Deși infracțiunile informatice au devenit un fenomen de mai mulți ani, din motive încă neclare, sau cel mai probabil din cauza lipsei de voință politică, la nivelul Poliției Române, instrumentarea acestora a fost pasată, pe rând, în sarcina Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate doar acolo unde existau indicii cu privire la existența unor grupuri organizate și ulterior în competența de soluționare a Serviciilor de Investigații Criminale, în situația în care nu se contura implicarea vreunei grupări infracționale organizate în comiterea acestora.

Astfel, având în vedere modul neunitar în care unitățile teritoriale din țară au abordat problematica infracțiunilor informatice fără a ține cont de actele normative în vigoare care reglementează activitatea de planificare structurală specifică structurilor ce aparțin MAI, conducerea IGPR  a dispus înființarea unor Compartimente de Combatere a Infracțiunilor Informatice care vor funcționa în toată țara la nivelul Birourilor de combatere a infracțiunilor contra patrimoniului și grupărilor infracționale din cadrul Serviciilor de investigații criminale, acolo unde aceste birouri există, și direct în cadrul Serviciilor de investigații criminale unde nu au fost înființate astfel de birouri.

Conform adresei de mai sus, ideea pare a fi una constructivă, însă când vine vorba despre posturile necesare realizării acestui demers, constatăm că soluția identificată de Poliția Română este aceea de redistribuire a unor posturi vacante existente la nivelul unităților teritoriale de poliție. Practic aceiași polițiști existenți în prezent vor desfășura aceleași activități de urmărire penală pentru documentarea și cercetarea infracțiunilor informatice, elementul de noutate fiind acela că vor lucra în aceeași încăpere care va primi în acte denumirea de Compartiment de Investigare a Infracțiunilor Informatice.

În ceea ce privește forma de manifestare a acestui tip de infracțiuni, precizăm pentru publicul larg faptul că din cauza utilizării excesive a rețelelor de internet prin intermediul dispozitivelor electronice cum ar fi smartphone-uri, tablete sau laptopuri, suntem expuși să devenim prada infractorilor cibernetici care ne pot sustrage datele personale sau bancare putând astfel să fie realizate, în numele nostru, diferite plăți fără a putea avea un control asupra acestor operațiuni.

Revenind asupra organizării structurale dispuse la nivelul Poliției Române, observăm același ”mod de operare” din mandatul lui Marcel Vela când pentru orice problemă operativă ivită, se înființa o nouă structură de poliție cum ar fi Poliția Animalelor, Poliția Școlară, însă în realitate nu vorbim despre alți polițiști ci despre aceiași care vor desfășura aceleași activități ca până acum, creându-se o suprapunere de competențe, luând în calcul și că polițiștii din cadrul structurilor de investigații criminale nu au o expertiză în cercetarea acestui gen de fapte, cu atât mai mult cu cât instituția nu a asigurat programe de pregătire profesională în acest sens și nu a asigurat dotarea logistică necesară pentru probarea acestui tip de activitate infracțională.

În acest sens subliniem că instrumentele necesare polițiștilor pentru ca aceștia să reușească identificarea infractorilor cibernetici lipsesc cu desăvârșire, cu atât mai mult cu cât în ultimii 4 ani acest tip de infracțiuni a cunoscut creșteri spectaculoase, chiar și de 7 ori în anumite segmente, iar instituția pe care o reprezentăm nu are dotările necesare pentru combaterea fenomenului. Practic la nivelul fiecărei secții de poliție există un singur laptop care este conectat la internet și care este folosit ba de secretară pentru corespondența electronică din afara sistemului propriu a rețelei noastre, ori de către șefi. Cu alte cuvinte, polițiștii, pe lângă faptul că nu și-au primit drepturile salariale restante conform Legii nr. 153/2017, se află în postura ingrată de a instrumenta aceste infracțiuni folosindu-se în mod exclusiv de telefoanele mobile personale.

Atâta timp cât suntem mult în urma procesului de digitalizare de care ar trebui să beneficieze Poliția Română, ne putem trezi însituația în care mai multe persoane vătămate, de exemplu din diferite sectoare din București, pot să fie înșelate de aceleași persoane, fără ca polițiștii care au dosarele în instrumentare să știe unul de dosarul celuilalt pentru că nu le coordonează nimeni activitatea, neexistând un sistem informatizat în acest sens, dezvaluiie sindicatul Europol. (Cristina T.).