Actualitate
Negociem tot şi toate, inclusiv principiile de bază?
Asta nu mai e o întrebare doar pentru viitorul imediat şi nu vizează doar răspunsul la condiţiile puse de preşedinţii Turciei şi Croaţiei.
Este vorba despre o chestiune mult mai importantă deoarece semnificaţia profundă a situaţiei este legată de validarea sau invalidarea principiului fundamental al Alianţei: unitatea de acţiune determinată de blocul coerent de principii şi modalităţi de acţiune derivate direct din valorile comune pe a căror acceptare se bazează însăşi existenţa NATO. Dar ce vedem acum? Confruntată cu cea mai importantă criză din istoria sa, având în mod direct pe întinderea întregii sale frontiere de est, Alianţa celor 30 de state trebuia să aibă un răspuns solid-unitar care să arate lumii că reacţia membrilor săi are la bază un set de valori unice care-i garantează previzibilitatea şi-i conferă reala putere în faţa oricărui tip de adversar.
Demersul NATO ar fi trebuit să fie exemplar, aşa fusese acum prezentat şi evaluat din moment ce forţa sa de atracţie dusese considerată exemplară de către Finlanda şi Suedia care, exact din acest motiv, în condiţii de primejdie deloc potenţială, consideraseră că este cazul să renunţe la prevederea lor constituţională privind non-alinierea şi să deschidă astfel un nou episod în istoria extinderii Alianţei, deosebit de important prin uriaşa valoare simbolică, politică şi militară. Aşa se aşterneau lucrurile şi covorul roşu nu numai că era întins, dar se aliniau şi discursurile de salut deoarece calculul părea linear cu termene ale aderării extrem de scurte şi pe repede-înainte. Totul se baza pe convingerea absolută, de la politicieni la jurnalişti, ca evenimentul epocal avea şi valoarea unei demonstraţii de forţă activă a Alianţei care să-şi întărească astfel, în mod considerabil, capacităţile sale de apărare şi disuasiune şi, în acelaşi timp, să arate valoarea mai mult decât considerabilă a principiului „porţilor deschise”. Important în general dar, acum, în aceste condiţii, cu atât mai semnificativ în orice discuţie despre încurajarea perspectivelor altor ţări care ar dori să pornească pe acelaşi drum. De la cele din Balcanii occidentali, la Georgia sau Ucraina sau, de ce nu, Republica Moldova sau Cipru. Sau Irlanda.
Totul bine, chiar foarte bine şi plăcut până în momentul când visul roz al unităţii s-a umbrit considerabil şi întregul proces s-a oprit brusc în fardul înalt şi care se dovedeşte neaşteptat de solid al unei realităţi extrem de neplăcute pentru prestigiul NATO: din motive diverse, preşedinţii Turciei şi Croaţiei îşi anunţă poziţia clară de respingere, pe motive diverse, oglindind, cum spunea Secretarul General al NATO, „sensibilităţi naţionale de care Alianţa va trebui să ţină seama”. Diplomatic vorbind, este una dintre formulările care să oprească, pe cât se poate, dezvoltarea crizei în speranţa că băieţii se răzgândesc.
Sigur că se poate, a răspuns Erdogan care, mai bine decât toţi, ştie ce se poate obţine într-o negociere ca în bazar, acolo unde tratativele sunt o operă de artă în sine, cu o succesiune aproape rituală de episoade fie tensionate, fie de şarm oriental, combinaţie între ameninţarea cu plecare definitivă şi tentaţia de a accepta noul preţ. Ce ştie Erdogan este că negocierea de bazar se bazează nu atât pe valoarea intrinsecă a obiectului, ci pe capacitatea de rezistenţă psihică a adversarului, mereu presat de un factor extern uşor de sesizat, de la prezenţa din ce în ce mai nervoasă şi exasperată a unui consort până la obiectiva ameninţarea plecării grupului de turişti cu autobuz cu tot. Cedarea urmează aproape natural.
De data asta, negocierea lui Erdogan se face la fel de simplu pe principiul „ne daţi teroriştii cărora le-aţi oferit azil politic şi noi renunţăm la blocarea aderării celor două ţări”. Numai că mai e ceva: obligă ţările NATO, dacă acceptă discuţia, să admită că ar fi putut accepta aderarea unor ţări acuzate că sprijină direct mişcări considerate ca terorist de un stat membru NATO şi că, mai mult, oferă azil politic unor membri ai mişcărilor respective. Cel puţin delicată situaţie mai ales că, în discutarea viitoarelor episoade ale extinderii NATO, alte state membre ar putea ridica exact acest tip de obiecţii şi iniţia presiuni asemănătoare: Turcia ar putea repeta jocul în cazul Ciprului, Marea Britanie în cazul Irlandei, nu mai vorbim despre şirul de ţări fiecare cu obiecţii proprii de naturi diverse în cazul ţărilor din Balcanii occidentali.
