Featured
Masacrul de la Bucea – o Timișoară ucraineană?

Războiul în mileniul trei e un non-sens. Am spus-o de nenumărate ori. Dar pacifiștii nu sunt azi la modă. Planeta e copleșită de imaginiile tragediilor. Ziarul online „Reseau International” titra ieri: „Masacrul de la Bucea – o Timișoară ucraineană.” Printr-o fină detașare, am pus în final semnulul întrebării.
Masacrul de la Bucea (Bucha, pe rețelele internaționale), o localitate de lângă Kiev, comis de soldații ruși, a umplut toată media mainstream din lume. La scurt timp, toate cancelariile mari ale lumii au condamnat crimele.
„Învierea” grănicerilor „uciși” pe Insula Șerpilor, apariția dovezilor că bombardamentul de la Maternitatea din Mariupol n-a existat decât în regia ucraineană, datele că pilotul fantomă de la Kiev a fost o invenție au fost probele eșecului propagandei ucrainene. A trebuit să apară ceva mai șoc. Și s-a lansat tsunami-ul planetar: Masacrul de la Bucea. „Masacrul de la Bucea este o acțiune similară gropilor comune din Timișoara lui 1989. (un caz tipic de manual de dezinformare),” scrie Reseau International, publicația franceză menționată.
Nu am fost la Bucea. Nu știu. Și nici nu mă iau după halucinogenele de pe internet. Dar la Cimitirul săracilor din Timișoara, am ajuns, în decembrie 1989. Toată presa occidentală, sosită după dispariția lui Ceaușeascu, a dat buluc să filmeze morții scoși din morminte. Ulterior, masacrul s-a dovedit un imens fake.
Într-o noapte după căderea lui Ceaușescu, morții din Cimitirul Săracilor au fost scoși la suprafață. Presa străină a publicat astffel de imagini. În cele din urmă s-a aflat că totul a fost o diversiune. Ce am aflat după mult timp? SUA avea nevoie de o fumigenă mediatică pentru a invada Panama. Iar, gropile comune de la Timișoara erau în ton cu muzica planetară de atunci.
Jurnaliștii liberi se exprimă azi mai mult pe twitter. Așa că am deschis Twitter Deck și am scris într-o coloană cuvântul Bucha. Din secundă-n secundă apar informații cu acest haștag. Încercați și domniile voastre! Adevărul vă poate elibera din carcera mediatică actuală.
Și ce se discută acolo? Fel de fel de argumente contrare propagandei, dar și minunății despre mortul care mișcă mâna la Bucea. Nu am luat în seamă decât pe cele relavante. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu adevărat, trebuie să ne întoarcem la cronologia evenimentelor. Când cererile Rusiei de la ONU, în vederea începerii unor investigații speciale, au fost refuzate brutal, mulți dintre noi s-au gândit că undeva e un vicleșug. Războiul, pe care doar noi nu-l dorim și-l condamnăm din prima zi, e întețit de propagandă.
Să derulăm nițel firul lucrurilor! Pe data de 30 martie 2022, armata rusă s-a retras din Bucea. A doua zi, primarul orașului, Anatoli Fedoruk, a înregistrat un videoclip, prin care și-a exprimat bucuria, în urma plecării forțelor armate ruse din orașul său. În niciun moment, nu menționa masacrul civililor. Avea un zâmbet satisfăcut. Videoclipurile încă mai sunt pe internet. Totodată, postul Telegram Bucha Live, cu știri locale, nu menționează niciun masacru de civili, nici pe 29 martie, nici pe 30 martie, nici pe 31 martie 2022.
În 2 aprilie 2022, șeful apărării teritoriale a Kievului, Serghei Korotkikh, supranumit Botsman (fost luptător în regimentul neo-nazist Azov), publica mai multe videoclipuri cu succesele „băieților săi.” În cel de-al doilea videoclip, conform imaginilor preluate de Reseau International, la a șasea secundă se aude clar cum unul dintre soldați îl întreabă dacă poate împușca și „bărbații care nu au banderole albastre” (brățările armatei ucrainene). Comandantul său (Botsman, în desenul Maestrului Popa’S) răspunde afirmativ.
Twiteriștii (ciripitorii) au sesizat mai multe amănunte. Unul dintre morți purta banderola albă (cea folosită de civili). O mână de femeie are un breloc al UE. O publicație ucraineană de limbă engleză LB.ua, titra într-un articol din 2 aprilie 2022 că poliția națională a intrat în Bucea, pentru a curăța orașul „de sabotori și complici ai forțelor ruse.”
La Bucea, pe 30 martie, trupele ruse au plecat conform unui acord. Pe 31 martie, primarul a anunțat eliberarea orașului și nu a făcut aluzie la nimic altceva. Pe 2 aprilie, trupele ucrainene au intrat acolo, nimic interesant la înregistrări video, scria Deutche Welle în limba engleză. Deci, nothing about war crimes. După câteva zile apare filmul „adevărat,” cu cele douăzeci de victime, rămase pe caldarâm. New York Times susține că sunt acolo de la mijlocul lunii martie. Presa globalistă l-a numit Masacrul de la Bucea. Cancelariile s-au înfoiat. Au pus gaz pe focul războiului.
Ieri, pe rețeaua mai independentă Twitter, îndoielile privind veridicitatea imaginilor au curs năvalnic. De ce nu există sânge lângă victime? Oare nu armata ucraineană a produs dezastrul? „Mai există imagini din satelit care arată cadavre și în alte orașe din jurul Kievului, pe unde forțele ucrainene nu au intrat încă?” se întreabă contul de twitter One a coffe break.
„Opoziția Regatului Unit al Marii Britanii la investigațiile ONU privind „masacrul de la Bucea” este o probă clară că nu se dorește aflarea adevărului. Oficialii nu vor să se ajungă la sfârşitul războiului,” trage concluzia Sosun Naemi. Scott Ritter, fost inspector ONU pentru supravegherea armelor de distrugere în masă irakiene, consideră că autoritățile ucrainene ar trebui mai întâi să ofere dovezi medicale înainte de a face declarații cu privire la evenimentele de la Bucea, potrivit presei.
Pentagonul rămâne rezervat. Oare de ce greii acestei instituții nu au opinii? „Bucea este un loc al crimelor ucrainene. Există cel puțin trei recunoașteri prealabile pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere în masă. Multe dintre victime aveau alături pachete de ajutor rusești sub formă de rații militare. Militanții Azov i-a ucis pentru că au colaborat cu dușmanul. Ce vedem nu e chiar un model al vreunei noi Agatha Christie,” scrie George Eliason, jurnalist de investigație american, specializat pe agresiunile militare din Donbas, pe Twitter.
„Constatăm încă o dată, tehnica evaziunii media. Afirmații din media americană de genul: „avem dovezi, dar nu le putem împărtăși cu voi,” dovezile „secrete” se dovedesc în cele din urmă false!” – susține WmFusfield. Reprezentantul Indiei la OSCE a cerut o investigație independentă. „Pentagonul nu poate confirma în mod independent atrocitățile din Bucea din Ucraina,” spune un oficial, citat de Reuters.
Puține dintre publicațiile mondiale recunosc că informațiile despre atrocitățile prezentate nu sunt confirmate de către instituțiile independente.
Adevărul e ca undelemnul. Cândva, o să iasă la suprafață. Pe cine mai impresionează că azi istoria consemnează Masacrul din My Lai, ca o crimă în masă, făcută de americani, în urmă cu patruzeci și cinci de ani? Și rușii au ucis la Katin mii de ofițeri polonezi. Istoria e neiertătoare.
Marius Ghilezan
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 11 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!