ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIRECȚIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ
________________________________________________

R A P O R T
de evaluare a activității desfășurate de către
Direcția Generală de Protecție Internă în anul 2021
CAPITOLUL I – INTRODUCERE
Direcția Generală de Protecție Internă este structura specializată a Ministerului
Afacerilor Interne, cu atribuții în domeniul securității naționale, responsabilă de protecția
contrainformativă, protecția informațiilor clasificate și securitatea cibernetică la nivelul MAI,
respectiv de prevenirea și combaterea riscurilor ce pot conduce la tulburări grave ale ordinii
publice.
În anul 2021, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) a continuat procesul de
consolidare și extindere a capabilităților instituționale, în vederea atingerii unui nivel optim de
reziliență și întăririi rolului anticipativ-preventiv al MAI în planul securității naționale, pe palierul
de ordine publică și siguranță a cetățeanului.
Evoluția riscurilor asociate pandemiei de COVID-19, coroborată cu dinamica măsurilor
adoptate la nivel național pentru limitarea răspândirii infectărilor cu noul coronavirus au
presupus o actualizare și adaptare continue a obiectivelor instituționale, pentru a putea
răspunde în mod coerent și eficient la provocările informative generate de situația operativă
nou creată.
CAPITOLUL II – CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII OPERAȚIONALE
Atingerea acestui obiectiv major s-a realizat prin implementarea concomitentă, pe
mai multe paliere, a unor direcții de acțiune, cu respectarea următoarelor principii și valori, ce
definesc cultura organizațională:
 Integritate și profesionalism – derularea procesului de selecție și încadrare a
posturilor vacante pe baza unor criterii de integritate; instruirea și pregătirea personalului și
desfășurarea tuturor activităților profesionale în concordanță cu acest principiu;
 Eficiență și operativitate – modernizarea capacităților operaționale, tehnice și
logistice pentru îndeplinirea misiunilor specifice, precum și o administrare eficientă a
resurselor, inclusiv prin prisma asigurării protecției personalului propriu la diferite forme de
risc (inclusiv cele generate de situația pandemică actuală);
 Flexibilitate și cooperare – configurarea unei structuri suple, care să permită
alocarea dinamică a resurselor în funcție de evoluția situației operative și de prioritățile
instituționale, dezvoltarea schimburilor de informații și a acțiunilor în comun cu partenerii
naționali, intra și interinstituționali, precum și cu cei internaționali;
 Viziune managerială și reziliență – aplicarea coerentă și consecventă a unor
politici manageriale bazate pe principiile planificării strategice (prin scanarea orizontului
previzibil și analiză prospectivă), predictibilității, responsabilizării palierelor de management
intermediare și debirocratizării, concomitent cu monitorizarea operativă a mediului extern, în
vederea menținerii și îmbunătățirii capacității direcției generale de a furniza în orice condiții
serviciile esențiale prevăzute de lege (business continuity).
Coordonatele de implementare a procesului de dezvoltare a capacității operaționale
a DGPI:
Gestionarea problematicii de resurse umane
În anul 2021 au fost continuate activitățile de reducere progresivă a deficitului de
personal, prin încadrarea unor persoane cu o bază profesională solidă și principii
etice/deontologice ireproșabile, urmată de dezvoltarea nivelului de profesionalism și
expertiză deținut de cadrele DGPI, cele mai importante activități fiind următoarele:
 continuarea demersurilor de selecționare și încadrare a funcțiilor vacante,
reușindu-se ca la sfârșitul anului precedent să se înregistreze o scădere de 5% a deficitului de
personal față de situația de la sfârșitul anului 2020, parte din funcțiile vacante fiind ocupate și
în urma procesului de selectare a personalului din sursă externă, demarat la nivelul întregului
minister;
 ocuparea progresivă a funcțiilor de conducere vacante;
 elaborarea Planului strategic de dezvoltare a resurselor umane la nivelul DGPI
pentru perioada 2021-2025, document programatic ce își propune dinamizarea activităților
desfășurate pe acest palier, prin introducerea în instrumentarul acțional a unor metode
moderne de abordare a problematicilor de resurse umane;
 implementarea planificată a procesului de pregătire profesională, realizându-se, în
contextul restricțiilor dispuse în vederea limitării răspândirii infectărilor cu noul coronavirus
SARS-CoV-2, o abordare pro-activă a acestei problematici, prin accesarea activităților de
pregătire desfășurate on-line, inclusiv a celor organizate de organisme/agenții europene sau
alte entități de profil din străinătate;
 furnizarea/transferul de expertiză personalului din MAI, pe linie de protecție a
informațiilor clasificate și contracarare a amenințărilor hibride, conform atribuțiilor legale ale
DGPI.
Dezvoltarea capabilităților în domeniul informații – contrainformații – securitatea
informațiilor
Pentru a asigura funcționarea direcției generale în condiții de versatilitate, eficiență și
operativitate, au fost adoptate măsuri care să vizeze configurarea cadrului de elaborare și
aprobare a documentelor de planificare, organizare și evaluare a activității de informații,
contrainformații și securitatea informațiilor, fiind create astfel condițiile de coerență necesare
unei alocări judicioase a resurselor, în funcție de obiective, adaptate în timp real la evoluțiile
situației operative din aria de competență. Pe acest palier, se degajă participarea activă a
DGPI în procesul de elaborare a Planului Național de Priorități Informative (PNPI), transpus
ulterior în documente de planificare interne.
Dezvoltarea instrumentelor OSINT a continuat să reprezinte o prioritate instituțională,
fiind vizată consolidarea competențelor specifice (accesarea unor module de pregătire
organizate de către parteneri ai Comunității Naționale de Informații sau oferite de structuri
europene partenere și actualizarea Ghidului privind exploatarea informațiilor din mediul online).
De asemenea, au fost continuate demersurile privind creșterea capacității analitice,
prin augmentarea capacităților de fuziune a informațiilor și a gradului de complexitate,
oportunitate și utilitate a materialelor destinate informării beneficiarilor legali, inclusiv prin
utilizarea conceptului de contracarare a amenințărilor hibride, precum și diversificarea
produselor informaționale, precum buletinele zilnice/săptămânale de informare privind
dinamica riscurilor din competență asociate COVID 19 și formelor de manifestare a
amenințărilor hibride pe spațiul MAI, buletinul lunar privind riscurile la adresa MAI sau
analizele strategice vizând evoluțiile de interes din spațiul informațional.
Dezvoltarea infrastructurii integrate de comunicații și tehnologie a informației și
asigurarea instrumentelor tehnologice necesare pentru desfășurarea activității specifice
În anul 2021 a fost continuat procesul de informatizare a activității, urmărindu-se
sporirea performanței și securității fluxurilor esențiale de informații, prin dezvoltarea unor noi
funcționalități.
Concomitent, au fost continuate demersurile de eficientizare a bazelor de date,
îmbunătățire a aplicațiilor software existente, asigurare a unei reziliențe sporite a rețelelor
informatice, prin instalarea și configurarea de noi echipamente ce au contribuit la o mai bună
gestionare a documentelor electronice, precum și optimizarea și extinderea sistemelor de
comunicații la distanță, urmărindu-se asigurarea permanentă, în condiții optime, a fluxului
informațional între structurile DGPI.
Optimizarea interoperabilității DGPI cu structurile din cadrul MAI, Comunității
Naționale de Informații și Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță
Națională (SNAOPSN) și dezvoltarea cooperării cu structurile informative și de aplicare a
legii din plan extern
O altă prioritate instituțională a vizat intensificarea schimbului de informații cu
structurile naționale partenere, precum și dezvoltarea de acțiuni comune pe problematici de
interes.
În acest sens, DGPI a continuat participarea la proiectul comun dezvoltat în cadrul
SNAOPSN cu privire la sistemul de identificare, prevenire și contracarare a amenințărilor
hibride, prin elaborarea de produse analitice cu un nivel ridicat de complexitate.
Activitățile derulate au urmărit asigurarea suportului decizional factorilor de
conducere din MAI, prin informarea operativă cu privire la manifestarea unor disfuncții sau
riscuri în planul protecției interne, precum și derularea, în comun, a unor acțiuni preventive.
Cooperarea cu structurile omoloage din statele partenere s-a realizat printr-un schimb
permanent de date şi informații de interes operativ, inclusiv cu sprijinul atașaților de afaceri
interne/ofițerilor de legătură ai MAI în străinătate.
CAPITOLUL III – REALIZĂRI ÎN DOMENIILE DE COMPETENȚĂ
 Coordonate ale activității de informații, contrainformații și securitatea
informațiilor
Pe parcursul anului 2021, au fost continuate eforturile instituționale pe segmentul
prevenirii și contracarării riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, cu accent pe
asigurarea integrității personalului ministerului, consolidarea capacității operaționale și de
reacție a structurilor MAI, precum și pe componenta de securitate cibernetică, concomitent cu
protecția informațiilor clasificate/a sistemelor IT&C ale MAI și identificarea și înlăturarea
riscurilor ce pot genera tulburări grave ale ordinii publice.
Activitățile specifice au fost influențate și s-au adaptat constant la evoluția pandemiei
de COVID-19, cu accent pe demersurile unor actori ostili care au exploatat imediat și, uneori,
în mod agresiv, efectele generate de incidența noului coronavirus, cele mai vizibile fiind
activitățile din mediul informațional, ce au avut ca obiective polarizarea societății, erodarea
încrederii în autorități și afectarea procesului decizional strategic, prin crearea unei opoziții a
populației față de unele măsuri propuse/dispuse de factorii responsabili cu gestionarea crizei
sanitare.
Efortul informativ a fost caracterizat de diseminarea, către beneficiarii instituționali, în
conformitate cu principiile „need to know” și „need/responsible enough to share”, a unui
număr de peste 5.100 produse informaționale (note de informare, briefing-uri, estimări
informative, evaluări etc.), rezultate din activitățile derulate în cadrul proiectelor operaționale
(valori relativ similare cu cele înregistrate în anul 2020, în ușoară creștere).
Activitățile specifice au avut ca scop asigurarea unui suport decizional oportun în
raport cu evoluția rapidă a situației operative la nivel tactic și operațional, prin informarea cu
celeritate a factorilor de decizie din MAI cu privire la manifestarea unor disfuncții sau riscuri în
planul protecției interne sau care pot genera tulburări grave ale ordinii publice, precum și la
nivel strategic, prin informarea/ avertizarea factorilor decizionali de nivel înalt (Administrația
Prezidențială, aparatul guvernamental, conducerea MAI, CNI/OII) despre amenințări
emergente sau fenomene cu impact non-liniar și/sau cros-sectorial.
A fost acordată o atenție deosebită eficientizării cooperării interinstituționale și
limitării barierelor birocratice, relevant fiind faptul că, în baza Ordinului Comandantului
Acțiunii, reprezentații DGPI au participat permanent, în calitate de experți, în diferitele
formate de desfășurare a activității Centrului Național de Conducere și Coordonare a
Intervenției (CNCCI) și a Centrelor Județene (CJCCI), pentru a asigura cu celeritate suportul
informațional necesar pe acest palier.
Problematica COVID-19 a fost monitorizată și din perspectiva modului de transpunere în
mass-media și pe rețelele de socializare a manierei de intervenție/acțiune a forțelor MAI, dar și a
efectelor asupra climatului de ordine și siguranță publică și a manifestărilor de protest
organizate împotriva măsurilor restrictive, cu informarea în dinamică a beneficiarilor legali.
Concomitent, au fost continuate activitățile informativ-operative privind descurajarea
comportamentelor dezadaptative manifestate la nivelul MAI, prin semnalarea timpurie a unor
astfel de conduite, atât în vederea prevenirii concretizării unor riscuri la adresa imaginii MAI,
cât și pe linia protecției informațiilor clasificate.
Prin abordarea acestei problematici se are în vedere consolidarea culturii de
securitate în ceea ce privește protecția informațiilor clasificate, care a reprezentat și în 2021 o
prioritate a direcției generale, acționându-se preponderent pro-activ, inclusiv prin
desfășurarea de activități de pregătire de specialitate cu personalul MAI, în unele cazuri
punctuale adoptându-se și măsuri reactive, de ultim resort, în vederea înlăturării/ minimizării
riscurilor și a protecției imediate a informațiilor clasificate.
Trebuie menționat că un reper important al activității a fost reprezentat de
identificarea și combaterea riscurilor la corupție în rândul personalului MAI, DGPI diseminând
organelor de urmărire penală peste 600 de informări pe acest subiect.
În paradigma eficientizării modului de utilizare a resurselor alocate, DGPI și-a
îndeplinit obiectivele din domeniile ordine publică și protecție internă prin utilizarea unui
model echilibrat în ceea ce privește activitățile preventive, aflate într-un raport de
complementaritate cu adoptarea progresivă și proporțională de măsuri pentru eliminarea
vulnerabilităților specifice la adresa securității naționale.
Un liant între aceste domenii l-a constituit activitatea derulată în vederea contracarării
amenințărilor hibride și consolidării rezilienței pe spațiul MAI, concomitent cu combaterea
cazurilor de targetting îndreptate împotriva personalului, problematici cu un caracter continuu
și înscrise pe un trend crescător, demersurile instituționale având ca scop adaptarea,
anticiparea și reacția oportună a structurilor ministerului la natura complexă, puternic
subversivă și în permanentă schimbare a acestei categorii de amenințări.
Deși anul 2021, pe fundalul pandemiei de COVID-19, a obligat la o mobilizare suplimentară
pentru a asigura funcționalitatea structurilor MAI angrenate în aplicarea măsurilor profilactice
pentru prevenirea/contracararea cazurilor de infectare cu virusul COVID-19, DGPI a reușit să
îndeplinească rolul instituțional al MAI de Autoritate Desemnată de Securitate pe domeniul de
competență.
Astfel, principala prioritate a DGPI pe acest palier a vizat asigurarea desfășurării în
bune condiții a activității structurilor MAI angrenate în misiuni impuse de situația
epidemiologică, cu protejarea informațiilor clasificate gestionate la nivelul ministerului.
Totodată, au fost intensificate activitățile de monitorizare a infrastructurii cibernetice
a MAI, inclusiv principalele surse de date din nodurile de comunicații ale MAI, precum și a
capacității de răspuns la incidente de securitate IT.
În subsidiar, pentru prevenirea și contracararea faptelor cu implicații negative la
nivelul diferitelor paliere organizatorice ale MAI, au fost derulate aproximativ 4.321 de
activități de pregătire și instruire contrainformativă, 38.259 de verificări finalizate pentru
acordarea accesului la informații clasificate și 911 interviuri/discuții sau întrevederi de
securitate.

 Principalele rezultate obținute în urma activităților desfășurate
 Asigurarea contrainformativă a structurilor MAI
Activitatea specifică derulată în cursul anului 2021 a condus la identificarea la nivelul
MAI a unor multiple amenințări, vulnerabilități și factori de risc, care aveau potențialul să
genereze un impact negativ, de amploare, asupra securității naționale, precum:
 Afectarea sănătății personalului, a misiunilor și capacității operaționale a
structurilor MAI pe fondul nerespectării măsurilor stabilite prin ordinele, dispozițiile și
planurile de măsuri emise în contextul epidemiologic generat de evoluția la nivel național a
pandemiei, precum și deficiențe și ilegalități privind desfășurarea campaniei naționale de
vaccinare împotriva COVID-19;
 Implicarea personalului MAI în fapte de corupție, inclusiv prin divulgarea de
informații clasificate sau nedestinate publicității rezultate din activitatea profesională, în
vederea sprijinirii unor grupuri de interese, precum și implicarea personalului MAI în activități
infracționale sau incompatibile cu statutul profesional;
 Afectarea procesului decizional și a capacității operaționale a structurilor MAI, pe
fondul legăturilor permanentizate de factorii decidenți cu exponenți ai grupurilor de interese,
în scopul realizării unor deziderate personale sau de grup, prin folosirea abuzivă a autorității
publice în exercitarea actului administrativ și de justiție, precum și deturnarea și utilizarea în
interes propriu a instrumentelor instituționale;
 Deficiențe grave de natură logistică, financiară, de resurse umane care afectează
capacitatea de acțiune și intervenție a efectivelor MAI;
 Tulburarea gravă a ordinii publice
Impactul implementării la nivel național a măsurilor restrictive dispuse în vederea
prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, care au generat, punctual, limitarea deplasărilor și
a posibilităților de organizare și derulare a unor evenimente/acțiuni în spațiul public, a
determinat și mutații semnificative ale riscurilor prognozate în domeniul ordinii și siguranței
publice.
Astfel, imprevizibilitatea și diversitatea factorilor generatori de riscuri și amenințări la
adresa ordinii publice, coroborate cu starea de nemulțumire socială, au determinat o
interconectare a tiparului acțional adoptat în mod cutumiar de către exponenții
formațiunilor/grupărilor organizate de suporteri, radical-extremiste, activiste și/sau de
structurile asociative și grupările ce acționează cu violență cu elemente noi survenite în
context pandemic, trendul general fiind de creștere a retoricii protestatare.
Totodată, în contextul organizării Turneului Final – EURO 2020, ce a presupus
disputarea a patru meciuri internaționale în mun. București, au fost intensificate activitățile
specifice în vederea identificării, prevenirii și contracarării riscurilor la adresa securității
naționale și implicit a celor care vizau componenta de ordine publică, DGPI participând inclusiv
la elaborarea la nivelul MAI a unor documente de planificare circumscrise competiției
menționate.
 Protecția informațiilor clasificate și asigurarea securității cibernetice
Principala prioritate a DGPI pe acest palier a vizat asigurarea desfășurării în bune
condiții a activității structurilor MAI angrenate în misiuni impuse de situația epidemică, un
accent deosebit fiind pus pe protejarea informațiilor clasificate gestionate la nivelul
ministerului.
Amploarea demersurilor a necesitat o atenție sporită pentru identificarea și
prevenirea riscurilor și vulnerabilităților care se pot manifesta în domeniul incident,
concomitent cu adoptarea unor măsuri concrete și imediate de contracarare a acestora.
Efectele pandemiei de COVID-19 au impus necesitatea unei accelerări a procesului de
digitalizare, astfel că eforturile DGPI au fost continuate în marja acestor evoluții, fiind
întreprinse activități susținute pentru finalizarea procesului de acreditare a rețelei informatice
de stocare, procesare și transmitere, în format electronic, de informații clasificate din clasa
secrete de serviciu pentru patru structuri ale MAI.
Având în vedere mutațiile generate de pandemia de COVID-19 în sfera
infracționalității și a amenințărilor hibride, se relevă accentul pus de structura de specialitate
a DGPI pentru asigurarea protejării infrastructurii IT&C a ministerului împotriva creșterii
semnificative a numărului de atacuri cibernetice la nivel național și european.
Astfel, inclusiv în contextul unei orientări din ce în ce mai pregnante a fenomenului
infracțional către sfera criminalității informatice, CERT-INT a colectat și corelat aproximativ
11,7 miliarde de evenimente, din care au fost extrase, evaluate și investigate peste 9.000 de
alerte de securitate.
De remarcat este faptul că atacatorii și-au perfecționat și adaptat tehnicile utilizate
pentru a exploata efectele generate de pandemia de COVID-19, obiectivele urmărite fiind diverse,
de la spionaj cibernetic – prin compromiterea credențialelor de acces la sistemele/conturile
utilizate de personalul MAI, decredibilizarea sau prejudicierea imaginii instituționale – prin
indisponibilizarea unor servicii esențiale în cadrul atacurilor, influențarea populației – prin
amplificarea electronică, artificială, a campaniilor de dezinformare, până la obținerea unor
importante sume de bani – prin utilizarea unor tehnici de inginerie socială.
În ceea ce privește activitățile complexe derulate de lucrătorii direcției generale pe
palierul informațiilor clasificate, au fost eliberate avize pentru 12.525 de certificate de
securitate/autorizații de acces la informații clasificate secrete de stat și pentru 25.698 de
certificate de securitate/autorizații de acces la informații clasificate secrete de serviciu.
Cu ocazia activităților de verificare, au fost identificate însă și unele suspiciuni de
natură să genereze riscuri la adresa informațiilor clasificate, prin conturarea premiselor
existenței unor elemente de incompatibilitate privind accesul la astfel de date, drept care,
pentru validarea acestora, au fost realizate 911 discuții/întrevederi/interviuri de securitate în
cazurile considerate absolut necesare.
În perioada de referință, un accent deosebit a fost pus pe activitățile de pregătire și
îndrumare de specialitate în domeniul protecției informațiilor clasificate ale șefilor/membrilor
structurilor de securitate, ale funcționarilor de securitate din cadrul entităților MAI, dar și ale
personalului propriu cu atribuții în acest domeniu.
Astfel, deși contextul pandemic a impus limitarea contactelor directe între persoane,
DGPI și-a adaptat activitatea în vederea îndeplinirii rolului instituțional preventiv, prin
furnizarea de pregătire în formate restrânse, cu respectarea distanțării sociale, prin
prioritizarea zonelor de risc imediat în care instruirile de specialitate erau absolut necesare,
precum și prin concentrarea eforturilor în direcția întocmirii/difuzării de materiale de
pregătire.
Ca măsură de ultim resort, pe fondul identificării unor riscuri directe și iminente la
adresa informațiilor clasificate, determinate de existența unor elemente de incompatibilitate
sau a unor cazuri de diseminare neautorizată de astfel de date, au fost derulate activități
reactive punctuale, pentru înlăturarea/minimizarea riscurilor și protecția imediată a
informațiilor clasificate, fiind emise 36 de avize de specialitate negative, urmare a cărora au
fost retrase sau nu au fost acordate certificatele de securitate/autorizații de acces la informații
clasificate, cu respectarea strictă a prevederilor legale.
Protejarea informațiilor MAI s-a realizat inclusiv în ceea ce privește contractele
clasificate ale ministerului cu societăți comerciale, fiind realizate verificări de securitate
specifice ce au condus la eliberarea a 83 de avize de securitate industrială, acordate operatorilor
economici implicați în activități contractuale ce presupun gestionarea de informații secrete de
serviciu.
CAPITOLUL IV – COOPERAREA INTER-INSTITUȚIONALĂ ȘI COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ
 Cooperarea inter-instituțională
 DGPI a participat activ la demersurile inițiate în vederea elaborării proiectelor unor
instrumente programatice de nivel superior, precum Strategia Națională de Ordine și
Siguranță Publică 2021-2025, Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 sau Planul de
acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Comunicare Strategică și Combatere
a Dezinformării, prin furnizarea de expertiză în reuniunile/grupurile de lucru organizate cu
acest scop, precum și prin analize, evaluări și contribuții scrise, preluate de inițiatori în
variantele finale ale documentelor de planificare strategică;
 DGPI a continuat să susțină operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic dedicat
Rezilienței (E-ARC) (prin contribuții la fundamentarea documentelor de planificare,
participarea la reuniunile de lucru interinstituționale convocate de șeful Centrului și furnizarea
de sprijin privind operaționalizarea Comunităților de Interese, identificarea de potențiale teme
de cercetare, precum și a unor detalii privind organizarea și fluxurile de lucru);
 Experți ai DGPI au asigurat participarea la planificarea, organizarea și
desfășurarea unor exerciții naționale și internaționale, precum CONCORDIA 21, CyDEx21, Cyber
Coalition 2021, respectiv CMX 22 și EU Integrated Resolve 22;
 Consolidarea cooperării cu structurile partenere pe spețe punctuale cu risc major
contrainformativ sau la adresa climatului de ordine și siguranță publică a constituit o
prioritate a unității, fiind evidențiată o creștere, în anul 2021, a aportului informativ către
structuri din cadrul MAI, precum și către organe de urmărire penală/unități de parchet și o
consolidare a cooperării cu serviciile partenere din sistemul național de securitate națională,
fiind diseminate informații ce au primit feedback pozitiv și recepționate date de completare a
aspectelor primare semnalate;
 Au fost derulate activități permanente de cooperare cu SRI pe problematica
prevenirii și contracarării riscurilor generate de (auto)radicalizarea unor cetățeni români sau
străini;
 Reprezentanți ai DGPI au participat constant la activitățile Consiliului
interministerial pentru avizarea cererilor de licență de export pentru produse cu dublă
utilizare, respectiv ale Consiliului interministerial pentru avizarea cererilor de licență pentru
efectuarea unor importuri, exporturi și alte operațiuni cu produse militare, sub egida MAE –
ANCEX.
 Activitățile circumscrise relațiilor internaționale
În organizarea și desfășurarea activităților de relații internaționale s-a urmărit
respectarea obiectivelor stabilite prin documentele de planificare și a principiului costeficiență, prin acordarea de prioritate misiunilor pe domeniile în care DGPI are atribuții la
nivelul MAI (securitate națională, informații, amenințări hibride, extremism,
(auto)radicalizare, securitatea informațiilor și a rețelelor, mecanismele de control al armelor și
produselor cu dublă utilizare), cu încadrarea în limitele bugetare impuse pentru acest titlu de
cheltuieli.
Și pe acest palier, desfășurarea acțiunilor planificate a fost semnificativ distorsionată
de pandemia de COVID-19, fiind necesară o reconceptualizare a formatelor de organizare a
unor astfel de evenimente, principalele activități derulate constând în participarea
reprezentanților DGPI la:
– diferite reuniuni internaționale pe linia prevenirii și combaterii activismului,
extremismului și (auto)radicalizării, organizate de Radicalisation Awareness Network – RAN,
EU`s Steering Board on Radicallisation, Terrorist Working Party – TWP și Police Working Group
on Terrorism – PWGT;
– ședințele grupului de lucru al Consiliului UE pentru contracararea amenințărilor
hibride (Enhancing Resilience and Countering Hybrid Threats – ERCHT);
– conferințe internaționale în domenii de interes (European Partners Against
Corruption – EPAC, Informal Working Group IWG – OSCE, EU Internet Forum – Ministerial
Meeting și Senior Official);
– activități organizate la nivelul UE/NATO pe problematica protecției spațiilor publice
și a tehnologiilor disruptive (ex.: reuniunile online ale Forumului Practicienilor – EU
Practitioners’ Forum for the protection of public spaces și Forumului Operatorilor – EU
Operators’ Forum for the protection of public spaces; workshop-urile Counter-UAS with
Member States sau Counter vehicle ramming terrorist attack, în cadrul cărora au fost
prezentate rezultatele studiului contractat de CE privind atacurile teroriste în care sunt
utilizate vehicule; reuniunea virtuală a Grupului de lucru NATO privind sistemul de combatere
a aeronavelor fără pilot – C-UAS WG NATO).
 Relațiile publice și relații cu publicul
În perioada de referință, în scopul promovării unei imagini corecte, oportune și
echidistante a DGPI, precum și al conștientizării rolului și contribuției unității, alături de
celelalte structuri ale MAI, în arhitectura națională de securitate, a fost asigurată o relaționare
permanentă a instituției cu mass-media, societatea civilă, cetățenii și structurile statului de
drept. Astfel, în anul 2021 au fost primite, înregistrate și soluționate, cu respectarea cadrului
legal, 25 de cereri adresate de jurnaliști, cetățeni și organizații profesionale, formulate în
temeiul dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Activitățile de relații cu publicul dețin în continuare o pondere însemnată, prin
numărul semnificativ de petiții primite (670), o parte dintre acestea având un grad de
complexitate ridicat, ceea ce a presupus activități susținute de verificare, în vederea asigurării
suportului de specialitate necesar fundamentării deciziei instituționale.
CAPITOLUL V – MANAGEMENTUL RESURSELOR INSTITUȚIONALE
 Gestionarea resurselor umane
În cursul anului 2021, au fost continuate demersurile de încadrare a funcțiilor vacante
din statul de organizare al DGPI. Astfel, la 31.12.2021, deficitul de personal a scăzut cu 5% față
de existentul la sfârșitul anului 2020.
Trebuie menționat și faptul că, în contextul pandemic actual, 31,6% din totalul
angajaților DGPI au fost afectați de virusul SARS-CoV-2, 19,2% fiind confirmați cu noul
coronavirus. Din perspectiva vaccinării împotriva COVID-19, 79,9% dintre angajații DGPI sunt
imunizați prin vaccinare.
 Evaluarea și asistența psihologică a personalului DGPI
În perioada de referință, structura de specialitate a DGPI a asigurat activități de
evaluare psihologică a angajaților instituției și a candidaților în cadrul procedurilor de ocupare
a posturilor de execuție vacante, precum și pentru atestarea dreptului de a conduce ocazional
autovehiculele aparținând MAI, avizarea desfășurării de activități cu cifrul de stat, portul de
armament și muniție în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, precum și în scopul evaluării
periodice.
 Utilizarea resurselor financiare
În vederea realizării obiectivelor și sarcinilor specifice, DGPI i-a fost alocat, pentru anul
2021, un buget de venituri și cheltuieli de 248.785 mii lei, din care 220.375 mii lei buget inițial,
rectificat prin alocații bugetare suplimentare de 28.410 mii lei (+12,89%), execuția bugetului
de venituri și cheltuieli fiind de 99,36%.
 Asigurarea resurselor logistice
Managementul pe palierul logistic a vizat, ca obiective prioritare în anul 2021,
continuarea punerii în aplicare a măsurilor necesare pentru protecția personalului în vederea
prevenirii infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, asigurarea resurselor logistice necesare
susținerii activităților operative și gestionarea corespunzătoare a patrimoniului unității.
Pe acest palier trebuie menționată continuarea demersurilor în vederea realizării
obiectivelor de investiții Construire și dotare sediu nou DGPI, Strada Răzoare nr. 5, Sector 6,
București și Complex sportiv DGPI, propuse a fi realizate prin Compania Națională de Investiții,
precum și inițierea procedurilor aferente unor noi obiective investiționale (Răzoare Green,
“Rosetti Green”, ”Energie din surse regenerabile, imobil DGPI – Dumbrăvița”), propuse spre
finanțare inclusiv prin fonduri externe.
 Implementarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă
În perioada de referință, DGPI a gestionat, în calitate de lider, implementarea a două
proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, în valoare totală de aproximativ 31,8 milioane
lei (Transfer de know-how România-Republica Moldova – ROMD; Extinderea capabilităților
investigative ale sistemului de apărare cibernetică de la nivelul MAI – CYBINT), precum și un
alt proiect în care unitatea are rolul de partener (ROXANNE – Real time netwOrk, teXt and
speaker ANalytics for combating orgaNised crimE).
 Asistența juridică
În perioada supusă evaluării, a fost asigurată reprezentarea juridică în 201 dosare de
instanță în care DGPI este parte (cu 12,6% mai puține față de anul 2020), prin elaborarea de
acțiuni, întâmpinări și exercitarea căilor de atac. Din totalul acestora, în anul 2021, instanțele
de judecată au soluționat definitiv 77 de dosare, din care 60 au fost câștigate de unitate, iar 17
au fost pierdute.
 Activitatea de control a fost influențată în mod semnificativ de contextul
pandemic, în anul 2021 la nivelul DGPI fiind executate 16 activități de control/ verificare, în
urma cărora au fost identificate deficiențe/nereguli comise de către cadrele unității, pentru
corectarea cărora au fost dispuse măsuri de ordin managerial, administrativ și disciplinar.
