Featured
Germania a furnizat Ucrainei şi mine antitanc de diferite tipuri din stocurile Bundeswehr
În afară de sutele de lansatoare antitanc portative sau sisteme antiaeriene cu rază scurtă de acţiune, Germania a mai furnizat Ucrainei şi mine antitanc de diferite tipuri din stocurile Bundeswehr.

Conform unor postări de pe Twitter, armata rusă a capturat în regiunea Izium din estul Ucrainei mai multe exemplare din aceste mine.
Minele antitanc cu acţiune orizontală
În timpul Războiului Rece, datorită superiorităţii în blindate a ţărilor Tratatului de la Varşovia, NATO a acordat un interes aparte dezvoltării unor arme antitanc inteligente.
Spre deosebire de minele convenţionale care detonează în plan vertical încărcătura de luptă la trecerea unui vehicul/persoane peste ele, minele antitanc cu acţiune orizontală (”off-route” – ”de pe marginea drumului”) sunt destinate lovirii din lateral a unui vehicul ţintă cu ajutorul unui proiectil cumulativ. Pot fi utilizate ca mine de ambuscadă sau în locurile în care solul sau suprafaţa drumului nu permite îngroparea sau camuflarea minelor antitanc clasice. Fabricarea şi dezvoltarea unor astfel de sisteme antitanc reprezintă un proces facil şi relativ ieftin, iar din acest punct de vedere există un motiv logic pentru furnizarea acestor sisteme către forţele ucrainene.
Avantajele acestor arme antitanc sunt multiple. Astfel de mine antitanc se pretează atât pentru ambuscade executate de forţele pentru operaţii speciale în adâncimea dispozitivului inamic, cât şi în apărare pentru interzicerea unor direcţii sau dispuse în cadrul barajelor de obstacole antitanc pentru întârzierea, fixarea şi stoparea înaintării unităţilor de tancuri şi mecanizate inamice.
Sistemul antitanc este reutilizabil şi poate fi instalat în poziţie de luptă în câteva minute când situaţia o impune. Modul de utilizare este mai simplu comparativ cu minele antitanc convenţionale. Minele cu acţionare orizontală pot distruge tancurile sau vehiculele blindate adverse fără a necesita trecerea peste mine a tehnicii de luptă.
Pe baza acestui principiu simplu de utilizare în luptă, se pot amplasa astfel de sisteme antitanc pentru blocarea unor străzi sau culoare/pasaje de trecere, unde în mod normal s-ar folosi un număr mare de mine convenţionale. În plus, PARM este mult mai dificil de descoperit de inamic.
Ucraina primeşte mii de mine germane
Conform cotidianului german Der Spiegel, Ucraina a primit în ultimele două săptămâni mai multe tranşe de echipamente şi muniţie din Germania. Transferurile din Germania au cuprins 2.450 de lansatoare antitanc portative RGW-90, 1.600 de mine antitanc cu acţiune orizontală DM-22 şi 3.000 de mine antitanc săritoare cu schije DM-31.
Lansatoarele RGW-90 (denumite Matador în cadrul Bundeswehr) au fost comandate şi plătite de Ucraina în timp ce minele au fost furnizate din stocurile armatei germane. Sistemul antitanc Matador (Wirkmittel 90) utilizează o lovitură antitanc cal.90 mm şi are o rază de acţiune minimă de 20 m şi maximă de până la 1.200 m.
DM-31 este o mină antitanc care dispune de focos electronic. Mina este circulară şi are încărcătura de luptă plasată în centru, iar focosul şi senzorul electronic sunt dispuse deasupra încărcăturii de luptă. În afara minei antitanc DM-31 mai există şi o versiune antipersonal Dm-31.
Dm-31 este o mină antipersonal săritoare cu schije cu o formă cilindrică şi înveliş din oţel. Poate fi plantată manual de subunităţile de geniu sau cu ajutorul sistemelor speciale de plantare. Dispune de o încărcătură mică de azvârlire care ejectează mina la o înălţime de 1,2 m pentru asigurarea unui efect maxim cu schije pe o rază de 25 m (unele surse precizează 100 m).
Dm-31 poate fi identificată vizual sau descoperită de echipamentele de detectare a minelor. Neutralizarea se realizează cu sistemele de creare a unor culoare de trecere cu ajutorul încărcăturilor explozive.
Introdusă în dotarea armatei germane începând cu anul 1991, mina DM 12 PARM-1 (Deutsches Modell, PanzerAbwehr-RichtMine/ Armă antitanc autonomă) a fost dezvoltată de firma MBB în anii 1980 ca mină antitanc cu explozie dirijată. Testările armei au fost desfăşurate între martie 1983 şi martie 1988, iar în perioada 1991-1994, Bundeswehr a primit primele 25.000 de bucăţi.
Mina este montată pe un tripod mic, asigurând rotirea cu 360 grade în plan orizontal şi între +90° şi -45° în plan vertical. PARM-1 este amplasată în mod manual şi se armează după cinci minute de la amplasare. În greutate de 10 kg, mina este echipată cu un senzor acustic care, în momentul în care detectează zgomotul unui motor de vehicul, activează un cablu cu fibră optică amplasat perpendicular pe drumul supravegheat (lungimea maximă a cablului – 40 m). Ruperea cablului cu fibră optică la trecerea unui vehicul declanşează lansarea fără recul a proiectilului către ţintă, iar încărcătura cumulativă de 1,4 kg loveşte vehiculul în partea laterală, unde blindajul este mai subţire.
PARM-1 dispune de o rază de acţiune între 2 şi 40 m, iar viteza proiectilului atinge 120m/s. Puterea de perforare a blindajului ajunge la 600 mm blindaj laminat omogen echivalent – RHA (Rolled Homogenous Armor).

PARM-2 DM 22 capturata de armata rusa. Sursă: Twitter
Mina poate detona prin comandă de la distanţă sau prin ruperea cablu de fibră optică.
Versiunea modernizată – PARM-2 are o greutate dublă faţă de PARM-1 şi încorporează un senzor în infraroşu – SAPIR, care asigură lansare proiectilului şi lovirea ţintei până la o distanţă de 100 m. Încărcătura de luptă a versiunii PARM-2 a fost crescută la 1,9 kg, astfel că puterea jetului cumulativ asigură o putere de perforare a blindajului de 750 mm RHA, inclusiv împotriva tancurilor prevăzute cu blindaje exploziv-reactive – ERA (Explosive Reactive Armor).
Poate fi programată pentru a fi activă de la câteva ore la 30 de zile, autodezactivarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv electric presetat, în acest fel respectându-se normele de drept umanitar internaţional.
Viitorul minelor antitanc autonome
Un alt sistem antitanc autonom cu explozie pe orizontală este ARGES (Automatic Rocket Guardian with Electronic Sensor), dezvoltat în cooperare de firme din Franţa, Germania şi Marea Britanie.
Aparatura sistemului cuprinde un senzor acustic care detectează apropierea unei ţinte şi activează senzorii IR pasivi şi laser care declanşează lansarea proiectilului antitanc în momentul când ţinta trece prin faţa armei. Încărcătura de luptă în tandem care echipează ARGES permite penetrarea blindajelor laterale ale tuturor tancurilor, inclusiv cele echipate cu ERA.
Raza de acţiune a sistemului este cuprinsă între 2 şi 97 m, probabilitatea de lovire a obiectivului la distanţa de 90 m fiind de 97%. Mina este programabilă, dispunând de un interval activ de la trei ore la 40 de zile pentru a lovi o ţintă specifică dintr-un convoi inamic.
Interesul din jurul acestor arme autonome nu este întâmplător, deoarece barajele cu aceste mine antitanc cu explozie dirijată reprezintă, în general, un mijloc antitanc relativ ieftin, care dispun totodată de un potenţial ridicat de dezvoltare ulterioară.
De exemplu, aceste sisteme pot fi integrate în reţea sau pot fi uşor echipate cu capabilităţi de discriminare a ţintelor care asigură lovirea unor vehicule-ţintă specifice. Aceste îmbunătăţiri asigură eliminarea efectelor nedorite cum ar fi lovirea vehiculelor proprii sau aliate sau a celor civile. (Carol Florea).
Exclusiv
„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă)
Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport național și „Il Capo” se dă cu BMW-ul nou, are parte de un nou spectacol de proporții. Exact când credeam că am văzut totul în saga White Tower & City Gate, justiția, renumită pentru viteza sa de melc pe autostradă, ne surprinde cu o nouă „piesă” în distribuția deja celebră a corupției și șmecheriei!
„Bolidul” fiscal la „fond”: S-a dovedit că nici fiscul Nu e chior!
Ați crezut că doar „fraierii” de cumpărători de apartamente sunt buni de „muls”? Ei bine, un document nou-nouț, înregistrat la Curreq ds Apel Ploiesti chiar pe 29.01.2026, demonstrează că și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF Prahova, are pretenții! Cu numărul unic 83/42/2026, dosarul proaspăt deschis îl are pe nimeni altul decât pe Vlad Nichita, celebrul „Il Capo” al escrocheriilor imobiliare din Ploiești (așa cum l-au supranumit investigațiile Incisiv de Prahova), în calitate de… inculpat.
Și ce minune! Obiectul dosarului? „Infracțiuni de evaziune fiscală” (Legea nr. 241/2005). Și, surpriză de proporții, stadiul procesual e direct la „cqmera preliminara”. Adică, nu se mai joacă „șotron”, nu se mai invocă „excepții și măsuri” la nesfârșit (ca în cazul dosarului mamut 429/42/2025/a1, unde Camera Preliminară bifează al șaptelea termen degeaba, după cum arată articolele noastre), ci se trece direct la fapte! E clar: când vine vorba de banii statului, Justiția pare că își pune ochelarii de viteză și uită de eternul ei „nu e gata, mai așteptați!”.
„Il Capo” la răscruce: Între luxul evazionist și pușcăria fiscală!
După ce în ultimele luni „Il Capo” și-a etalat bolizii de lux – un BMW electric nou-nouț pentru el și un BMW X3 pentru fosta soție, Elena Nichita, patroana de la Fasty Tasty SRL (detalii Incisiv de Prahova) – se pare că Fiscul a zis „STOP JOC!”. Să ne amintim de scenele demne de filme de acțiune când avocatul era „împachetat” din bolidul său la Vama Albița, încercând să se evapore în Republica Moldova . Sau de stilul său de viață opulent, cu cazinouri și întâlniri cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, în timp ce sute de pagubiți din White Tower și City Gate rămâneau cu ochii-n soare și buzunarele goale.
„Il Capo” și fisc-ul: Când evaziunea intâlnește ghișeul (și justiția incepe să numere)!
Acum, întrebarea de pe buzele tuturor nu mai este „de unde atâta banet?”, ci „va reuși oare să păcălească și Fiscul, așa cum a păcălit miile de oameni din Ploiești?”. Se pare că protecția politică și „polițiștii corupți din IPJ Prahova”, menționați în trecut , nu se aplică și când vine vorba de taxele statului. De la „cu bani și influență poți face orișice în Republica Ploiești”, la „cu bani și influență mai faci, dar plătești și tu, ca restul lumii!”
De la „Republica Ploiești” la „reparații fiscale”: Când statul iși vrea partea!

Până acum, „Il Capo” (și gașca sa formată din Mihai Lupu, Daniel Ștefănescu, Marioara Lupu și mulți alții) a fost acuzat că a lăsat în urmă un dezastru financiar de peste 8,7 milioane de euro, cu apartamente vândute de 2-3 chiar și 4-5 ori . Sute de familii s-au sacrificat muncind peste hotare, doar pentru a-și vedea visurile transformate în „stână fără stăpân” (City Gate) sau în „bombe cu ceas” fără autorizație ISU (White Tower).
Dar, în acest nou dosar, pe lista victimelor se adaugă, oficial, Ministerul Finanțelor Publice. Ironia e cruntă: în timp ce dosarele de înșelăciune se târăsc prin Camera Preliminară, riscând să ajungă la prescripție, statul, care a părut atât de „orbit” la suferința cetățenilor, își arată acum colții când vine vorba de propriile buzunare. Poate că e nevoie ca ANAF să devină „parte civilă” pentru ca Justiția să funcționeze la turație maximă?
Ploiești, capitala paradoxurilor: Când justiția iși face selfie cu evaziunea!
„Poligonul imobiliar” din Prahova, cu blocurile-fantomă și apartamentele dublu vândute, pare să aibă o nouă atracție: dosarul de evaziune fiscală al lui „Il Capo”. Ceea ce Incisiv de Prahova a dezvăluit constant, în ciuda „presiunilor și șantajului”, se concretizează, dar nu neapărat în sensul pe care și-l doreau pagubiții. Aceștia cer celeritate, judecători „care să nu fie depășiți” și sancționarea abuzului de drept procedural.
Dar, până una-alta, în „Republica Ploiești”, pare că justiția are două viteze (aici): una pentru „fraieri” (aici) și alta, turbo, când statul își simte buzunarele mai ușoare.
Sperăm ca acest nou dosar să nu fie doar o altă „fumigenă procedurală”, ci un semnal că justiția, chiar și cea fiscală, poate să funcționeze.
Până atunci, „Il Capo” continuă să se plimbe, iar Ploieștiul rămâne capitala paradoxurilor, unde mafia a devenit sistem, iar sistemul… ei bine, cine știe ce o mai inventa! Vom reveni, cu siguranță, pentru că acest serial e departe de final! (Cristina T.).
Featured
Șeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
Chestorul principal de poliție Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, se află în centrul unei controverse, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit că acesta nu și-a dus mâna la chipiu în timpul intonării Imnului Național al României. Evenimentul, petrecut la ceremonia de inaugurare a noului sediu al Secției 9 Poliție din București, a stârnit reacții vehemente din partea organizației sindicale.
Acuzații de ignorare a regulamentelor militare
Potrivit Sindicatului Europol, atitudinea chestorului Berechet indică fie o lipsă de cunoaștere, fie o ignorare flagrantă a „regulilor elementare de conduită” prevăzute de regulamentele militare de protocol pentru intonarea Imnului Național. Sindicaliștii subliniază că Berechet a fost singurul oficial prezent care nu a respectat acest gest simbolic și obligatoriu.
„Chestor de carton” și lipsă de respect pentru simbolurile naționale
Europol nu a ezitat să interpreteze această acțiune ca o confirmare a unei „imagini de ‘chestor de carton'”, sugerând că numirea sa în funcție ar fi fost făcută „la apelul bocancilor”. Reprezentanții sindicatului condamnă lipsa de respect manifestată față de simbolurile naționale și față de uniforma pe care o poartă, considerând că gestul este o dovadă a nivelului de respect pe care îl arată „statului român și valorilor sale”, calificând situația drept „rușinoasă”. Criticile dure vin într-un moment în care imaginea instituțiilor de forță este sub lupa publică, iar respectarea protocoalelor este considerată esențială pentru credibilitate. (Sava N.).
Anchete
Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



