În ciuda experiențelor istorice terifiante pe care românii le-au trăit din cauza ruşilor, o mare parte a conaţionalilor au poziţii cel puţin ambigue faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

După 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, mulţi dintre cetăţenii acestei țări şi-au căutat, în primă fază, un refugiu sigur în statele vecine, de aici continuându-şi călătoria spre vestul Europei.

Potrivit ultimelor date statistice ale Poliției de Frontieră, citate de Europa Liberă, din cele 3,6 milioane de persoane care au intrat în România de la începutul conflictului, doar o sută de mii de ucraineni au rămas în România.

Un sondaj de tip eurobarometru realizat în Uniunea Europeană, în lunile ianuarie şi februarie, arată că, în România, se înregistrează cel mai mare procent de respondenți care dezaprobă ajutorul umanitar pentru ucraineni.

25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor afectaţi de război, cea mai mare proporție dintre toate țările membre UE, la mare distanță de următoarele două state: Bulgaria, cu 15% dezaprobare, și Slovacia, cu 11%.

Cele mai mici rate de dezaprobare sunt în Olanda, Lituania și Luxemburg, fiecare cu 1%. Surprinzător, Bulgaria, care are în fruntea statului un preşedinte cu simpatii declarate pentru Moscova, este mult mai empatică şi oricând pregătită să ajute refugiaţii ucraineni.

La marcarea unui an de la invazia rusă a Ucrainei, bulgarii au umplut bulevardele marilor oraşe. La Sofia, i-au amintit preşedintelui Radev că pacea va veni, dacă agresorul va pleca. A fi neutru în această situaţie este echivalent cu minciuna, i-au transmis preşedintelui oamenii, acesta nefiind de acord cu trimiterea de arme în Ucraina, numindu-i iubitori de război pe aceia care susţin această acţiune.

În ceea ce priveşte primirea în UE a refugiaților de război ucraineni, românii sunt tot primii în clasament, cu 24% rată de dezaprobare, fiind întrecuți doar de cehi (26%). La polul opus sunt olandezii, danezii și finlandezii. 35% dintre români dezaprobă furnizarea de sprijin financiar Ucrainei, în timp ce 25% dezaprobă sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană. 36% dintre conaţionalii noştri se declară împotriva finanţării acordate de UE pentru cumpărarea de armament care să fie livrat Ucrainei.

52% dintre români au încredere în UE, 39% nu au, iar 9% nu știu, România fiind la mijlocul clasamentului. Per total, conform eurobarometrului, cetăţenii UE continuă să îşi exprime solidaritatea fermă cu  Ucraina, 91% dintre respondenţi fiind de acord cu furnizarea de sprijin umanitar, în timp ce 88% sunt în favoarea primirii în UE a persoanelor care fug din calea războiului.

Dovada că mulţi dintre românii nu au văzut cu ochi buni venirea refugiaţilor ucraineni în ţara noastră este întărită de un alt sondaj efectuat în luna iunie a anului trecut de Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).

Conform acestuia, doar 64% dintre respondenții din România susțineau eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut procent dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%.

Mi-aduc aminte cum, în primele zile ale conflictului, când Gara de Nord era plină de ucraineni fugiţi din calea războiului, deja se auzeau voci care dezaprobau ajutorul anunţat de Guvernul României, sub pretextul pe copiii noştri cine-i ajută, ai noştri nu au ce mânca, pentru ei nu se găsesc resurse, dar avem pentru refugiaţi.

A urmat o perioadă în care acuzele la adresa refugiaţilor din Ucraina au tot curs, diabolizarea acestora în spaţiul public fiind susţinută de campanii mediatice transmise de anumite posturi de televiziune, cu profil rusofil.

Nu puteai să deschizi gura pentru a convinge pe cineva să doneze un banal ibuprofen, pentru că imediat primeai o palmă verbală: Aţi căzut în capcană. N-aţi văzut ce maşini au şi cu câţi bani au fost prinşi la frontieră?

Deşi cazurile de acest gen erau izolate sau chiar inexistente, amplificate de propaganda prorusă din România, ele deveneau etalon pentru aceia care de-abia aşteptau să-şi manifeste dezacordul faţă de refugiaţii care mănâncă banii poporului.

În plus, efortul bugetar al României a fost susţinut, cu precădere, de fondurile europene. În aprilie 2022, România a primit de la Comisia Europeană 450 de milioane de euro pentru gestionarea crizei refugiaţilor din Ucraina.

La început de an, prin Programul Operațional Capital Uman,  au fost alocate alte 118 milioane de euro pentru decontareacheltuielilor cu refugiații ucraineni, din care 100 de milioane de euro sunt asigurați din Fondul social european, iar diferența din bugetul de stat.

Un sondaj IRES confirmă datele Eurobarometrului

În completarea Eurobarometrului, vom cita şi câteva date dintr-un sondaj efectuat de IRES, în perioada 30 ianuarie – 3 februarie pe un eşantion de 1.353 de persoane de peste 18 ani.

Sondajul arată cum au evoluat, în ultimele 12 luni, sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Doar 62% dintre români își doresc ca țara noastră să sprijine Ucraina în războiul aflat în desfășurare, în timp ce 29% iau în considerare să părăsească România dacă războiul se va extinde.

Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și aceia între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.

Posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina.

Opt din 10 români cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei  împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței.

Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate: 27% apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% fiind de părere că este, mai degrabă, nepregătită.

În schimb, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație. Aproape două treimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru.

MApN, fake news demontat: România nu masează trupe la granița cu Republica Moldova

Pe rețelele sociale, dar și pe anumite site-uri a fost intens distribuită și mediatizată o știre care susținea că România masează trupe la granița cu Republica Moldova. Materialul, care s-a dovedit a fi un fake news, a fost însoțit atât de o filmare, cât și de o fotografie în care apar sistemele Himars și Gepard din dotarea Armatei României, sugerându-se că acestea se îndreaptă către frontiera cu Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al MApN, materialul video folosit în postările pe acest subiect, în care apar, printre altele, sistemele Himars și Gepard din dotarea unor unități militare românești, a fost realizat, anul trecut, la finalul lui noiembrie, în centrul orașului Alba Iulia, cu prilejul antrenamentelor pentru ceremonia militară organizate pentru sărbătorirea Zilei Naționale a României.

O investigație făcută de  arată că fake news-ul a pornit de la o postare a contului de Twitter Geoinsider. În acesta, alături de o poză care înfățișa o presupusă mișcare de trupe din centrul României către granița cu Republica Moldova, a apărut și comentariul România a desfășurat sisteme de apărare antiaeriană la granița cu Republica Moldova. (L. Anghel).