Dar, în definitiv, dacă este democraţie şi transparenţă decizională, de ce nu? Negociem tot şi toate, inclusiv principiile de bază. Nu cred că asta ar fi soluţia cea mai potrivită în momentul acesta de criză însă, într-adevăr, necunoscute sunt căile Domnului.
Dar să nu încheiem discuţia într-o notă pesimistă, mai ales că am convingerea că negocierea respectivă se va încheia printr-o operaţiune reuşită de vânzare-cumpărare, întru satisfacţiunea părţilor. Pentru a vă aduce un motiv de zâmbet, iată ce spunea ieri, la Dallas, fostul preşedinte George W.Bush. Cu prilejul unei ceremonii la Southern Methodist University, acesta a vorbit despre Putin şi „despre decizia unui singur om de a lansa un atac totalmente nejustificat şi brutal împotriva Irakului”. Rectificând imediat, „împotriva Ucrainei” şi adăugând „în orice caz, am 75 de ani”. Era spusă doar ca scuză sau se gândea cu mult mai departe la ceva ce nu putea să zică altfel?
Cristian Unteanu
Actualitate
Marocul iși modernizează forțele aeriene cu 10 elicoptere Airbus H225M: O achiziție strategică de peste un miliard de euro
Actualitate
Revoluție tehnologică la Pentagon: Șase priorități cheie redefinesc războiul viitorului
Pentagonul, gigantul militar american, anunță o resetare strategică a priorităților sale tehnologice. Într-o mișcare decisivă, Emil Michael, șeful cercetării departamentului, a tăiat la jumătate lista „zonelor tehnologice critice” (CTA), reducând-o de la 14 la doar șase. Această „epurare” promisă de mult timp semnalează o nouă eră de focalizare și eficiență în dezvoltarea arsenalului viitor.
Mai puține priorități, mai multă eficiență: Viziunea lui Michael
„Când am preluat acest rol, biroul nostru identificase 14 zone tehnologice critice,” a declarat Michael într-un anunț video pe platforma X. „Deși fiecare dintre aceste zone are valoare, o listă atât de largă diluează concentrarea și nu reușește să evidențieze cele mai urgente nevoi ale luptătorului. Paisprezece priorități, în realitate, înseamnă deloc priorități.”
Decizia de a reduce numărul este motivată de necesitatea de a aduce viteză și precizie cheltuielilor de cercetare. „Reducem această listă la șase,” a continuat el. „Aceste șase zone tehnologice critice reprezintă prioritățile care vor oferi cel mai mare impact, cele mai rapide rezultate și cel mai decisiv avantaj pe câmpul de luptă.”
Iată cele șase direcții strategice care vor ghida investițiile Pentagonului în cercetare și dezvoltare, menite să asigure un avantaj decisiv pe câmpul de luptă:
1. Inteligență artificială aplicată (IA A): De la birou la câmpul de luptă
Această categorie acoperă Inteligența Artificială de la funcțiile de afaceri interne până la operațiunile de luptă din prima linie. Pentagonul subliniază că prioritatea acordată IA este „aliniată cu Planul de Acțiune AI al Casei Albe,” care anticipează o cursă a Inteligenței Artificiale cu sumă zero între SUA și China. Recent, Chief Digital & AI Office (CDAO) al Pentagonului a fost plasat sub controlul direct al lui Michael, subliniind importanța centrală a acestei tehnologii.
2. Biomanufactura (BIO): Resurse vitale, producție autohtonă
Biomanufactura se referă la „valorificarea sistemelor vii” pentru producția în masă a materialelor cheie. Practic, aceasta înseamnă obținerea de substanțe chimice vitale – cum ar fi lubrifianții sau acoperirile anticorozive – în recipiente gigantice, folosind microorganisme modificate genetic, în loc de procesele petrochimice tradiționale, care au fost din ce în ce mai externalizate. Această abordare ar putea „elimina orice vulnerabilități ale lanțului de aprovizionare,” a afirmat Michael.
