Featured
Actuala criză majoră dintre Rusia, pe de-o parte, şi SUA şi Europa Occidentală, pe de altă parte, un simplu bluf, o cacealma a lui Vladimir Putin?
E foarte posibil ca faimosul expert în strategie militară de origine română (din Arad) Edward N. Luttwak să aibă dreptate şi ca actuala criză majoră dintre Rusia, pe de-o parte, şi SUA şi Europa Occidentală, pe de altă parte, să fie doar un bluf, o cacealma a lui Vladimir Putin, care a reuşit să producă panică în Vest, la NATO şi, mai ales, în Europa de Est.
Cererile Rusiei către SUA şi NATO sunt prea extinse. Putin cere ştergerea istoriei din ultimii 25 de ani (din 1997), care au implicat extinderea NATO în Europa de Est (implicit extinderea UE, care i-a urmat), tratate şi înţelegeri multiple. Evident că SUA, nici dacă ar fi de acord, n-ar putea să-i satisfacă pe deplin pe Vladimir Putin şi pe Rusia, oferindu-le astfel securitatea de care au nevoie.
„Putin blufează în privinţa Ucrainei. Invadarea celei mai mari ţări din Europa cu mai puţin de 200 000 de soldaţi nu va pune capăt victorios crizei pentru Rusia. În loc de aşa ceva, va demara un război pe care Rusia nu şi-l poate permite. Nici o ţară europeană nu va trimite trupe, dar toate vor trimite arme” (Edward N. Luttwak – pe contul său de Twitter, 16.01.2022).
Într-o analiză percutantă, Ivan Timofeev, profesor la marea şcoală de diplomaţie MGIMO (Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova), un foarte important expert în politica externă a Rusiei, apropiat de Putin, director de programe la Clubul Valdai, pune războiul cu Ucraina pe primul loc din trei scenarii sau opţiuni posibile pentru Rusia. Analiza lui Ivan Timofeev e cu atât mai preţioasă, cu cât e foarte clar că acesta „are urechea” lui Vladimir Putin, a lui Serghei Lavrov, a Ministerului Afacerilor Externe rus şi a generalilor.
„Primul scenariu e cel al „războiului”. În acest scenariu, Rusia va pleca de la mai multe premise […]. Armata ucraineană poate fi învinsă relativ repede. Un război prelungit poate fi evitat printr-o operaţiune-fulger. De altfel, ar fi posibil să fie împărţită ţara în două state, unul (Ucraina orientală) rămânând în orbita rusă, celălalt (Ucraina occidentală) în orbita occidentală. O altă opţiune ar fi o schimbare de regim prin forţă în Ucraina, în speranţa că nu va exista o rezistenţă masivă din partea populaţiei. Sancţiunile occidentale vor fi o lovitură dureroasă pentru Rusia, dar nu-i vor fi fatale. Avantajele obţinute pentru securitatea militară vor fi mai importante decât pagubele economice. Pagubele economice nu se vor traduce prin proteste publice în Rusia ; ele vor putea fi ţinute sub control. Prestigiul autorităţilor va creşte pentru că vor fi rezolvat o sarcină istorică majoră. Sancţiunile împotriva Rusiei vor continua să compromită încrederea în sistemul financiar centrat pe Statele Unite. Rusia va putea exista ca „fortăreaţă”. Ieşirea ei din economia globalizată este posibilă şi chiar de dorit. Occidentul însuşi este în declin. Moartea sa iminentă e inevitabilă. O victorie în Ucraina ar da o nouă lovitură autorităţii Statelor Unite şi Occidentului, şi ar accelera retragerea lor de pe scena mondială. În acest scenariu, trebuie să ne aşteptăm la o ruptură radicală a relaţiilor dintre Rusia şi Occident, incomparabilă cu orice criză precedentă” („Ukraine. Trois scénarios possibles suite à la réponse de Washington”, le sakerfrancophone.fr, 31.01.2022 – sursa : Club Valdai).
Iată şi al doilea scenariu, numit de autor „al tensiunii permanente” : „Costurile unei soluţii militare la chestiunea ucraineană sunt estimate ca fiind prea mari. Chiar în caz de înfrângere rapidă a forţelor armate ucrainene se pune problema controlului teritorial. Regimul fantoşă va avea nevoie de un important aport financiar. În acelaşi timp, el va fi cu certitudine ineficace şi corupt. Ţinând cont de pagubele aduse de sancţiuni, alimentarea regimului va agrava penuria deja existentă de resurse chiar în interiorul Rusiei. Nici controlul complet al teritoriului Ucrainei nu va împiedica Occidentul să formeze şi să înarmeze formaţiuni ucrainene în teritoriile adiacente, finanţând astfel o vastă reţea clandestină în Ucraina. Războiul va provoca declinul economic al teritoriilor ocupate, ceea ce va face populaţia şi mai receptivă la propaganda occidentală. Dacă regimul prooccidental va conserva o parte din teritoriu, conflictul se va permanentiza. În acelaşi timp, nu se va rezolva nici una dintre problemele de securitate ale Rusiei, iar aceste probleme se vor înmulţi din pricina militarizării Europei de Est. Stabilitatea internă a societăţii ruse nu e garantată date fiind pagubele economice provocate de sancţiuni, de costurile războiului şi de asistenţa acordată Ucrainei […]. Rolul mondial al Occidentului e în declin. Pentru Statele Unite, regiunea Asia-Pacific este efectiv o prioritate crescândă. Dar asta nu înseamnă că Occidentul e atât de slab încât să nu-i poată provoca pagube substanţiale Rusiei. Nimic nu garantează că sancţiunile împotriva Rusiei i-ar aduce un prejudiciu capital Occidentului. În Europa, Occidentul dispune de rezerve importante pentru a îngrădi Rusia chiar în caz de rivalitate cu China. Sprijinul Beijingului pentru Rusia nu e garantat în caz de război […]. Menţinerea unei tensiuni permanente în relaţiile cu Occidentul poate da rezultate. Cel puţin puterile occidentale vor începe să asculte la ce spune Rusia. Tensiunea e un instrument util în diplomaţie. E necesar ca tensiunea să fie menţinută la graniţele Ucrainei, dar ea trebuie aplicată şi în alte regiuni – America Latină, Orientul Mijlociu, regiunea Asia-Pacific (cu China) şi Africa. Pe cât posibil, Rusia poate opera prin campanii relativ ieftine dar eficace, asemănătoare cu operaţiunea rusă din Siria” (idem).
Ultimul scenariu, al treilea, este intitulat „Zâmbiţi şi salutaţi” : „Ucraina este un activ toxic pentru Occident. Ajutoarele majore acordate sunt furate, iar instituţiile sunt în continuare corupte. Ţara nu e un furnizor, ci un consumator de buget securitar. Aderarea sa la NATO e contraproductivă pentru bloc din cauza conflictelor nerezolvate şi a contribuţiilor îndoielnice la securitatea comună. Ucraina este, dimpotrivă, o sursă de probleme. Sprijinirea ei e jenantă şi costisitoare. Dacă Occidentul o porneşte pe această cale, Ucraina va face din NATO o structură şi mai dezechilibrată, în care va creşte numărul specialiştilor „în fente”. Cât timp se va afla în sfera occidentală, Ucraina va fi condamnată să se degradeze şi mai mult. Va avea loc o „moldavizare a Ucrainei”, adică un exod al cetăţenilor către Vest, şi un regres al economiei sale. Occidentul n-are nici un motiv să susţină financiar Ucraina multă vreme. Ajutorul va scădea pe măsură ce poziţia Ucrainei va coborî pe lista de priorităţi a Occidentului. Fără intervenţie militară, Ucraina se va degrada, va deveni o ţară periferică şi o prioritate de rang trei pe agenda globalistă. Rusia dispune de capacităţi militare suficiente pentru a opri orice ameninţare venind dinspre teritoriul Ucrainei şi dinspre ţările NATO. Chiar fără a utiliza arme nucleare, Rusia poate, în cadrul unui conflict regional, să provoace pagube inacceptabile rivalilor săi din Europa. Controlul Crimeei îi asigură dominarea Mării Negre” (idem).
Toate cele trei scenarii pentru Ucraina avansate de profesorul rus sunt încă opţiuni posibile pentru Vladimir Putin şi pentru conducerea colectivă de la Kremlin. Deocamdată, ruşii se pot felicita că au pus în discuţie toate angajamentele de securitate şi economice din Europa de Est de după 1997. România, în panică, şi-a arătat disponibilitatea de a face „porţi deschise” la Deveselu. Teama de o lovitură neanunţată de la distanţă şi-a spus cuvântul. Ruşii pot obţine o emasculare militară a NATO în cele trei ţări baltice (Lituania, Estonia, Letonia), în România şi în Bulgaria, poate nu în Polonia, dacă nu chiar să forţeze NATO să se retragă complet. Relaţiile Rusiei cu Ungaria par bine aşezate pe termen lung.
Din analiza lui Ivan Timofeev rezultă că nici relaţiile dintre Rusia şi China nu sunt chiar atât de bune, de clarificate, de întinse pe cât s-a tot spus. Nu trebuie uitat că dezintegrarea Uniunii Sovietice s-a făcut în primul rând cu ajutorul Chinei, la iniţiativa lui Richard Nixon şi a lui Henry Kissinger. Ruşii nu au uitat. Ridicarea economică formidabilă a Chinei s-a făcut şi pe spatele prăbuşirii URSS. Ţine SUA să arunce Rusia în braţele Chinei şi să-şi fabrice astfel un inamic invincibil ?
Marea rivalitate economică a SUA azi e cu China şi în nici un caz cu Rusia. Prin presiunea militară din Europa de Est şi din Ucraina, SUA vrea să obţină o neutralitate (cel puţin) a Rusiei în conflictul său cu China. În actuala criza, de fapt, nu e vorba doar de Ucraina (un fel de Cuba pentru SUA la frontierele Rusiei), ci de mult mai mult. Şi nu e exclus ca ţinta finală a întregii telenovele să nu fie Rusia, ci China. Deocamdată, Vladimir Putin a reuşit magnific lovitura sa de bluf. Miza Ucraina pentru SUA, Occident şi NATO e cel puţin suspectă, exagerată. Există alte negocieri complet necunoscute publicului ? Ce au negociat Biden şi Putin la Geneva în iunie 2021, însoţiţi de delegaţii foarte extinse ?
Putin blufează împreună cu americanii ? Este actuala criză doar o comedie americano-rusă care ascunde înţelegeri majore, prieteneşti care vor urma şi care vor schimba faţa Europei şi a lumii ? Americanii au investit masiv (militar) în Europa de Est şi au ce negocia cu ruşii. Cum am văzut, o invazie a Rusiei în Ucraina, perfect realizabilă, este catastrofală pentru invadator. Din mai multe motive, care ţin de starea economică a Ucrainei, de sancţiuni economice europene şi americane la adresa Rusiei. O invazie în Ucraina nu-i rezolvă Rusiei problemele de securitate. Pe de altă parte, o continuare pe termen nedefinit a crizei e şi ea perdantă pentru toată lumea, pentru Ucraina, pentru Rusia şi pentru economiile occidentale.
Rămâne doar soluţia unor negocieri spectaculoase, care să rezolve toate problemele pentru toată lumea. Ceea ce ar trebui să se întâmple până la urmă : o largă conferinţă de securitate, comparabilă cu Ialta 1945 sau cu Helsinki 1973-1975.
Petru Romoşan
Exclusiv
ANTIGRINDINA: Un măcel climatic sub acoperire, cu salarii de Nababi și recolte de râs! (adevărul care ne usucă)
Exclusiv
EXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), mintea îți zboară la eroi, la intervenții fulger și la un profesionalism de fier. Dar realitatea din spatele zidurilor DGPMB, așa cum o devoalează rapoartele interne și, mai nou, un document incendiar al Serviciului Control Intern (SCI), transformă mitul într-o farsă tragicomică. Pare că la SAS, singurele „acțiuni speciale” sunt cele îndreptate împotriva propriilor angajați, iar legea e interpretată nu de coduri, ci de „inelul magic” al șefilor și de pixul zelos al comisiilor interne.
Dansul birocratic al absurdității: Polițistul contra măcelăriei de hârtie (cu febră la copii, desigur!)

Cel mai recent episod din saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș, polițistul cu 18 ani de experiență, decorat cândva cu „Foarte Bine”, vine sub forma unui „RAPORT DE CERCETARE PREALABILĂ” (nr. 127529 din 03.02.2025, emis de Serviciul Control Intern al DGPMB). Verdictul? „Neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu” pentru că domnul agent a îndrăznit să… refuze să semneze la foc automat un morman de documente!
Imaginați-vă scena demnă de Caragiale: pe o parte, un șef ierarhic sau un agent cu „funcție de execuție” – conform raportului – care întinde un teanc de cel puțin șapte documente vitale: de la instrucțiuni de tragere și manipulare a armamentului (IGPR 40/2020, DGPMB 1027/2024), la proceduri tactice de intervenție (PS-IGPR-SIIAS-08, PS-IGPR-SIIAS-12) și protecție balistică. Pe cealaltă parte, polițistul Bendriș, care, culmea, are „tupeul” să ceară timp să le citească, să le înțeleagă, să le asimileze, înainte de a-și asuma responsabilitatea prin semnătură. Căci, zice omul, „odată semnate, incumbă o responsabilitate a semnatarului de cunoaștere în profunzime”. Logică elementară, am zice. Dar nu și la SAS!
Serviciul Control Intern, cu o seriozitate desprinsă din romanele lui Kafka, respinge obiecțiile agentului, replicând că acesta „nu a manifestat în nici un moment disponibilitatea de a-i fi prelucrate/reprelucrate documentele” și că „nu a solicitat timp pentru a studia materialele respective, în prezența celor desemnați cu această activitate sau chiar în particular.” Adică, domnul polițist trebuia să „pună mâna” pe ele și să le semneze pe loc, altfel e indisciplinat! Și, desigur, faptul că ambii copii ai agentului au necesitat spitalizare și că acesta a fost sub presiune emoțională nu reprezintă o scuză. Termenul e termen! Umanitate? Ce e aia?
Când sefii joacă „Inelul Magic” cu carierele, iar psihologii sună la psihiatrie (fără scuze medicale!)
Să nu uităm că acest nou „cap de acuzare” vine pe fondul unei hărțuiri sistematice, descrise deja pe larg de presa independentă, inclusiv de Incisiv de Prahova.
Ni se reamintește că agentul Bendriș a fost semnalat de două ori la Biroul Psihologie pentru „comportament dezadaptativ” de către șeful său, comisarul-șef Daniel Giurgiuveanu. Un șef care, în „aprecierea” sa oficială – un document aproape un rechizitoriu de caracter – îl descrie pe Bendriș ca fiind „dificil”, „respins de colectiv”, „manipulativ”, „imprevizibil” și care „nu-și mai înțelege contextul profesional în care lucrează”.
Ironia devine însă tragică: același raport de cercetare prealabilă ne confirmă că în martie 2024, agentul Bendriș a fost avizat „apt condiționat”, cu recomandări de restricționare a dreptului de a utiliza armamentul și munițiile, de a conduce autospecialele de intervenție și de efectuare a unui consult medical de specialitate. Deci, un polițist este acuzat de neglijență pentru că nu semnează proceduri legate de utilizarea armamentului și intervențiile speciale, în timp ce el însuși are deja restricții pe aceste aspecte! Oare cum trebuia să semneze pentru „cunoașterea la perfecție a armamentului” pe care nu avea voie să-l folosească? Mai mult, dacă, așa cum susține conducerea, Bendriș nu cunoaște armamentul și a fost evaluat „necorespunzător” la tragere, de ce nu i s-a acordat timp să studieze, ci a fost presat să semneze „fără a citi conținutul”?
Ah, și să nu uităm, dl. Bendriș „nu deține calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare”. Dar i se cere să semneze că-i e limpede tactica de interceptare a „suspecților deosebit de periculoși, posibil înarmați” de parcă ar fi pe front!
Circul „Controlului Intern”: Instituția care se autodenunță și-apoi pedepsește victima (cu OSKAR pentru complicitate!)
Și acum, cireașa de pe tort, cea mai scandaloasă dintre toate! Cele patru articole precedente (publicate de Incisiv de Prahova – (aici), (aici), (aici), (aici), etc) au dezvăluit că, în urma verificărilor propriului Serviciu Control Intern (SCI), s-a formulat o sesizare din oficiu către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! Obiectul? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023”, documentul „secret” pe baza căruia Bendriș a fost inițial suspendat!
Tradus în limbaj de mahala, exact cum bine punctează sursa noastră internă: instituția l-a suspendat pe Bendriș pe baza unui document pe care nu i l-a arătat, iar apoi PROPRIA INSTITUȚIE a sesizat Parchetul că acel document ar putea fi FALS și ar constitui ABUZ în serviciu!
Acum, aceeași instituție, prin același Control Intern, îl acuză disciplinar pe polițist pentru că nu a semnat alte documente! E ca și cum te-ar băga la pușcărie pentru o infracțiune, ar constata că actul de acuzare e fals, dar te-ar pedepsi oricum pentru că ai refuzat să semnezi condamnarea!
„Ce pot să zic, bă, băieți, să înceapă dansul, așa de Sărbători să vă puneți pe drumuri pe timpul și banii voștri, mulțumiți că l-ați ajutat pe un mic moțat să se folosească de voi, care voi să trageți acum pentru el. Artificii, popcorn și ochelari de soare la SAS.” – scrie o sursă din interior. Este o acuzație directă la adresa celor care „au acceptat să devină cârpe de șters pe jos pentru a fi numiți șefi” și care, probabil, au primit și un „OSKAR de 50%” pentru complictate, semnând „documente oficiale în fals”.
Justiția, arena ultimă: Popcorn și artificii pentru un spectacol tragicomic
Acest „RAPORT DE CERCETARE PREALABILĂ”, datat 03.02.2025, nu este doar un document administrativ. Este o piesă crucială în dosarul pe care agentul-șef Bendriș l-a deschis deja la Tribunalul București, contestând abuzurile la care a fost supus. El demonstrează, fără echivoc, că sistemul nu este doar disfuncțional, ci activ ostil față de angajații săi incomozi.
Ne întrebăm retoric, și nu numai:
- Va lua act Justiția de aceste flagrante contradicții interne?
- Va investiga Parchetul (și DNA, de ce nu?) acea sesizare inițială a Controlului Intern, care arată că chiar DGPMB se acuză singură de fals și abuz?
- Vor fi trași la răspundere „șefii” care joacă de-a „inelul magic” cu destinele subalternilor, și „psihologii” care, conform unor relatări anterioare, se comportă mai degrabă ca niște călăi?
Cazul agentului Bendriș nu mai este doar povestea unui singur polițist. Este oglinda unui sistem putrezit, unde „integritatea” e un cuvânt golit de sens, iar „profesionalismul” e îngropat sub mormane de hârțoage semnate sub presiune. Este timpul ca acest „spectacol tragicomic” să se încheie, iar responsabilii să treacă de la catedra de „Abuzuri și Toxicomanie Managerială” direct în fața legii. Poate așa, SAS va redeveni o forță de elită, nu o fabrică de cazuri penale interne. Vom reveni, cu popcorn și ochelari de soare, căci dansul abia începe! Vom reveni! (Cerasela N.).
Exclusiv
Justiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum 4 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 3 zileCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 15 oreReset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 15 oreEXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 4 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum 3 zileScandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf
-
Exclusivacum 5 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic



