Administratie
S-au împlinit, anul acesta, 75 de ani la inițierea Planului Marshall, Planul de Redresare Europeană (ERP), care avea să poarte numele secretarului de stat american George C. Marshall
S-a scris puțin despre acest moment capital din istoria refacerii Europei după al Doilea Război Mondial, la ceas aniversar, semn că ne amintim rar și fără prea multe cunoștințe despre acest gest fundamental al SUA de îngrădire autentică a comunismului sovietic, gata de a fi exportat de Stalin în Europa, după 1945.
Într-un discurs rostit la Harvard, la 5 iunie 1947, generalul Marshall a propus un plan de refacere a țărilor afectate de război, planul fiind dedicat chiar și Uniunii Sovietice.
În banii de astăzi, planul oferea sume generoase, de peste 150 de miliarde de dolari, pentru reconstruirea economiilor afectate de a doua conflagrație mondială, numai că Stalin a înțeles rapid că astfel de împrumuturi și investiții ar putea pune în pericol controlul pe care îl exercita deja asupra țărilor est-europene prin prezența Armatei Roșii (care, așa cum îi spunea dictatorul sovietic liderului iugoslav Milovan Djilas, era instrumentul principal de impunere a propriului sistem social).
Prin urmare, Stalin decide refuzarea planului propus de Marshall și înlocuirea sa cu unul similar, care purta numele ministrului sovietic de externe, Viaceslav Molotov, care va fi înlocuit mai apoi prin COMECOM, cunoscut, la noi, sub denumirea CAER (Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc).
Dovada că Stalin își exercita deja controlul asupra țărilor est-europene constă în aceea că ele au refuzat în bloc oferta americană, cu excepția Cehoslovaciei și a Poloniei.
După ce ministrul cehoslovac de externe a fost chemat la Moscova și muștruluit de Stalin, Cehoslovacia și-a retras cererea de a primi fonduri prin Planul Marshall, în vreme ce prim-ministrul polonez a fost răsplătit de Kremlin, pentru a refuza planul american, cu granturi de peste patru miliarde de dolari (în banii de astăzi), credite financiare pe termen lung, sute de mii de tone de grâu și deschiderea unor uzine pe teritoriul Poloniei.
România, condusă deja, din 6 martie 1945, de un guvern pro-comunist, al dr. Petru Groza, a fost de la început consecventă și obedientă politicii sovietice și a refuzat Planul Marshall, fiind apoi jefuită constant de URSS, nu doar prin despăgubirile impuse prin Tratatul de Pace, care plasa România în rândul țărilor învinse în Al Doilea Război Mondial, ci și prin așa-numitele SOVROM-uri, asocieri eficiente de spoliere constantă a avuției unei țări sărăcită de război și înfrântă.
Pentru mine, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, inițiate de UE după pandemia de Covid-19, trimit direct la epoca ulterioară celei de a doua conflagrații, când banii americani au salvat Europa de Vest (fiindcă deja pe cea estică așezase temeinic Stalin Armata Roșie și formațiunile politice comuniste din țările ocupate).
În 1945, Stalin juca încă, priceput și prefăcut, cartea unui aliat încercat, lăsând impresia că este personajul potrivit cu care se poate negocia, punând însă, în același timp, cizma sovietică pe grumazul unor țări în care își extindea regimul politico-militar după chipul și asemănarea celui de la Kremlin.
Pe Putin îl sperie teribil, astăzi, forța economică a Occidentului, valorile comune și solidaritatea țărilor europene, coeziunea UE pe care încearcă să le șubrezească de multă vreme.
A eșuat lamentabil, aducând în NATO Suedia și Finlanda, întărind unitatea europeană prin atitudinea față de Ucraina, ridicând un zid de solidaritate pe care nu și-l imagina nimeni în jurul unei țări agresate militar, economic și umanitar, a adus mai aproape de UE, cu statut de țări-candidate, Ucraina și Republica Moldova, așa încât se poate spune că eforturile constante de subminare a Europei, printr-un răvășitor război hibrid, s-au întors împotrivă-i, ca un bumerang.
Mai are o carte însă, pentru care s-a pregătit intens, pe care o joacă, disperat, în fața înfrângerii iminente: războiul energetic. Este o încercare puternică pentru țările UE și aliați, în general.
Dacă aliații europeni și euroatlantici pierd acest conflict epuizant pe care a cărui miză uriașă pariază Putin, atunci lecțiile Planului Marshall vor fi fost în van amintite, fiind irosite în colb de cronici fără vreun rost. (Florin Sperlea).
Administratie
20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei
O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.
Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.
Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.
Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice
Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.
Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.
20 de comunități, un proiect comun
Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.
De la documentații la începerea lucrărilor
La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.
Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.
Parte a unui program județean mai amplu
I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.
Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.
Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.
Administratie
Bogdan Toader: „Bugetul nu s-a echilibrat”, în pofida măsurilor fiscale
Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.
România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea
Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.
El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.
Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată
În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.
„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.
Apel la măsuri evaluate prin rezultate
Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.
„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.
Administratie
A oferit 100 de euro pentru a facilita intrarea unui pasager în România
Un cetățean sârb este cercetat pentru dare de mită, după ce ar fi încercat să ofere bani unui polițist de frontieră la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia. Potrivit autorităților, suma ar fi fost oferită pentru a permite intrarea în țară a unui cetățean bosniac care nu îndeplinea condițiile legale.
Unul dintre pasageri depășise perioada de ședere
Incidentul a avut loc după ce trei cetățeni străini — un sârb și doi bosniaci — s-au prezentat la intrarea în România cu un autoturism înmatriculat în Germania, care tracta o remorcă.
În urma verificării documentelor și a condițiilor de intrare, polițiștii de frontieră au constatat că unul dintre cetățenii bosniaci depășise perioada legală de ședere în spațiul Schengen.
Polițistul a refuzat banii
În acel moment, cetățeanul sârb ar fi oferit unui polițist de frontieră 100 de euro pentru a-i permite pasagerului să intre în România fără efectuarea verificărilor legale. Polițistul a refuzat suma și l-a informat pe bărbat că fapta poate constitui infracțiunea de dare de mită.
Cercetări coordonate de procuror
În urma denunțului formulat de polițiștii de frontieră din cadrul PTF Jimbolia, au fost sesizați reprezentanții Serviciului Județean Anticorupție Timiș. Cercetările se desfășoară sub coordonarea procurorului de caz, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale. (Sava N.).
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații




