Administratie
Suntem într-o criză economică, scade puterea de cumpărare, dar piaţa forţei de muncă pare să nu fie afectată, cel puţin până acum
Oamenii nu prea mai vor să lucreze pe bani puţini sau la gri, la negru sau sub alte forme, iar aşteptările salariale au crescut la 3.000 de lei net salariul minim în zona rurală şi urbanul mic, 4.000 de lei net în oraşele mijlocii şi 5.000 de lei net în oraşele mari.
Cătălin Mahu, proprietarul lanţului La Mama, spune că ar vrea să se mai extindă, dar nu are oameni. „Lumea vine, consumă, lucrurile merg bine din punct de vedere al vânzărilor, dar cheltuielile din spate sunt mult mai mari – utilităţile au crescut enorm, materia primă la fel, mâncarea la bază s-a scumpit. Există încasări, dar aceste costuri suplimentare se vor vedea în profit. Ne uităm pentru extindere, dar am amânat dezvoltarea pentru că nu găsim forţă de muncă”, a declarat Cătălin Mahu la ZF Live.
Este unul dintre miile de exemple de antreprenori, de companii mai mari sau mai mici care vor să se extindă, care vor să facă investiţii, care au bani din resurse proprii sau linii de credite deschise, au piaţă, au deja sau pot lua mai multe comenzi, dar nu au oameni, nu au cu cine.
În aproape toate sectoarele economiei există această problemă. De altfel, toată lumea occidentală se confruntă cu aceeaşi situaţie.
În SUA, care se îndreaptă cu paşi repezi către o recesiune economică, din cauza exploziei inflaţiei, creşterii dobânzilor, scăderii puterii de cumpărare, războiului din Ucraina, cu toate consecinţele lui, companiile, deşi încep să fie afectate, nu prea dau oameni afară de frică să nu rămână fără ei de tot, aşa cum s-a întâmplat în cei doi ani de Covid.
În România, Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus la ZF Live că oferta de locuri de muncă din partea companiilor – 250.000 – este peste 2021 şi peste 2019, care a fost cel mai bun an din punct de vedere al ofertelor afişate de către firme. Dar la polul opus, cererea din partea candidaţilor este în scădere faţă de 2019, deşi salariile au crescut cu 10% faţă de anul trecut. Chiar şi aşa, ofertele companiilor nu sunt suficient de tentante pentru cei care îşi caută un job, pentru cei care stau acasă şi nu-şi caută un job, dar ar putea lucra.
De ce se întâmplă acest lucru, care este nivelul salarial care ar fi suficient de tentant pentru ca mai mulţi oameni să intre pe piaţa muncii şi să-şi caute un job?
Înainte era piaţa externă care atrăgea cu salarii mai mari, dar acum, pe platforma eJobs, ofertele externe, care reprezintă 8% din totalul anunţurilor atrag numai 2% din cerere.
La această întrebare Bogdan Badea spune că are câteva explicaţii, din analizele eJobs:
– din ce în ce mai mulţi oameni nu prea mai vor să lucreze la negru, la gri, cu banii la plic sau cu alte forme de angajare, chiar dacă câştigul este sau ar putea fi mult mai mare decât salariul alb;
– sunt mulţi oameni care nu prea mai vor să lucreze în sectoare stigmatizate, care cad primele la o criză, iar cel mai bun exemplu este HoReCa: lumea începe să caute un fel de stabilitate, vrea să ştie pe ce se poate baza, pentru că vor să-şi ia un credit, vor să-şi cumpere o casă;
– lipsa de transparenţă a salariilor în ofertele de angajare: retailul este un domeniu care are o percepţie negativă ca şi job, ca şi salariu, deşi nu este adevărat. Dacă retailerii şi-ar publica salariile oferite în anunţuri, care sunt mult mai mari decât ceea ce crede piaţa, ar atrage mult mai mulţi candidaţi;
– oamenii încep să aibă din ce în ce mai mult alte aşteptări salariale: în zona rurală şi a urbanului mic salariul minim aşteptat, cerut, se duce spre 3.000 de lei net, faţă de 1.500 de lei, cât este salariul minim pe economie. În oraşele mijlocii salariul minim aşteptat se duce spre 4.000 de lei net, adică 800 de euro. Iar în oraşele mari – Bucureşti, Cluj etc.- , salariul minim se duce spre 5.000 de lei net, adică 1.000 de euro. Acestea sunt aşteptările, care într-un fel sau altul vor deveni o realitate dacă firmele vor dori să aibă angajaţi sau chiar să-i reţină.
Pe lângă ce a spus Bogdan Badea, eu aş mai adăuga schimbările pe piaţa muncii aduse de firmele de ride-sharing – Uber, Bolt etc. – şi de livratori – Glovo, acum Tazz etc. Spre exemplu, dacă te ţii de treabă la Uber, Bolt sau la livratori, poţi câştiga 6.000-8.000 de lei pe lună net, un câştig care nu se obţine chiar atât de uşor în altă parte, la un program de 8 ore. Pe măsură ce aceste businessuri se extind în ţară, piaţa muncii se schimbă.
Lumea este acum în concediu şi nu-i stă capul la piaţa muncii, la schimbarea jobului, la căutări de noi oferte.
Dar va veni toamna, vom vedea că inflaţia este tot acolo şi chiar mai mare, dobânzile la credite cresc, nu prea mai sunt bani puşi deoparte sau de pus deoparte (chiar când băncile cresc dobânzile la depozite), ştirile despre criza economică şi recesiune se înmulţesc, războiul din Ucraina este tot acolo, vine cea mai cumplită iarnă energetică din ultimele decenii şi vom vedea cum va fi piaţa muncii: va rămâne la fel de tensionată, iar firmele vor fi presate din toate părţile să majoreze salariile pentru a-şi ţine angajaţii sau pentru a atrage alţii noi, asta dacă businessul merge, sau vom începe să simţim scăderea economică în modul cel mai clasic, adică firmele stopează angajările, îngheaţă salariile şi încep concedierile?
Cristian Hostiuc
Administratie
Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung
Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.
Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei
În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.
De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile
Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:
- Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
- Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
- Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
- Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.
Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



