Connect with us

Anchete

În jur de 100 de cetăţeni români se numără între liderii, politicienii şi miliardarii din peste 400 de ţări ale căror averi şi afaceri secrete au fost dezvăluite în unele dintre cele mai ample anchete financiare publicate sub numele de Pandora Papers

Publicat

pe

Un număr de 21.175 de documente conţin cuvântul România, dar numărul lor poate fi mult mai mare având în vedere sistemul de tip matrioşka, prin care companii din România sunt deţinute de alte companii din România, aflate în proprietatea unor firme offshore deţinute la rândul lor de companii din România, dezvaluie Răzvan Nicolae in Newsweek Romania.

Documentele Pandora Pepers fac referire, de exemplu, la miliardarul Frank Timiş, despre care a scris şi Rise Project şi care a fost implicat în proiectul Roşia Montana, informează news.ro.

Noile documente menţionează un fost parlamentar român care a deschis o companie offshore pentru a controla un cont din Elveţia, în timp ce un oficial în funcţie este beneficiarul ascuns în două companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice care deţin la rândul lor companii în Cipru.

Aproximativ 35 de actuali şi foşti lideri şi peste 300 de oficiali publici figurează în Pandora Papers

Aproximativ 35 de actuali şi foşti lideri şi peste 300 de oficiali publici figurează în documentele de la companiile offshore, potrivit Pandora Papers, care dezvăluie că regele Iordaniei a acumulat proprietăţi în Marea Britanie şi Statele Unite în valoare de 70 de milioanr de lire sterline.

De asemenea, fostul premier Tony Blair şi soţia sa au evitat plata a 312.000 de lire la cumpărarea unui birou în Londra, cumpărând o firmă offshore care deţine clădirea.

Documentele arată o legătură între preşdintele rus Vladimir Putin cu active secrete din Monaco şi arată că premierul ceh Andrej Babis, care va trece prin alegeri în această săptămână, nu a declarat o companie offshore de investiţii utilizată pentru cumpărarea a două vile pentru 12 milioane de lire, în sudul Franţei.

Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de documente publicate de Pandora pepers în ultimii ani, după FinCen Files, Paradise Papers, Panama Papers şi LuxLeaks.

Corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală globală

Analiza documentelor este cea mai largă organizată de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, la care participă peste 650 de reporteri.

O investigaţie comună a BBC Panorama, The Guardian şi ceilalţi parteneri mass-media a avut acces la aproape 12 milioane de documente şi dosare de la 14 companii de servicii financiare din ţări precum Insulele Virgine Britanice, Panama, Belize, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Singapore şi Elveţia.

Unii lideri se confruntă cu acuzaţii de corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală globală. Dar una dintre cele mai mari dezvăluiri este modul în care oamenii proeminenţi şi bogaţi au înfiinţat în mod legal companii pentru a cumpăra în secret proprietăţi în Marea Britanie.

Documentele relevă proprietarii unora dintre cele 95.000 de firme offshore din spatele achiziţiilor. Acesta evidenţiază eşecul guvernului britanic de a introduce un registru al deţinătorilor de proprietăţi offshore, în pofida promisiunilor repetate de a face acest lucru, pe fondul îngrijorărilor că unii cumpărători de proprietăţi ar putea ascunde activităţi de spălare a banilor.

Preşedintele azer Ilham Aliyev şi familia sa, care au fost acuzaţi că şi-au jefuit propria ţară, sunt un exemplu. Ancheta a constatat că Aliyev şi apropiaţii săi au fost implicaţi în secret în tranzacţii imobiliare în Marea Britanie în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline.

Familia Aliyev din Azerbaidjan, acuzată de multă vreme de corupţie, a construit o vastă reţea offshore pentru a-şi ascunde banii Dosarele arată cum familia Aliyev şi asociaţii apropiaţi au fost implicaţi în tranzacţii imobiliare în Marea Britanie în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline Acestea includ o proprietate de 33 de milioane de lire sterline din centrul Londrei cumpărată pentru fiul de 11 ani al preşedintelui. De asemenea, a vândut o proprietate către Crown Estate pentru 66 de milioane de lire sterline în 2018, după ce a plătit 35 de milioane de lire sterline cu 10 ani în urmă.

Dezvăluirile s-ar putea dovedi jenante pentru guvernul britanic, deoarece familia Aliyev par să fi obţinut un profit de 31 de milioane de lire sterline după ce şi-au vândut una dintre proprietăţile lor din Londra către Crown Estate – compania caei regale britanice, administrată de Trezorerie şi care strânge bani pentru naţiune.

Multe dintre tranzacţiile din documente nu implică nicio ilegalitate. Dar Fergus Shiel, de la ICIJ, a spus: „Nu a existat niciodată nimic pe această scară şi arată realitatea a ceea ce pot oferi companiile offshore pentru a ajuta oamenii să ascundă bani înşelători sau să evite impozitele”. El a adăugat: ”Folosesc acele conturi offshore, acele trusturi offshore, pentru a cumpăra proprietăţi în alte ţări în valoare de sute de milioane de dolari şi pentru a-şi îmbogăţi propriile familii, în detrimentul cetăţenilor lor”.

ICIJ consideră că ancheta ”deschide o cutie cu o mulţime de lucruri” – de unde şi numele Pandora Papers.

