Administratie
În spatele fiecărui zbor al unei aeronave, lucrează mai mulţi specialişti

Unii ar spune că nu au niciun contact cu aviaţia, dar prin munca şi dedicarea lor îşi aduc din plin contribuţia la succesul misiunii. Am găsit în Baza 86 Aeriană Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă de la Borcea astfel de militari ce iubesc lumea aviatică militară şi fac tot posibilul pentru îndeplinirea obiectivelor structurii.
Am fost în multe baze aeriene, singur sau însoţit de colegi. La început eram nerăbdători să ajungem în preajma aeronavelor, să descoperim o lume oarecum interzisă nouă, tereştrilor.
Cu zâmbetul pe buze, calmi, militarii din jurul avioanelor şi elicopterelor ne-au explicat că aviaţia nu este doar acolo, ci începe de la poartă, de la militarul care asigură intrarea în siguranţă în unitate, de la santinela ce păzeşte aerodromul, de la parcul auto, de la oamenii ce lucrează în logistica complicată a aviaţiei şi mulţi alţii, pe care mi-ar trebui o pagină de ziar să-i enumăr.
La mitinguri aviatice treceţi repede pe lângă ei, poate nici nu-i băgaţi în seamă, dar şi ei, necunoscuţii aerodromurilor aviaţiei militare, contează enorm.
Aşa că am lăsat zgomotul forţajului avioanelor F-16 de la Baza 86 Aeriană de la Borcea, mirosul de kerosen ars al aerodromului, zona de aviaţie pură şi am dorit să descopăr şi alţi militari ce iubesc la fel de mult aviaţia, cu aceeaşi pasiune pentru zbor.
I-am găsit calmi, modeşti, uneori obosiţi după ritmul infernal al unităţii de aviaţie din mijlocul Bărăganului, dar gata oricând de noi provocări.
Caporalul clasa a III-a Florinel Ion este poliţist militar şi şofer. Are 36 de ani şi este din 2007 în armată. Pregătirea a efectuat-o la centrul de instruire de la Făgăraş, apoi a lucrat la Clinceni şi, după un an, a venit la Baza 86 Aeriană. Este din Săveni, Ialomiţa și face naveta. Florinel este căsătorit şi are o fetiţă de nouă ani.
Am avut altă meserie și, în 2006, am făcut stagiul militar la jandarmi. Iniţial am fost infanterist, după care am devenit poliţist militar la Baza 86 Aeriană. La început mi-a fost greu, dar acum este bine, a spus Florinel.
La început, am crezut că am venit în altă lume. Aici, mi s-a părut un pic mai uşor faţă de unde lucrasem înainte. Apoi, a început modernizarea bazei, construcţii noi, au sosit parteneri NATO şi acum este multă treabă. Avem multe cerinţe, standarde, misiuni de pază şi însoţire. Perimetrul bazei este mare. Suntem ocupaţi tot timpul şi ar fi bine să fim mai mulţi.
Caporal clasa a III-a Florinel Ion
Are mult de lucru. Baza se modernizează constant. Au venit şi partenerii din NATO în misiuni sau la exerciţii. La început nu a fost uşor lucrul cu militarii străini, dar prin comunicare s-au rezolvat multe.
Când mai are timp, se uită cum decolează şi aterizeză avioanele. Pleacă des în misiuni şi poate spune cu mândrie că şi-a îndeplinit toate ordinele primite, fără probleme.
Se simte că a venit avionul F-16 în unitate. Tehnica s-a schimbat, mai ales că unitatea este foarte importantă. Ne uşurează munca, scade mult timpul de reacţie.
Suntem sprijiniţi atât în pregătire, cât şi în ceea ce privește dotarea bazei. Îmi doresc să ies la pensie de aici. Vreau să îmi fac treaba cât mai bine la Baza 86 Aeriană, a afirmat caporalul clasa a III-a Florinel Ion.
Fruntaşul Lucian Badea este servant tun şi telemetrist la batalionul antiaerian al bazei. Este de loc din Călăraşi şi de cinci ani în armată. A fost student în Bucureşti, i-a fost greu cu banii, s-a angajat şi a avut mai multe joburi.
Când am venit prima dată, am simţit că Baza 86 Aeriană este altceva. Te uiţi la ce investiţii sunt, începând de la poartă, prin unitate, să nu mai vorbim de partea operaţională, la avioane. Mă simt mândru că lucrez aici. Am fost şi în alte baze, dar a noastră e cea mai impunătoare. E altceva să lucrezi aici. Facem de toate, inclusiv întreţinere, fiindcă nu este altcineva. Oricum sunt multe investiţii inclusiv în tehnică, care ne ajută mult. Atmosfera de lucru este frumoasă. Problema este cu salariile. Am colegi care au plecat la alte ministere. Viaţa în mijlocul Bărăganului nu e pentru oricine. Vara foarte cald, iarna bate vântul foarte tare. Noi, însă, ne-am obişnuit. Execut şi servicii la pistă, la asigurarea zborului, şi mă bucur să văd avioanele cum evoluează. Oamenii de aici sunt formaţi pentru a face parte dintr-o echipă, ajuţi în stânga şi dreapta, iar dacă nu te integrezi, pleci.
Fruntaş Lucian Badeaş
Pentru el, venirea în armată a fost salvarea. Acum, la 32 de ani, regretă că nu a venit mai repede. Şi-ar dori să încerce la subofiţeri, apoi să se întoarcă tot aici. Şi are încă un obiectiv – să meargă într-o misiune externă.
Când am venit eu, a fost bătaie pe locuri. E cea mai bună bază din apropierea oraşului. În mare parte, cei care vin aici și sunt din zonă rămân, nu pleacă. Acum e lumea mai reticientă din cauza salariilor, dar eu le spun prietenilor să vină să lucreze aici. Sperăm ca liderii noştri să mai schimbe ceva, a declarat Lucian.
Crede că mai grea este pregătirea pentru tragere, decât activitatea din poligon. Se pregătesc intens atât teoretic, cât şi practic înainte de acţiunea din poligonul de la Capu Midia. Se antrenează alături de camarazii săi și împreună pun suflet în ceea ce fac.
Ca artilerist antiaerian, am cam două trageri pe an în poligonul de la Capu Midia. Când ajungi acolo, te concentrezi pe ce ai de făcut şi execuţi. Satisfacţia mare este atunci când se obţine primul loc la trageri, dintre toate batalioanele participante.
Sunt sportiv de mic, îmi place competiţia şi vrem să câştigăm întotdeauna primul loc. Ne ştim între noi, cei din batalioanele de antiaeriană din SMFA, mai ales că venim împreună de atâţia ani la trageri. E competiţie mare! Chiar dacă e vechi, tunul de 57 mm e destul de complex şi e funcţionabil.
Contează să-l întreţii corect. Avem noroc că mai sunt militari cu experienţă de la care învăţăm meserie. De la ei am învăţat secretele profesiei. În şcoală nu ai timp să asimilezi, însă aici înveţi tot ce e de făcut. Ne-am pregătit intens să ştim mai multe funcţiuni, a spus fruntaşul Lucian Badea.
Am avut mult de muncă în pandemie. Am avut grijă de aceşti oameni minunaţi din Baza 86 Aeriană. La începutul pandemiei a fost dificil să le explicăm, să înţeleagă şi să respecte regulile. Prin definiţie militarii lucrează în echipă şi era greu să muncească separat, dar a fost şi bine pentru că nouă, celor în uniformă, ne este mai uşor să ne conformăm regulilor.
Sergent Marius Petre
Sergentul Marius Petre este sanitar la Baza 86 Aeriană. Este de loc din Slobozia şi face naveta. A fost soldat gradat profesionist între anii 2014-2019, artilerist. A lucrat o perioadă la Galaţi, apoi a venit aici. Este căsătorit şi are doi copii. Acum trei ani a absolvit şcoala postliceală sanitară şi a devenit subofiţer sanitar.
Ne adaptăm tot timpul. Lucrăm şi cu partenerii din NATO, avem noroc că sunt proceduri comune. Am fost atras de calitatea umană, oameni deschişi, există comunicare şi dotare tehnică. Greu este cu volumul de muncă şi cu modernizarea bazei, a afirmat sergentul Marius Petre. (Lucian Irimia).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 14 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!