CAPITOLUL VI. OBIECTIVE ȘI PRIORITĂȚI
În plan informativ-operativ:
 Consolidarea poziției direcției generale în cadrul arhitecturii naționale a structurilor
de intelligence, precum și în cadrul Comunității Naționale de Informații, prin intensificarea
schimburilor de informații și a numărului de acțiuni de tip operativ sau strategic derulate în
regim de cooperare;
 Accentuarea componentei de prevenție, atât prin instruiri contrainformative în
zonele cu risc ridicat, cât și prin elaborarea de produse de tip early-warning, care să conducă
la remedierea unor vulnerabilități ori prevenirea unor riscuri înainte ca acestea să se
manifeste ori să fie exploatate de entități ostile;
 Creșterea calității produselor informaționale elaborate și a operativității diseminării
acestora către factorii de decizie din MAI, precum și decidenților de rang înalt;
 Dezvoltarea cooperării intra și inter-instituționale în mod direcționat, cu partenerii
care au atribuții în domeniul identificării, atribuirii, contracarării și creșterii rezilienței în fața
amenințărilor hibride, în scopul creșterii gradului de conștientizare a acestui fenomen la nivel
național și identificării/dezvoltării de instrumente/măsuri/metode eficiente de combatere.
 Identificarea structurilor cu competențe similare cu ale DGPI din statele membre UE
și din afara UE, în vederea inițierii unor cooperări în formate bi sau multilaterale, pentru a
realiza un schimb de expertiză și bune practici.
În planul asigurării protecției informațiilor clasificate și securității cibernetice:
 Continuarea demersurilor de consolidare a nivelului culturii de securitate a
funcționarilor de securitate în domeniul protecției informațiilor clasificate naționale, NATO și UE,
dar și în rândul utilizatorilor și administratorilor de sisteme informatice din infrastructura
cibernetică a MAI;
 Susținerea procesului de dezvoltare a infrastructurii IT&C a MAI și asigurarea
interoperabilității sistemelor, în vederea eficientizării schimbului de date și informații
clasificate la nivel intra/inter-instituțional;
 Extinderea capacității de monitorizare a infrastructurii cibernetice a ministerului, prin
instalarea și configurarea surselor de date astfel încât sistemul central de detecție a agresiunilor
cibernetice instalat la nivelul DGPI să reflecte imaginea corectă a situației de fapt;
 Creșterea nivelului de securitate a aplicațiilor software utilizate la nivelul MAI
pentru gestionarea informațiilor clasificate, inclusiv prin identificarea fondurilor necesare
instituirii unui Laborator de evaluare specific.
În plan funcțional-administrativ:
 Definitivarea demersurilor privind elaborarea unui nou cadru normativ actualizat
privind activitatea de planificare la nivelul DGPI;
 Elaborarea unei strategii de dezvoltare a DGPI pentru perioada imediată (3-5 ani);
 Actualizarea metodologiei privind analiza informațiilor la nivelul DGPI, prin care să
se stabilească un mecanism instituțional coerent cu privire la procesul de transformare a
informațiilor în intelligence;
 Identificarea și implementarea unor noi soluții software care să asigure
eficientizarea procesului de stocare și analiză a informațiilor;
 Consolidarea portofoliului de lucrări de conștientizare privind incidența și efectele
amenințărilor hibride și proiectarea unui exercițiu la nivelul MAI care să asigure într-un
scenariu hibrid, în format fizic sau electronic, antrenarea dedicată a structurilor pentru a
adresa în mod eficient astfel de amenințări;
 Consolidarea implicării în transferul de cunoaștere către studenții instituțiilor de
învățământ superior pregătiți pentru nevoile de încadrare ale DGPI;
 Dezvoltarea activităților curente de pregătire a angajaților, în scopul consolidării
culturii de analiză a informațiilor bazată pe gândire critică, deschidere la nou, flexibilitate
cognitivă, curiozitate, inițiativă și inteligență emoțională;
 Punctarea unor parteneri din mediul academic sau privat în vederea dezvoltării
unor programe de pregătire de tip train-the-trainer, ce au ca scop transferul de expertiză în
mod eficient;
 Derularea obiectivelor de investiții propuse: Construire și dotare sediu DGPI și
Complex Sportiv – Strada Răzoare nr. 5, Sector 6, București, Răzoare Green și Rosetti Green;
 Digitalizarea Programului Anual al Achizițiilor Publice, inclusiv avizarea și semnarea
electronică a acestuia de către structura financiară și de comanda unității pe cale ierarhică. (Sava N.).