Politica interna
Alocuțiunea Președintelui României, Klaus Iohannis, susținută cu prilejul participării la Festivalul „Săptămâna Haferland”
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut duminică, 31 iulie 2022, la Criț, județul Brașov, o alocuțiune cu prilejul participării la Festivalul „Săptămâna Haferland”, ediția a X-a.
Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:
Mă bucur să vă văd pe toți aici. Nu sunt gazdă, dar după atâtea participări, și la a X-a ediție, cred că pot să spun și eu „Bine ați venit la Haferland!”.
Sunt atât de mulți musafiri dragi pe care aș vrea pe toți să-i salut nominal, dar cred că s-ar consuma timpul meu cu asta și atunci dați-mi voie să-l salut în primul rând pe domnul Prim-ministru, care este la prima ediție, mai aveți până la a X-a. Să salut, evident, pe Veronica și Michael Schmidt, organizatorii, inițiatorii, gazdele acestui eveniment. Ei fac o treabă extraordinară aici și vă felicit pe amândoi, Veronica, Michael, pentru că reușiți să ne adunați în fiecare an la acest eveniment.
Doamnelor și domnilor ambasadori,
Excelențe,
Domnilor miniștri,
Domnule Prim-ministru, vă felicit că ați adus aproximativ jumătate din Guvernul României cu dumneavoastră. Este notabil şi cred că este foarte, foarte bine. Astfel de evenimente merită toată participarea și toată publicitatea aferentă.
Ne aflăm astăzi la a zecea ediție a acestui Festival care are o contribuție însemnată la promovarea culturii și a tradiției în Haferland – Țara Ovăzului și mă bucur că suntem aici, împreună, pentru a aniversa un deceniu de excelență.
Felicit organizatorii pentru toate eforturile depuse și pentru contribuția esențială adusă prezervării tradițiilor și patrimoniului săsesc!
Totodată, îi salut pe toți cei care an de an se reîntorc aici și pe cei care au curiozitatea să descopere aceste zone încărcate de istorie și tradiții, unde încă se simte farmecul de odinioară.
Prin proiecte ca cel pe care îl derulați, România este cunoscută și apreciată ca spațiu al valorificării identităților și al prețuirii relațiilor interumane, temelii ale dezvoltării durabile.
Războiul dus de Federația Rusă în Ucraina și consecințele devastatoare ale acestuia, inclusiv asupra zonei de patrimoniu, prin distrugerea instituțiilor culturale și a monumentelor istorice ucrainene, ne întăresc solidaritatea în jurul valorilor și principiilor democratice și ne determină să prețuim mai mult moștenirea istorică și culturală pe care am primit-o de la înaintașii noștri.
Autoritățile publice, îndeosebi cele locale, împreună cu cetățenii trebuie să înțeleagă că au responsabilitatea de a contribui la păstrarea tradițiilor și la protejarea autenticității peisajului cultural, pentru a oferi viitoarelor generații oportunitatea de a-și cunoaște, înțelege și valorifica rădăcinile identitare.
Turismul și organizarea de evenimente tematice sunt modalități excelente de a încuraja și de a asigura accesul la patrimoniul cultural, iar acest lucru este valabil deopotrivă la nivel național și la nivelul comunităților locale.
Istoria, tradițiile și cultura noastră devin un activ economic esențial în atragerea de investiții în momentul în care sunt recunoscute, respectate și promovate responsabil.
De aceea, o absorbție adecvată a fondurilor destinate promovării turismului cultural, în special cele europene, devine, dincolo de calitatea de obiectiv administrativ, și o datorie morală și un act de responsabilitate.
În România anului 2022, cultura și tradițiile minorităților naționale sunt apreciate și promovate, iar plus-valoarea adusă de acestea este recunoscută de societate. Într-o societate modernă și democratică, dialogul intercultural este în firescul lucrurilor și devine sursă a prosperității.
România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale și să depună eforturi pentru a construi o societate cât mai incluzivă și tolerantă.
Crezul european „Unitate în diversitate!” este întărit de evenimente precum cel la care participăm astăzi.
Niciodată, nicio dezbatere nu va putea să înlocuiască și, cu atât mai puțin, să deterioreze relațiile armonioase clădite în timp între români și cei cu care aceștia au împărțit vicisitudinile istoriei și cu care acum își construiesc destinul european.
Revenind la evenimentul de astăzi, este lăudabil că Festivalul acordă o importanță deosebită educației, protecției mediului și sustenabilității. În ultima perioadă resimțim din ce în ce mai mult efectele schimbărilor climatice și este foarte important ca fiecare dintre noi să conștientizeze pericolul pe care îl reprezintă acestea.
Avem responsabilitatea de a ne proteja planeta și resursele și de aceea trebuie să dezvoltăm comunități sustenabile și reziliente, cu respect față de mediul înconjurător.
În acest context, educația rămâne cheia unui viitor mai „verde”, a unei societăți durabile, cu asumare identitară. Mă bucur că Guvernul întreprinde în această perioadă pași concreți pentru implementarea proiectului meu de suflet, România Educată.
Legile și normele de aplicare pentru implementarea acestui Proiect trebuie să reflecte nu doar litera, ci și spiritul său incluziv, în care valorile fundamentale în construcția și practicile sistemului de educație sunt respectate.
Așa cum am spus în repetate rânduri, doar împreună putem construi România Educată de mâine. Așadar, toată această perioadă de dezbatere publică este esențială pentru ca, la finalul ei, să nu avem doar un pachet legislativ închegat, ci și un proiect care se bucură de o susținere publică largă.
