Administratie
Analiza atentă a tabloului preţurilor de consum, în România, arată că inflaţia cu care ne confruntăm noi, începând din ianuarie 2021, nu este… în definiţie
Inflaţia, ce a pus pe jar planeta din America până în Extremul Orient, este doar un efect. Un „efect tranzitoriu”, cum au calculat analiştii băncilor centrale din întreaga lume, care însă nu va ceda înainte de începutul anului 2023. Când însă avem de-a face cu un efect de asemenea magnitudine – cum este actualul ciclu inflaţionist global -, ca să-i înţelegem esenţa este obligatoriu să-i căutăm cauzele.
Deşi de cauzele inflaţiei se ocupă mari centre de analiză economică din toată lumea, care au şi publicat studii de referinţă, se pare că sinteza cea mai relevantă a făcut-o venerabilul Financial Times. Cotidianul subliniază că actualele proiecţii de creştere economică reflectă impactul inflaţiei, în timp ce inflaţia, care continuă să crească, reflectă impactul crizei energetice.
Ne interesează însă pe noi, în România, acest tablou al lumii? Da! Din cel puţin trei motive: 1) ciclul inflaţionist în curs, care tulbură societatea românească de peste un an, fără să-şi fi oprit creşterea, este determinat în proporţie de 80 la sută de inflaţia globală; 2) criza energetică de asemenea globală, al cărui şoc a aruncat lumea în inflaţie, o resimţim din plin şi în România, cu o dobândă alimentată de stilul haotic în care a fost făcută liberalizarea preţurilor la gaze şi la electricitate; 3) când noi încasăm un şoc inflaţionist puternic provocat de un şoc al scumpirii electricităţii, gazelor naturale şi combustibililor – iar acest tablou caracterizează starea vremurilor în toată lumea – este în firea lucrurilor să fim la curent cu tot ce fac alte ţări pentru a îmblânzi aceste două şocuri.
Strategiile, cele pe termen lung, cu foi de parcurs întocmite pentru anii viitori, până în 2050, sunt proiecţii ce tind să impulsioneze tranziţia energetică, situând în prim-plan mari investiţii. Astfel de proiecţii avem şi noi, şi nu sunt puţine, de la exploatarea gazului din perimetrul românesc al Mării Negre la modernizarea centralelor electrice existente, cele care funcţionează cu energie nucleară sau cu gaze naturale, la construcţia de noi hidrocentrale şi centrale solare sau eoliene. Nu întâmplător, zilele trecute, premierul a fost la Cernavodă, însoţit de numeroşi specialişti, unde a dat asigurări privind sprijinul guvernului pentru întregul program de investiţii energetice.
Repet: acesta este programul pe termen lung. Pe termen scurt, chiar foarte scurt însă, sunt urgenţele a căror scadenţă va veni peste mai puţin de o lună şi jumătate. Ţările cu putere economică sunt preocupate, din perspectivă imediată, de tranziţia de la „banii din elicopter” la finanţări normale, şi totodată de pregătirea tranziţiei energetice, reformă radicală ce nu va putea izbuti nicăieri dacă efortul de a asigura securitatea energetică nu va fi cuplat cu un program înţelept pentru securitatea socială. Reformele în domeniul energiei, ca de altfel toate reformele, care sunt costisitoare, nu au cum să reuşească nicăieri fără o grijă susţinută puternic pentru securitatea socială.
Până la 31 martie vor rămâne în vigoare deciziile de plafonare şi compensare a preţurilor la gaze naturale şi la electricitate. Ce va fi însă după această dată? Ce va urma în aprilie, în mai sau în cursul verii? Experienţa pe care a trăit-o populaţia şi, în mare parte, firmele din afara sferei energiei, nu este de bun augur. Acum s-au înteţit dezbaterile, în societatea noastră, iar opiniile sunt divergente. Unele dintre vocile care se pronunţă în aceste zile, fie că au sau nu acces la decizii, susţin că trebuie să uităm reglementarea. Dreptatea lor, din acest punct de vedere, este totală. Numai că intervine aici o confuzie majoră: o piaţă fără reglementare – adică fără preţuri care să fie stabilite în birourile statului – nu poate fi o piaţă fără reguli. A proiecta, de aici încolo, măsuri care să vină în sprijinul populaţiei, îngrijorată acum de facturile ce vor curge începând din aprilie, înseamnă a asigura condiţii pentru ca producătorii de energie să nu-şi umfle profiturile doar pentru că pot, fiindcă… piaţa e liberă. Dacă piaţa e liberă, nu înseamnă că profiturile companiilor de energie au devenit mai importante decât securitatea socială şi securitatea întregii societăţi şi că pot face inflaţie scumpind gazele cu 60 la sută, electricitatea cu 40 la sută.
Analiza atentă a tabloului preţurilor de consum, în România, arată că inflaţia cu care ne confruntăm noi, începând din ianuarie 2021, nu este… în definiţie. Practic, nu avem o inflaţie ca la carte. Definiţia inflaţiei este limpede: creştere generalizată a preţurilor de consum. Ori noi avem o inflaţie cu câteva lebede negre sau lebede gri: pâinea cu 10%, cartofii şi uleiul cu 25%, asta în preţul alimentelor. Dincoace, la mărfuri nealimentare, între mii de preţuri, doar 5 mărfuri dau această anvergură a inflaţiei: combustibilii, tutunul/ţigările, energia electrică, gazele, energia termică.
A mai rămas doar o lună şi jumătate, timp în care mai pot fi luate măsuri pentru protejarea populaţiei. În dublu sens: să fie ferită de „libertatea” companiilor din energie de a face preţurile potrivit propriilor interese; şi, totodată, pentru a garanta, începând din aprilie, o perioadă-tampon pentru pregătirea procesului intrării României în ritmul normal al tranziţiei energetice. Proces în care trebuie câştigată populaţia.Piaţa trebuie organizată. Organizarea, repet, se face cu reguli. Pe cer zboară avioanele, dar nu zboară alandala, zboară pe culoare trasate după reguli stricte.
Adrian Vasilescu
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 14 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 14 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



