Sunt prea puține informații adevărate, pentru ca publiciștii nepropagandiști să poată contura realitatea din câmpul de luptă. Este posibilă o victorie militară a Rusiei în Ucraina? Era întrebarea de primă pagină a publicației britanice The Guardian, acum câteva zile. Propaganda imensă întunecă perspectivele. Fiind greu de descifrat situația frontului, astăzi am decis să ascultăm doar vocile marilor analiști militari.

Privind luptele de până acum, unii cred că Putin nu va putea cuceri și ocupa întreaga Ucraină, dar alții văd semne de rău augur. Aceasta este radiografia la zi, din perspective militare, a ziarului menționat. Prestigioși analiști militari au stat de vorbă și cu reporterii de la Financial Times. „Dacă te uiți la poziția actuală, Rusia menține ritmul luptei,” a spus Phil Osborn, fost comandor și șef al serviciilor secrete britanice de apărare.

Armata rusă a dobândit o serie de victorii semnificative în sudul țării, impunând deja o blocadă navală în Marea Neagră. „Amenință principalele divizii ale armatei regulate a Ucrainei, Joint Forces Operation (JFO), care luptă în regiunea Donbas contra invadatorilor,” potrivit a doi analiști ai think-tank-ului Royal United Services Institute din Marea Britanie, citat de presa din insulă.

Ieri, Mariupol a fost bombardat dinspre mare. Generalul britanic Richard Barrons declara la BBC că acest oraș este foarte important pentru ruși, fiindcă le-ar permite să realizeze o legătură continuă pe uscat (land bridge) între vestul Rusiei (provincia Rostov pe Don) și Crimeea (teritoriul anexat în 2014 de Rusia). Mariupol ar fi începutul acestui coridor de 300 km lungime.

Interesant este că mulți analiști militari compară partea de început a invaziei cu asaltul Armatei roșii asupra Finlandei, în 1939, așa cum am făcut-o și noi în repetate rânduri.

Blitzkrieg-ul a eșuat atunci, la fel ca acum. Generalii de la Moscova voiau să-i facă un cadou lui Stalin de ziua lui de naștere. În final, puterea sovietică a fost declarată învingătoare printr-o pace impusă de contextul celui de-al doilea război mondial. Finlanda eroică a trebuit să cedeze aproximativ 10 % din teritoriul național și circa 20 % din capacitățile sale industriale. Va fi la fel și acum? Se va mulțumi Kremlinul doar cu partea estică a Ucrainei, extrem de industrializată? Sau va dori totul? Greu de făcut prognoze, în lipsa informațiilor din zona de conflict.

Pe întreaga planetă, explozia de simpatie pentru Zelenski nu lasă loc perspectivelor. Imensul nor de fum emoțional parazitează evidențele. Pare-se că anumite hărți ale Novei Rusia – care păreau ale marii conspirații – se conturează. Cele două influente ziare britanice au încercat să calculeze numărul real al morților. În ciuda declarațiilor administrației kievene, armata ucraineană ar fi suferit aceleași pierderi de vieți omenești cu cea rusă.

Câți militari a pierdut Kievul? Kievul afirmă că a pierdut în jur de 1.300 de soldați. Iar SUA estimează că în jur de 7.000 de militari ruși ar fi fost uciși sau capturați. Dar oficialii și analiștii occidentali, care au vorbit cu Financial Times, cred că pierderile ucrainene sunt probabil mult mai mari decât cele declarate de Kiev. Majoritatea a fost de acord că este foarte posibil ca armata ucraineană să fi pierdut cam tot atâția militari cât Rusia, ceea ce echivalează cu aproximativ 10 % din efectivele militare, mai spune analiza militară. „Asta pentru Ucraina reprezintă o problemă.”

„În plus, Kievul este dependent de livrările de arme din partea Vestului, livrări încetinite în ultima vreme. În acest timp, forțele ruse se regrupează și par pregătite de un război de uzură,” mai spun analiștii militari, în analiza cotidianului menționat. Situația reală a frontului ucrainean e departe de a fi înțeleasă. De aceea, oficialii militari ai marilor puteri rămân rezervați.

Ne întrebam în unele dintre emisiuni, supuse cenzurii CNA, de ce tace Pentagonul? De ce generalii specialiști ai marilor bătălii nu sunt alături de Joe Biden și nu cântă struna politică? „Liderii militari din SUA și Marea Britanie au fost în mare parte discreți cu privire la vulnerabilitățile și la pierderile Ucrainei,” mai spun autorii investigației jurnalistice.

Analiștii constată că Vladimir Putin își îndeplinește obiectivele pas cu pas. Nu există semne că ar ceda lupta. Părerile nu sunt unanime, dar multe converg spre o capitulare. Când și cum? „Forțele ruse ar putea căsăpi pe cele ucrainene,” avertiza recent, Thierry Burkhard, șeful Statului Major al Apărării din Franța, în cadrul unui interviu acordat Le Monde.

Marile publicații de prestigiu spun că s-a instituit depresia în rândul oficialilor de la Kiev, după anunțul NATO că nu va închide cerul Ucrainei, pe motiv că acțiunea ar putea fi considerată o agresiune asupra Rusiei. „Oficiali de rang înalt (ucraineni) mi-au spus că livrările de arme antitanc și antiaeriene au încetinit și că stocurile sunt pe sfârșite,” a declarat Paul Grod, șeful Congresului Mondial Ucrainean, o organizație non-guvernamentală.

Ce au mai constatat analiștii militari e că Rusia face orice pentru anihilarea capacităților de luptă și de înzestrare militară ale armatei ucrainene. Dacă aș formula o astfel de întrebare pe un post de radio sau de televizune, aș fi victimă sigură a cerberilor din CNA.

Anunțul că orice transport de armament, provenit din Occident, va fi ținta clară a rachetelor rusești, a bulversat sistemul de apărare al „eroului” de la Kiev. Distrugerea recentă a arsenalului venit din vest și uciderea mai multor zeci de mercenari din legiunile străine, într-o bază militară de lângă Lvov, descurajează guvernele est-europene, în inițiativele de trimitere a ajutoarelor militare.

Situația nu pare deloc roză, așa cum pictează propaganda cu lacrimi, păpuși și landouri goale, etalate în cea mai eficientă campanie de PR a vreunei puteri militare din istoria lumii.

Marius Ghilezan