Lumea s-a schimbat deja și continuă să se schimbe accelerat. În era tehnologiei, a obiectivelor „verzi”, a vitezei și accesului la informații, cultura și tradițiile ne oferă noi provocări în accesarea și cunoașterea acestora.
De asemenea, modul în care ne reconectăm la valorile identitare face parte integrantă din dezvoltarea noastră ca națiune.
Doamnelor și domnilor,
Comunitatea germană din România și partenerii de schimburi culturale, economice și politice din Germania au avut dintotdeauna și vor continua să aibă un rol activ în susținerea dezvoltării și mai profunde a parteneriatului nostru.
De zece ani, Festivalul „Săptămâna Haferland” este un bun exemplu al modului în care pot fi făcute lucrurile, cu multă dăruire, pasiune și respect pentru tradiții.
Vă mulțumesc pentru toate eforturile pe care le-ați depus pentru a duce mai departe tradițiile săsești! Sunt convins că Festivalul Haferland va continua și în anii următori cu ediții la fel de frumoase.
Featured
Marea Neagră, test pentru solidaritatea europeană: Negrescu cere finanțare și acțiuni concrete
Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu susține că securitatea Mării Negre trebuie să devină o prioritate europeană și afirmă că România are nevoie de sprijin și finanțare suplimentare. Într-un mesaj public, acesta a prezentat două demersuri recente din Parlamentul European, vizând atât bugetul UE pentru 2027, cât și operaționalizarea unui hub regional de securitate maritimă.
Constanța și București, în centrul amendamentelor pentru bugetul UE
Potrivit lui Negrescu, Parlamentul European a inclus în poziția sa privind bugetul pentru 2027 amendamentele pe care le-a propus. Acestea vizează Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră, cu un rol important pentru Constanța, precum și Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică de la București.
Eurodeputatul a mai anunțat că Parlamentul European urma să adopte o rezoluție pe care a coinițiat-o. Documentul solicită operaționalizarea urgentă a hubului, alocarea unei finanțări europene adecvate și fonduri suplimentare pentru regiunile afectate de războiul din Ucraina.
Amenințările de la Marea Neagră afectează și viața de zi cu zi
În mesajul său, Negrescu a invocat atacurile asupra navelor civile, dronele care pătrund în spațiul aerian românesc și riscurile la adresa infrastructurii energetice drept semnale că este nevoie de acțiune rapidă.
El a subliniat însă că securitatea regională nu se limitează la apărare. Transporturile, turismul și comunitățile de pe litoral resimt, potrivit eurodeputatului, efectele războiului, iar protejarea locurilor de muncă și a economiilor locale trebuie să facă parte din răspunsul european.
România și Bulgaria, chemate să primească sprijin suplimentar
Negrescu afirmă că a cerut ca România și Bulgaria să beneficieze de sprijin european suplimentar, inclusiv pentru sectoarele economice afectate de conflict. El a mai spus că va continua aceste demersuri în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, susținând că investițiile trebuie să acopere atât securitatea, cât și dezvoltarea economică, infrastructura și serviciile publice.
„România nu trebuie să gestioneze singură provocările de la Marea Neagră”, a transmis eurodeputatul, pledând pentru transformarea angajamentelor europene în finanțare și măsuri concrete.
Featured
Prahova și Bonn pregătesc un parteneriat pentru siguranța comunităților
Președintele Consiliului Județean Prahova și liderul social-democraților prahoveni, Virgiliu Daniel Nanu, a primit la sediul instituției o delegație a Poliției din Bonn, aflată în județ pentru un schimb de experiență cu autoritățile române.
Dialog despre prevenție și siguranța oamenilor
Potrivit lui Nanu, discuțiile s-au concentrat pe siguranța comunităților, prevenirea problemelor și soluțiile aplicate în fiecare țară. La întâlnire au participat reprezentanți ai ANATOP, ATOP Prahova, Poliției, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului de Jandarmi, Inspectoratului Școlar și DGASPC Prahova.
Un protocol de colaborare, în pregătire
Un rezultat concret al dialogului îl reprezintă pregătirea unui protocol de colaborare între ATOP Prahova, Inspectoratul Școlar Județean, DGASPC Prahova și partenerii germani. Documentul urmează să fie semnat după ce va primi aprobarea acestora, a precizat președintele Consiliului Județean.
Nanu a afirmat că schimbul de experiență poate ajuta autoritățile să identifice practici utile și să analizeze cum pot fi aplicate în comunitățile locale. El și-a exprimat speranța că dialogul inițiat la Prahova va duce la proiecte concrete în beneficiul oamenilor și le-a mulțumit delegaților germani și tuturor celor implicați în întâlnire.
Featured
Sorin Grindeanu: „A venit momentul să guvernăm pentru oameni”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că românii așteaptă măsuri concrete după un an și jumătate de austeritate. Liderul social-democrat susține că noua etapă trebuie să fie una a reparării nedreptăților și a concentrării guvernării asupra nevoilor populației.
„Nu există perioadă de grație”
Grindeanu a transmis că miniștrii PSD și-au început activitatea și că nu este timp pentru întârzieri. Potrivit acestuia, românii așteaptă rezultate, iar responsabilitatea guvernării trebuie să se reflecte în acțiuni concrete.
Prioritatea declarată: repararea nedreptăților
Liderul PSD a recunoscut că, după perioada de austeritate, răbdarea oamenilor s-a diminuat. În acest context, el a susținut că guvernarea trebuie să se concentreze pe oameni și pe corectarea măsurilor considerate nedrepte.
Sursa: președintele PSD, Sorin Grindeanu.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații




