Rusia continuă să amenințe principiile esențiale de securitate care stau la baza Europei și să reprezinte un risc la adresa ordinii internaționale bazate pe norme. De la momentul anexării ilegale a peninsulei Crimeea, în anul 2014, și până la momentul acțiunilor militare aflate acum în desfășurare la granița cu Ucraina, Rusia a susținut și a coordonat o campanie de dezinformare controlată de stat.

Potrivit Comisiei Europene, ținta o reprezintă populația rusă, țările vecine Rusiei, UE și alte națiuni, cu scopul de a influența opinia publică.

Un exemplu îl constituie mitul că tensiunile curente sunt rezultatul unui comportament constant agresiv al Ucrainei și al aliaților săi din Vest. Rusia nu face decât să-și apere interesele legitime și nu poartă responsabilitatea acestui conflict.

De fapt, Rusia continuă să încalce legislația internațională și alte acorduri internaționale la care este parte. Anexând în mod ilegal peninsula Crimeea și comițând acte de agresiune armată împotriva Ucrainei, Rusia încalcă cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale.

Cu alte cuvinte, acțiunile Rusiei – care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în special în zona Donbas – sunt ilegale.

Deoarece adevărul nu este în favoarea Kremlinului, serviciile de informații rusești creează, alocă sarcini și influențează paginile de internet, care pretind a fi surse de știri, să propage minciuni și să semene discordie. Iar dezinformarea este una dintre cele mai vechi arme folosite de Kremlin.

De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța.

Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară.

Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate, susține David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România.

De asemenea, potrivit misiunii SUA la NATO, numai în perioada iunie-septembrie 2021, trolii ruși au diseminat dezinformări în secțiunile de comentarii ale nu mai puțin de 32 de entități media occidentale, din 16 state, inclusiv din Ucraina.

Una dintre metodele folosite pentru a deveni eficienți și extrem de prolifici este schimbarea locației contului și a numelui. Există documentat cazul unui trol care a schimbat locația contului de 69 de ori și numele contului de 549 de ori, susține sursa citată.

Misiunea SUA la NATO atrage atenția asupra faptului că principalul obiectiv a trolilor ruși este să creeze confuzie și să semene neîncredere, însă, aceștia au și alt scop.

Astfel, sistemul mai larg de dezinformare și propagandă al Rusiei se folosește de comentariile trolilor pentru a „valida” viziunea fabricată asupra lumii, pe care Kremlinul încearcă să o răspândească.

Dezinformări rusești despre NATO

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii, dar au devenit şi mai periculoase în ultima perioadă.

Știrile false care circulă atât în statele membre NATO, cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică.

De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

De când Rusia a inițiat intervenția militară ilegală în Ucraina, oficialii ruși au acuzat NATO de o serie de amenințări și acțiuni ostile nereale.

MApN a publicat pe siteul său, la secțiunea Inforadar, versiunea în limba română a dosarului NATO-Russia: Setting the record straight, în care este demontată doar o mică parte a dezinformărilor rusești recente.

Mitul nr. 1: NATO a promis Rusiei că nu se va extinde după terminarea Războiului Rece.

Fapt: Nu există nicio consemnare oficială cu privire la o astfel de decizie. Alianța Nord-Atlantică a manifestat o politică a „Porților Deschise” încă de la fondarea sa în anul 1949 – și asta nu s-a schimbat niciodată.

Această abordare este consemnată în articolul 10 din Tratatul NATO, care spune că orice alt stat european în măsură să promoveze principiile acestui tratat și să contribuie la securitatea Atlanticului de Nord poate solicita aderarea.

Deciziile privind calitatea de membru sunt luate prin consens între toți Aliații. Niciun tratat semnat de Statele Unite, Europa și Rusia nu includea prevederi privind apartenența la NATO.

Mitul 2: NATO este o alianță agresivă și reprezintă o amenințare pentru Rusia.

Fapt: NATO este o alianță defensivă, al cărei scop este să își protejeze membrii. Politica oficială a NATO stipulează clar că Alianța nu caută confruntare și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia. NATO nu a invadat Georgia; NATO nu a invadat Ucraina. Rusia a făcut aceste lucruri.

Mitul 3: Ucraina nu poate adera la NATO.

Fapt: Aliații NATO salută aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO și susțin decizia luată la Summitul de la București din 2008, conform căreia Ucraina va deveni membră a Alianței.

Deciziile privind apartenența la NATO revin fiecărui solicitant în mod individual și celor 30 de Aliați. Nimănui altcuiva. Rusia nu are dreptul de a interveni și nu se poate opune acestui proces.

Mitul 4: NATO a încercuit și încearcă să izoleze Rusia.

Fapt: NATO este o alianță defensivă, al cărei scop este de a proteja statele noastre membre. Exercițiile și desfășurarile noastre militare nu sunt îndreptate împotriva Rusiei – sau a oricărei alte țări.

Acest mit ignoră și realitatea geografică. Doar 6% din granițele terestre ale Rusiei ating țările NATO. Rusia are granițe terestre cu 14 țări. Doar cinci dintre acestea sunt membre ale NATO. (Marius Batca).