La doar două luni după o decizie strategică de a reduce lista celor 14 „Domenii Tehnologice Critice” (Critical Technology Areas – CTA) ale Pentagonului la doar șase priorități de top, Emil Michael, directorul tehnologic al Departamentului Apărării, a anunțat oficialii de rang înalt care vor prelua conducerea cercetării în aceste domenii vitale. Această mișcare subliniază o reorientare clară a eforturilor de inovare, concentrându-se pe tehnologiile considerate esențiale pentru supremația militară în deceniile următoare.

O restructurare strategică pentru viitor

Cei șase experți desemnați posedă o experiență vastă în aparatul tehnologic extins al Departamentului Apărării. Majoritatea, patru dintre ei, au activat la un moment dat în Forțele Aeriene, ramura militară cunoscută istoric pentru înclinația sa spre inovație tehnologică. Trei dintre acești lideri erau deja „directori principali” responsabili de CTAs din vechea listă de 14, în timp ce ceilalți au fost selectați din diverse compartimente ale Departamentului, reunind astfel o echipă multidisciplinară și cu o expertiză profundă, pregătită să modeleze viitorul capacităților de apărare.

Inteligența artificială aplicată: Pilonul digital al apărării

Cameron Stanley, o figură cheie în transformarea digitală a Pentagonului, a fost numit oficial superior pentru Inteligența Artificială Aplicată (Applied Artificial Intelligence – AAI). Recent, el a preluat și funcția de Chief Digital & AI Officer (CDAO) al Pentagonului, cumulând astfel două roluri de importanță strategică. Absolvent al Academiei Forțelor Aeriene, Stanley a jonglat între sectorul public și cel privat, acumulând experiență la giganți precum Booz Allen și Amazon Web Services, dar și în cadrul Comandamentului de Sud și al Project Maven, echipa militară pionieră în dezvoltarea inteligenței artificiale. Experiența sa include și supervizarea dezvoltării AI pentru Subsecretarul de Informații și Securitate în prima administrație Trump.

Biomanufactura: Inovația submicroscopică pentru securitate

Gary Vora va conduce eforturile în domeniul Biomanufacturii, un subdomeniu al biotehnologiei ce vizează înlocuirea ingineriei chimice tradiționale cu enzime de origine biologică. În ultimii patru ani, Vora a ocupat poziția de Principal Scientist pentru Biotehnologie în Marina americană. Anterior, a fost director adjunct al departamentului de științe biomoleculare la Naval Research Laboratory, unde a publicat lucrări de cercetare notabile, inclusiv una despre o specie rară de meduze care punea probleme scafandrilor Marinei prin eliberarea de particule microscopice de venin.

Logistica războiului modern: Protejarea liniilor vitale

Robert Mantz va superviza Tehnologiile de Logistică Contestată (Contested Logistics Technologies), o inițiativă crucială menită să securizeze rețelele logistice globale extinse ale armatei împotriva atacurilor. Chimist de profesie, cu o lungă istorie în domeniul combustibililor, Mantz a fost un „director principal” pentru tehnologiile energetice în vechea schemă CTA din 2023, după ce s-a transferat de la departamentul de Cercetare și Dezvoltare al Armatei. Absolvent al Academiei Forțelor Aeriene și avansat la gradul de Colonel, a activat la Air Force Research Laboratory și la DARPA.

Dominanța informațională: De la cuantică la câmpul de luptă

Kevin Rudd va prelua frâiele departamentului de Dominanță Informațională Cuantică și pe Câmpul de Luptă (Quantum & Battlefield Information Dominance – Q-BID). Acest domeniu cuprinde un ansamblu de tehnologii axate pe colectarea, transmiterea și partajarea datelor, concomitent cu împiedicarea inamicului de a realiza aceleași acțiuni. Fost manager de program la DARPA, Rudd are o experiență amplă în războiul electronic – arta detectării și perturbării sistemelor radio și radar inamice – ocupând roluri de conducere în acest domeniu la Oficiul de Cercetare Navală și la Laboratorul de Cercetare Navală, alături de activități în tehnologia de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).

Armele energetice direcționate: Din laborator, pe front

Christopher Vergien va coordona cercetarea și dezvoltarea în domeniul Energiei Direcționate Scalate (Scaled Directed Energy – SCADE) – adică, în termeni simpli, arme laser, cu o componentă de microunde de mare putere. El a fost anterior director principal pentru energie direcționată în vechea schemă CTA, dar noul său portofoliu reformulat subliniază importanța de a depăși faza de proiecte științifice și demonstrații punctuale, vizând acum o implementare pe scară largă. A lucrat la Defense Threat Reduction Agency și în diverse poziții de cercetare în Forțele Aeriene. O veche referință online, din 2009, îl arată pe atunci-locotenentul Vergien mândru lângă un masiv banc de testare laser.

Hipersonicele scalate: Viteza supraorbitală, noua realitate

James Weber va conduce departamentul de Hipersonice Scalate (Scaled Hypersonics – SHY), după ce a fost la conducerea predecesorului său, ca director principal pentru Hipersonice. Asemenea SCADE, SHY remaniază o prioritate tehnologică de lungă durată a Pentagonului pentru a se concentra pe tranziția de la cercetare și dezvoltare la implementarea pe scară largă. Weber însuși are peste trei decenii de experiență în domeniul hipersonicelor, petrecând majoritatea carierei sale în diverse poziții înalt tehnice la Baza Forțelor Aeriene Wright-Patterson înainte de a urca în ierarhia Pentagonului.

Prin aceste numiri strategice și o focalizare restrânsă pe tehnologii de vârf, Pentagonul semnalează o abordare decisivă pentru a asigura un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor complexe ale viitorului.

O recentă amenințare a fostului președinte Donald Trump, de a decertifica și de a impune taxe vamale drastice avioanelor comerciale fabricate în Canada, a stârnit un val de incertitudine. Deși acțiunea pare a fi concepută pentru a pune presiune pe Ottawa, rămâne neclar dacă repercusiunile s-ar putea extinde și asupra aeronavelor utilizate de armata Statelor Unite, cu implicații potențial semnificative pentru capacitățile de apărare americane.

Un atac verbal pe platforma socială: Mărul discordiei, un avion de afaceri

Într-o postare fermă pe platforma sa de socializare Truth Social, fostul președinte a declarat joi seara că „Canada, în mod greșit, ilegal și persistent, a refuzat să certifice aeronavele Gulfstream 500, 600, 700 și 800, unele dintre cele mai mari și mai avansate tehnologic avioane construite vreodată.” În replică, a anunțat decertificarea aeronavelor Bombardier Global Express și a tuturor avioanelor fabricate în Canada, „până când Gulfstream, o mare companie americană, va fi pe deplin certificată, așa cum ar fi trebuit să fie de mulți ani.”

Trump a mers mai departe, acuzând Canada că „interzice efectiv vânzarea produselor Gulfstream în Canada prin același proces de certificare.” Mesajul său a inclus un ultimatum: „Dacă, din orice motiv, această situație nu este corectată imediat, voi impune Canadei un tarif de 50% pentru orice și toate aeronavele vândute în Statele Unite ale Americii.” Deși declarația sa pare să vizeze în mod specific avioanele civile, aceasta a generat semne de întrebare cu privire la posibilul impact asupra aeronavelor militare convertite.

Echipamente canadiene în serviciul Pentagonului: Un risc neașteptat?

Armata americană utilizează deja numeroase aeronave canadiene în misiuni variate, de la supraveghere la transport aerian, și se află în procesul de achiziție a mult mai multora. O solicitare adresată Casei Albe privind impactul declarației asupra avioanelor militare aflate în serviciu sau a achizițiilor viitoare a primit un răspuns ambiguu: orice noi mandate ar afecta aeronavele viitoare, nu și pe cele deja operaționale.

Experții subliniază că procesele de certificare ale armatei americane și ale Administrației Federale a Aviației (FAA) sunt paralele și separate. Potrivit unui specialist în domeniu, aeronavele militare „nu ar trebui să fie afectate de această absurditate.” Totuși, el a recunoscut că, în calitate de comandant suprem, un președinte ar putea exercita o influență mai mare asupra certificărilor militare decât asupra celor gestionate de FAA.

Impactul potențial: Flota aeriană și de spionaj sub amenințare

Dacă amenințările s-ar concretiza pentru aeronavele militare, impactul ar fi resimțit cel mai puternic de Forțele Aeriene și Armata SUA.

Forțele aeriene: Producătorul canadian Bombardier a propus un avion de afaceri modificat pentru a servi drept transportor VIP și chiar ca avion de realimentare, într-o perioadă în care Forțele Aeriene caută un nou tip de avion-cisternă. Aeronava Bombardier Global 6000 stă la baza nodului de comunicații aeropurtat E-11 BACN al Forțelor Aeriene. Chiar dacă bugetul FY26 nu a solicitat fonduri pentru achiziția de noi E-11, nu este clar dacă livrarea din septembrie este ultima planificată pentru program. De asemenea, aeronava P-9A Pale Ale, utilizată pentru patrule maritime, este bazată pe De Havilland DHC-8, construit în Canada.

Armata terestră: Sistemul de Detecție și Exploatare la Altitudine Mare (HADES), avionul spion al Armatei, se bazează pe Bombardier Global 6500. Pentru acest program, Sierra Nevada Corporation (SNC) are un contract pentru echiparea aeronavei cu instrumente avansate de detectare profundă. Armata utilizează Global 6500 și pentru aeronava ARES (Airborne Reconnaissance and Electronic Warfare System) și platforma ATHENA (Army Theater-Level, High-Altitude Expeditionary-Next Airborne). ATHENA include două variante: ATHENA-S pentru informații despre semnale și ATHENA-R pentru radar. Suita de supraveghere ARTEMIS (Airborne Reconnaissance and Target Exploitation Multi-mission System) a Armatei folosește Bombardier Challenger 650. Aceste programe, deși încă operaționale, au fost concepute ca platforme de testare pentru HADES și urmează să fie retrase pe măsură ce aeronavele HADES vor intra în serviciu.

Marina SUA: Marina folosește, de asemenea, aeronave canadiene, cum ar fi UV-18 Twin Otter (bazat pe De Havilland DHC-6) pentru cercetare și NU-1B Otter pentru antrenament de decolare/aterizare scurtă. Aeronava cu elice U-6A Beaver este utilizată pentru antrenament și ca avion de tractare.

Ambiguitatea din declarațiile fostului președinte lasă deschisă întrebarea dacă și aeronavele cu rotor, dintre care unele sunt militarizate de Pentagon, ar putea fi afectate.

Reacții și consecințe diplomatice

Într-o declarație oficială, Bombardier a anunțat că „a luat act de postarea președintelui Statelor Unite pe rețelele sociale” și că „este în contact cu guvernul canadian.” Compania a subliniat că este o companie internațională ce angajează peste 3.000 de oameni în SUA și creează mii de locuri de muncă prin intermediul a 2.800 de furnizori americani. „Mii de avioane private și civile construite în Canada zboară zilnic în SUA. Sperăm ca această situație să fie rezolvată rapid pentru a evita un impact semnificativ asupra traficului aerian și a publicului călător.”

Oficialii canadieni sunt, de asemenea, în contact cu omologii lor americani pentru a soluționa problema, într-o tentativă de detensionare a situației. Dincolo de avioanele canadiene, comentariile lui Trump ar putea avea repercusiuni și asupra altor programe militare, cum ar fi achiziția F-35 de către Canada, decizie care era deja în curs de reevaluare anul trecut. Tensiunile economice se transformă rapid în potențiale complicații strategice, cu un impact imprevizibil asupra cooperării în domeniul apărării.

Gigantul israelian din industria de apărare, Elbit Systems, a deschis un nou capitol în tehnologia dronelor, selectând startup-ul Lowental Hybrid pentru a furniza un motor hibrid-electric inovator. Suficient de compact pentru a echipa dronele tactice, acest motor promite o extindere semnificativă a autonomiei sistemelor fără pilot, marcând o inovație crucială în domeniul UAV-urilor.

O colaborare strategică pentru viitorul dronelor

„Această realizare reflectă modul în care o cooperare strânsă între startup-uri inovatoare și lideri consacrați în domeniul apărării poate accelera progresul semnificativ în sectorul UAV”, a declarat Doron Fridman, CEO al Lowental Hybrid. Acordul, întins pe durata unui deceniu, include dezvoltarea, achiziția și servicii, cu o anvelopă financiară inițială de aproximativ 1,4 milioane de dolari, urmată de venituri substanțiale pe mai mulți ani din sisteme și suport adițional. Lowental Hybrid va oferi suport dedicat de inginerie și integrare pe tot parcursul contractului, permițând Elbit Systems să integreze tehnologia de propulsie hibridă într-o multitudine de programe UAV.

„Native Parallel Hybrid”: Soluția compactă și eficientă

Produsul Lowental Hybrid pentru Elbit, denumit „Native Parallel Hybrid propulsion systems”, aduce o inovație mult așteptată. Până acum, tehnologia hibrid-electrică era limitată la aeronave de dimensiuni mai mari. În contextul în care platformele integral electrice au arătat limitări de anduranță – un motiv pentru care forțe armate precum US Air Force au optat pentru abordări hibrid-electrice – dronele tactice se confruntau cu provocări similare. Totuși, arhitecturile hibride erau greu de scalat pentru a fi suficient de ușoare și mici. Motorul „Native Parallel Hybrid” rezolvă această problemă, promițând o creștere a duratei de zbor de cinci ori sau chiar mai mult. De exemplu, un UAV experimental cu baterii de 6 kilograme avea un timp de zbor de două ore; cu noul sistem, un UAV echipat cu baterii de 3 kilograme ar putea zbura timp de 10 ore, demonstrând potențialul imens pentru dronele reale.

Avantaje multi-fațetate: Stealth și reîncărcare inteligentă

Combinația de energie electrică și combustibil oferă multiple avantaje, dincolo de extinderea razei și duratei de zbor. Fridman a subliniat că UAV-urile pot alterna între motorul pe combustibil, care poate fi mai zgomotos, și un motor electric, cu o semnătură acustică redusă. Aceasta înseamnă că drona poate opera cu o discreție sporită atunci când este necesar, un atu vital pentru misiunile de ISR (Inteligență, Supraveghere și Recunoaștere). Tehnologia îndeplinește, de altfel, standardele NATO pentru operațiuni stealth electrice, menținând în același timp fiabilitatea militară și reducând dependența de baterii. Un alt beneficiu este capacitatea combustibilului de a reîncărca bateriile pe durata unui zbor lung.

Integrarea este relativ simplă, implicând „scoaterea unor baterii și înlocuirea lor cu rezervoare de combustibil”, conform declarațiilor companiei. Tehnologia ar putea fi aplicată și munițiilor rătăcitoare (loitering munitions), care ar putea beneficia de o lansare silențioasă și o accelerare rapidă, urmată de utilizarea motorului pe combustibil pentru distanțe mari.

Un multiplicator de forță: O piață globală la orizont

Capacitatea de a rămâne în aer mai mult timp este un „schimbător de joc”, a afirmat Fridman, descriind colaborarea drept o etapă importantă care „îmbunătățește anduranța, fiabilitatea și simplitatea utilizării”. Lowental Hybrid, fondată în 2018, vizează și alte piețe și clienți în SUA și Europa, consolidându-și poziția într-un domeniu în plină expansiune al inovației în propulsia dronelor, alături de alte companii care explorează soluții precum motoarele pe combustibil greu sau cele pe hidrogen.