36 de percheziții au avut loc, joi dimineață, într-o amplă anchetă în care zeci de polițiști de la Brigada de Poliție Rutieră București sunt suspectați că ar fi luat mită pentru a trece cu vederea anumite fapte din trafic.
Ancheta vizează fapte de corupție și este derulată de Parchetul Tribunalului Bucureşti și Direcția Generală Anticorupție.
Ofițerii anticorupție au suspiciuni că aproximativ 20 de polițiști de la Brigada de Poliție Rutieră București ar fi luat mită în trafic în anumite situații pentru a nu-i sancționa pe șoferii care încălcau legea.
Surse judiciare au precizat că sunt vizaţi şi poliţişti cu peste opt ani vechime, iar cei mai mulţi dintre cei suspectaţi în anchetă sunt de la sectoarele 1, 2 şi 6.
Parchetul a anunțat printr-un comunicat de presă că au fost puse în aplicare 30 de mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Dâmboviţa, vizând locuinţe, sedii de firmă, precum şi instituţii publice, respectiv Brigada de Poliţie Rutieră şi Poliţia Locală Sector 1 Bucureşti.
De asemenea, au fost făcute percheziţii corporale şi asupra unor autovehicule.
IPJ Prahova nu este ferita de un asemenea scandal, in care anumiti angajati arunca o pata pe imaginea institutiei.
Este cazul „cocoselului” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) angajat in anul 2016 (cand au fost scoase 92 de posturi vacante de agenti/ofiter de politie prin incadrare directa/reincadrare, din cadrul structurilor de ordine publica si politie rutiera existente in statul de organizare al IPJ Prahova).

Pozitia 117:

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/11/Admis-2016.pdf” title=”Admis 2016″]
„Cocoselul” mentionat pozeaza pe reteaua de socializare intr-un „poet” si „om de casa”:
„Septembrie, întâi, oare a câta oară?
Un dans al timpului cel infinit.
Și a fugit râzând acestă vară,
Iar noi cu toamna iar ne-am pricopsit.
Septembrie, întâi, dar este prima oară,
Când toamna te găsește-n dreapta mea.
Și-ți mulțumesc pentru a mia oară
C-aduci atâta fericire-n viața mea.
Septembrie, întâi, dar oare mai contează?
Că-n orice zi cu mine te doresc,
Și eu aș vrea o viață lângă tine
Că-n asta toamnă mai tare te iubesc!
Tibi Palaș”
In fapt, dupa dezvaluirea noastra, poate conducerea IPJ Prahova va solicita un control psihiatric de urgenta (asta il va ajuta si la o eventuala condamnare).
In fapt, o idila a unor tineri  – a scos la iveala modus operandi a celor de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova: a actiona pentru rafuielile unor terti prin sanctionarea si hartuirea unor persoane.
Astfel, tanara A.M din Ploiesti a fost suparata ca s-a certat cu prietenul ei si din gelozie ca acesta din urma era vazut des in compania unei alte tinere (S.A) i-a solicitat „cocoselului” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) sa ii potcoveasca eventuala rivala.
‘Pasarica” si/sau pasarelele din capul infierbantat al cocoselului l-au determinat pe Palas Cristinel Tiberius Marius sa gandeasca cu „podoaba”/”cocoselul” de jos.

Astfel, pentru a crea o impresie favorabila de „cocos” veritabil, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius a inceput o hartuire asidua asupra tinerei S.A si a presupusului sau iubit.

Intai a fost potcovita tanara S.A cu un proces – verbal de contraventie cu suma de 870 ron pentru ca nu „purta centura si nu avea stingator incendiu auto”, pe urma a fost hartuit si presupusul iubit al acesteia atat de el, cat si de colegii acestuia (ajungand pana a i se retine permisul de conducere al celui din urma).
Lasand la o parte hartuirea si abuzul care sunt evidente, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) pentru a se „da” cocos in fata unei „pasarici” a savarsit si o alta infractiune mult mai grava, privind prelucrarea ILEGALA a datelor cu caracter personal in conditii de legitimitate, de respectare a drepturilor persoanelor fizice ale caror date le proceseaza, precum si de asigurare a confidentialitatii si securitatii prelucrarii datelor.
Solicitam OFICIAL conducerii IPJ Prahova sa ne transmita masurile luate in acest caz. (Poate cei de la DGA si SIPI Prahova nu se mai fac ca privesc in alta parte asa cum proceda cei de la Control Intern!).
„Cocoselul” pentru o „pasarica” si cu pasarele la mansarda – Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) – i-a transmis (pe WhatsAPP) tinerei A.M din Ploiesti ca a „potcovit” cu suma de 870 ron pe „rivala” sa: „A luat si de la mine 870 de lei! Sa aiba…Ca pentru tine asa”.
„Cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) NU s-a multumit sa se laude cu infractiunea de hartuire si abuz in serviciu.
Nu, acesta gandind cu „cocoselul” de jos i-a transmis spre dovada si print screen-uri dupa: certificatul de inmatriculare al autotursimului condus de „rivala” sa, cartii de identitate, permisului de conducere si dovada SUPREMA – procesul-verbal de contraventie.
Avand in vedere ca este vorba despre o infractiune grava, Incisiv de Prahova va publica aceste print screen-uri, fara a le edita si fara a incalca legea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal deoarece vom sesiza Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Vom „blura” doar datele de pe Cartea de Identitate!

Din cate se poate observa pe procesul – verbal de contraventie, tanara „potcovita” stiind ca este hartuita si este un abuz grosloan (recunoscut si de „cocosel”) a mentionat in procesul verbal, un fel de haz de necaz „Nu am.Abia mi-am pus silicoane” si a refuzat sa semneze. Deci, tanara potcovita nu are procesul-verbal de contraventie (aceasta plecand in Germania) dar presupusa sa „rivala” il are de la „cocoselul” interlop si infractor Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti).

Asta inseamna angajarile in astfel de sisteme din sursa externa! O mare pata pe obrazul IPJ Prahova! 

Ar fi simplu ca cei de la DGA si SIPI sa mearga doar putin prin „piata” sa obtina informatii despre cum procedeaza cei de la rutiera, le garantam ca se vor lua cu „mainile” de cap).

(In cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal se notifică acest lucru autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 55, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este puțin probabil să genereze un risc pentru drepturile și libertățile altor persoane fizice.
În cazul în care notificarea către autoritatea de supraveghere nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta este însoțită de o explicație motivată pentru întârziere).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR.
Datele cu caracter personal sunt orice informații care se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Informațiile diferite care, adunate, pot duce la identificarea unei anumite persoane constituie și ele date cu caracter personal (cele de trafic, localizarea geografica, ora si minutul apelului efectuat, adresa de domiciliu, numele persoanelor implicate in apelul telefonic, o adresă de protocol de internet (IP), un identificator de modul cookie, identificatorul de publicitate al telefonului dvs, date deținute de către un spital sau un medic, care ar putea fi un simbol ce identifică în mod unic o persoană, adresa de domiciliu, numarul de telefon, numarul de inmatriculare a unui autoturism, adresa de e-mail, numarul si seria cartii de identitate, CNP-ul unei persoane, etc.).
In unele cazuri există o legislație sectorială specifică, care reglementează, de exemplu, situațiile de utilizare a datelor privind locația sau utilizarea modulelor cookie – Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic [Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 (JO L 201, 31.7.2002, p. 37), și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 (JO L 364, 9.12.2004, p. 1
ANSPDCP, in conformitate cu legea aplicabila in domeniu, precizeaza ca “Legea nr.677/2001 stabileste in sarcina operatorilor de date cu caracter personal anumite obligatii, printre care cea de efectuare a prelucrarilor in conditii de legitimitate, de respectare a drepturilor persoanelor fizice ale caror date le proceseaza, precum si de asigurare a confidentialitatii si securitatii prelucrarii datelor”.
In acest context, prin Hotararea din 1 octombrie 2015, in cauza Smaranda Bara si altii – C-201/14 – „Trimitere preliminară – Directiva 95/46/CE – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Articolele 10 și 11 – Informarea persoanelor vizate, Articolul 13 – Excepții și restricții – Transfer de către o autoritate a administrației publice a unui stat membru al unor date fiscale cu caracter personal în vederea prelucrării lor de către o altă autoritate a administrației publice”, CJUE a statuat faptul ca art. 10, 11 si 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate in sensul ca se opun unor masuri nationale, care permit unei autoritati a administratiei publice a unui stat membru, cum e si Romania, sa transmita date personale unei alte autoritati a administratiei publice si prelucrarea lor ulterioara, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere sau despre aceasta prelucrare.
De altfel, cerinta prelucrarii corecte si in legalitate a datelor personale (cele de trafic, localizarea geografica, ora si minutul apelului efectuat, adresa de domiciliu, numele persoanelor implicate in apelul telefonic etc.) prevazuta la art.12 din Legea nr.677/2001 ce pune in aplicare art. 6 din Directiva CE nr.95/46, obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate.
Raportat la acest aspect, ANSPDCP subliniaza ferm in cadrul unor pozitii oficale sau la solicitarea persoanelor in drept faptul ca ”… dreptul garantat de art.12 din Legea nr.677/2001 trebuie respectat de catre toti operatorii de date cu caracter personal (inclusiv de ANCPI, M.A.I, DIICOT si DNA), indiferent de conditiile de legitimitate a prelucrarii datelor, respectiv la consimtamant sau in baza unor exceptii.”
Mai mult, Autoritatea Nationala de Supraveghere, intr-un comunicat oficial catre un petent, precizeaza fara echivoc faptul ca “atrage atentia asupra necesitatii respectarii dreptului la informare a persoanei vizate, atat sub aspectul informatiilor ce trebuie, in mod obligatoriu, facut cunoscute acesteia, cat si al exercitarii ulterioare a celorlalte drepturi de catre persoane vizata precum dreptul de acces la date, interventie asupra datelor, de opozitie, pentru a da posibilitatea persoanei respective sa reactioneze in consecinta.”
Pe acest fond, conform cerintelor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, a reglementarilor normative emise de catre Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) si a legislatiei comunitare, inclusiv jurisprudenta CEDO si CJUE, orice persoana prejudiciata, in calitate de persoana vatamata si in baza legii aplicabile, ca in termenul prevazut de norma juridica incidenta de la data primirii adresei (sapte zile), respectiv pe fondul dreptului la acces, opozitie si interventie a acestora la datele cu caracter personal procesate de catre reprezentantii institutiei care au avut acces la o astfel de baza de date.
Astfel, RGPD protejează datele cu caracter personal indiferent de tehnologia utilizată pentru prelucrarea datelor respective – este „neutră din punct de vedere tehnologic” și se aplică atât prelucrării automate, cât și prelucrării manuale, cu condiția ca datele să fie organizate potrivit unor criterii predefinite (de exemplu, în ordine alfabetică). De asemenea, nu contează cum sunt stocate datele – într-un sistem de TIC, prin supraveghere video sau pe hârtie; în toate aceste cazuri, datele cu caracter personal sunt supuse cerințelor de protecție formulate în RGPD. (Cristina T.).