3. Tehnologii de logistică în medii contestate (LOG): Flux neîntrerupt sub asediu
Mai puțin o tehnologie specifică și mai mult o misiune amplă, LOG vizează utilizarea oricărei tehnologii care poate ajuta la „asigurarea reaprovizionării fără întreruperi și a continuității operaționale în medii contestate.” Este important de menționat că termenul „contestat,” în jargonul Pentagonului, se aplică în special Pacificului în cazul unui conflict cu China.
4. Dominanța informațională cuantică și pe câmpul de luptă (Q-BID): Pârghii critice de comunicare
„Dominanța” în acest domeniu necesită îmbunătățirea atât a tehnologiei de radiofrecvență de lungă durată, cât și a tehnologiilor cuantice emergente, pentru a ajuta forțele americane să comunice și să navigheze. Oficialii avertizează de peste un deceniu că sunt îngrijorați de potențialul de bruiaj al GPS-ului tradițional și al radioului de către un adversar de înaltă tehnologie, precum Rusia sau China.
5. Hipersonice la scară (SHY): Viteză supraumană, producție în masă
„Scalarea” înseamnă trecerea rachetelor hipersonice de la prototipurile actuale, la scară mică, la producția în masă. Sistemele hipersonice pot atinge viteze de Mach 5 sau mai mari în atmosferă, fiind astfel mai rapide decât rachetele de croazieră actuale și mai agile decât rachetele balistice. De ani de zile, oficialii americani avertizează că Rusia și China investesc masiv și testează mai frecvent aceste tehnologii.
6. Energie dirijată la scară (SCADE): Armele viitorului impotriva roiurilor
Asemenea hipersonicelor, scalarea „energiei dirijate” înseamnă trecerea armelor laser de înaltă energie și a armelor cu fascicule de microunde de la demonstrațiile promițătoare la scară mică, la producția în masă. Pentagonul, la fel ca alte armate globale, speră că armele energetice ar putea trage un număr practic nelimitat de focuri împotriva roiurilor de drone și a barajelor de rachete, care ar putea copleși apărările existente, precum sistemele Patriot și THAAD.
Din 14 în 6: Cum se integrează vechiul în noul arsenal
Această listă de șase înlocuiește o listă anterioară care includea opt alte CTA-uri acum eliminate, însă multe inițiative specifice ar putea fi integrate sub una dintre noile categorii majore. De exemplu, vechea categorie „FutureG” – un termen umbrelă pentru tehnologiile wireless de generație următoare – ar putea fi o subcategorie logică a Dominanței Informaționale Cuantice și pe Câmpul de Luptă (Q-BID), la fel ca și părți din „Senzori Integrați & Cibernetică,” „Sisteme de Rețea Integrate” și „Spațiu.”
Aspecte ale „Calculului Avansat și Software” și „Interfețelor Om-Mașină” ar putea continua sub Inteligența Artificială Aplicată. Programele actuale din „Microelectronică” și „Materiale Avansate” s-ar putea încadra în multiple categorii. Chiar și „Energie Regenerabilă” – un subiect mai puțin preferat de Administrația Trump – ar putea vedea unele proiecte mutate sub Logistică în Medii Contestate sau Biomanufactura.
O luptă inechitabilă: Promisiunea Pentagonului
„Aceste zone tehnologice critice sunt soluții acționabile, tangibile, la provocările cu care se confruntă luptătorii noștri astăzi. Ele sunt determinate de sprinturi concentrate, concepute pentru a livra rezultate acum, nu în 15 ani,” a conchis Michael în anunțul său video. „Aceste priorități vor asigura că luptătorii noștri nu vor avea niciodată parte de o luptă echitabilă.” Pentagonul își propune să creeze un avantaj tehnologic atât de mare încât să descurajeze orice conflict, sau să asigure victoria decisivă în cazul în care acesta devine inevitabil.
Actualitate
Blue Origin aterizează cu succes, deschizând calea spre misiuni cruciale de securitate națională
-
Exclusivacum 2 zileReset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 4 zileCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum o ziPanopticonul românesc: Gardienii, noile victime ale ochiului atotvăzător!
-
Exclusivacum 2 zileEXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum o ziPoliția Română: De la ordine publică, la orgii de incompetență și vulgaritate sub bagheta lui Despescu!
-
Exclusivacum 2 zileJustiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum o ziSINAIA, O STATICĂ DE COMEDIE NEAGRĂ: Cum PNL Prahova resuscitează primari „suspendați” și „ingroapă” legea cu zâmbetul pe buze!
-
Exclusivacum 4 zileScandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf



