor de acest timp având în vedere importanța lor pentru comunitățile locale și pentru dezvoltarea rețelei naționale.

Finalizarea gazoductului BRUA faza I, aproximativ 500 de kilometri de conductă ce  traversează un sfert din teritoriul țării, reprezintă o sursă importantă de energie pentru cetățenii noștri și pentru dezvoltarea economică. În plus, odată cu punerea în funcțiune a BRUA, România se conectează la culoarele regionale de transport și își va putea asigura aprovizionarea din noi surse.
Operaționalizarea interconectorului Bulgaria-Grecia – ultima componentă a Coridorului Vertical -, transformarea Coridorului Transbalcanic, care poate prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, vor crea un plus de siguranță pentru România și întreaga regiune.
O atenție deosebită am acordat sprijinului pentru Republica Moldova, care se confruntă cu efecte acute ale crizei energetice.

Operaționalizarea gazoductului Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău este un sprijin consistent pentru că oferă posibilitatea Republicii Moldova să preia până la 2,2 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an.

Guvernul României se concentrează în egală măsură și asupra viziunii de dezvoltare pe termen lung a sistemului energetic național, în acord cu politicile europene.
Procesul de tranziție energetică trebuie să genereze un sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare. Generăm, astfel, oportunități de creștere a securității energetice, de susținere a dezvoltării economice, de incluziune socială și de creare a cât mai multor locuri de muncă.
Majoritatea modelelor de bune practici arată că soluția optimă pentru accelerarea procesului de eliminare a cărbunelui este utilizarea gazului natural, iar prin creșterea treptată a ponderii gazelor regenerabile se poate realiza neutralitatea climatică până în anul 2050. Mai mult, gazul natural este considerat atât o opțiune viabilă pentru a asigura tranziția verde, cât și, similar energiei nucleare, pe care o încurajăm, o resursă vitală pentru echilibrarea rețelei electrice. Pe măsură ce contribuția energiei regenerabile va crește în conformitate cu țintele propuse prin pachetul legislativ Fit for 55, prioritățile Guvernului se concentrează asupra investițiilor necesare pentru creșterea contribuției energiei regenerabile în mix-ul energetic.
Avem datoria morală față de generațiile viitoare de a asigura pârghiile necesare dezvoltării economice a României și bunăstarea cetățenilor noștri, prin politici economice care să protejeze mediul.