Conacele din Malibu ale regelui Iordaniei

Documentele financiare dezvăluite arată cum regele Iordaniei a adunat în secret un imperiu imobiliar în Marea Britanie şi SUA în valoare de peste 70 milioane de lire sterline (peste 100 de milioane de dolari).

Acestea identifică o reţea de companii offshore din Insulele Virgine Britanice şi alte paradisuri fiscale folosite de Abdullah II bin Al-Hussein pentru a cumpăra 15 case de când a preluat puterea în 1999. Acestea includ investiţii de 50 de milioane de lire sterline în trei proprietăţi cu vedere la ocean în Malibu, California, şi proprietăţi în Londra şi Ascot în Marea Britanie.

Interesele sale imobiliare au crescut în timp ce regele Abdullah a fost acuzat că prezidează un regim autoritar, în ultimii ani având loc proteste pe fondul măsurilor de austeritate şi al creşterii impozitelor.

Avocaţii regelui Abdullah au spus că toate proprietăţile au fost cumpărate cu averea personală, pe care o foloseşte şi pentru finanţarea proiectelor pentru cetăţenii Iordaniei. Ei au spus că este o practică obişnuită ca persoanele cu profil înalt să cumpere proprietăţi prin intermediul companiilor offshore din motive de confidenţialitate şi securitate.

Printre celelalte dezvăluiri din documentele Pandora: Preşedintele Kenyei Uhuru Kenyatta şi şase membri ai familiei sale deţin în secret o reţea de companii offshore. Acestea au fost legate de 11 firme – dintre care una a fost evaluată ca active de 30 de milioane de dolari.

Apropiaţi ai primului ministru pakistanez Imran Khan, inclusiv miniştrii cabinetului şi familiile lor, deţin în secret companii şi trusturi care au milioane de dolari.

Firma de avocatură fondată de preşedintele Nicos Anastasiades din Cipru pare să fi declarat proprietari falşi pentru a proteja adevăratul proprietar al unei serii de companii offshore – un fost politician rus acuzat de delapidare. Cu toate acestea, firma de avocatură neagă acest lucru

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a transferat participaţia într-o companie secretă offshore chiar înainte de a câştiga alegerile din 2019.

Preşedintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, fost bancher, a înlocuit o fundaţie panameză care făcea plăţi lunare membrilor săi apropiaţi ai familiei cu un trust cu sediul în Dakota de Sud, în SUA.

Fără taxă de timbru la cumpărarea biroului lui Blair

Nu există nicio sugestie în documentele Pandora că Tony şi Cherie Blair îşi ascund averea. Dar documentele arată de ce taxa vamală nu era plătibilă atunci când cuplul a cumpărat o proprietate de 6,45 milioane de lire sterline.

Fostul prim-ministru laburist şi soţia sa Cherie au achiziţionat clădirea din Marylebone, centrul Londrei, în iulie 2017, cumpărând compania offshore care o deţinea. Este legal să achiziţionezi astfel de proprietăţi în Regatul Unit, iar taxa de timbru nu trebuie să fie plătită – dar Blair a criticat anterior lacunele fiscale. Casa din Marylebone, centrul Londrei, găzduieşte acum firma de consultanţă juridică a doamnei Blair, care consiliază guverne din întreaga lume, precum şi fundaţia ei pentru femei.

Dna Blair a declarat că vânzătorii au insistat ca tranzacţia să aibă loc prin intermediul companiei offshore. Ea a spus că au readus proprietatea în conformitate cu normele Regatului Unit şi vor fi obligaţi să plătească impozitul pe câştigurile de capital dacă o vor vinde în viitor.

Proprietarii finali ai proprietăţii erau o familie cu legături politice în Bahrain – dar ambele părţi spun că iniţial nu ştiau cu cine au de-a face.

Alte documente arată cum familia Aliyev, guvernantă a Azerbaidjanului, a achiziţionat în secret proprietăţi din Marea Britanie folosind companii offshore. Dosarele arată cum familia – acuzată de multă vreme de corupţie în naţiunea europeană – a cumpărat 17 proprietăţi, inclusiv un bloc de 33 de lire sterline în Londra pentru fiul preşedintelui Heydar Aliyev, în vârstă de 11 ani. Clădirea din Mayfair a fost cumpărată de o companie frontală deţinută de un prieten de familie al preşedintelui Ilham Aliyev în 2009. A fost transferat o lună mai târziu la Hedyar.

Cercetarea relevă, de asemenea, cum un alt bloc de birouri deţinut de familia din apropiere a fost vândut către Crown Estate pentru 66 milioane de lire sterline în 2018. Crown Estate a declarat că a efectuat controalele cerute de lege la momentul cumpărării, dar acum analizează problema. Guvernul britanic declară că combate spălarea banilor cu legi şi aplicări mai dure şi că va introduce un registru al companiilor offshore care deţin proprietăţi în Marea Britanie atunci când parlamentul o va permite. (Paul D.).

Anchete

Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”

Publicat

pe

De

Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor

Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.

Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.

Limita legală: protecție și culegere de informații

Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.

Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.

Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.

Comparația cu J. Edgar Hoover

Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.

Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.

Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic

În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.

Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.

Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.

Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD

Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.

Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.

Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea

În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.

Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.

Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță

În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.

Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.

Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

O avocată contestă planul de desființare a Judecătoriilor Urziceni și Strehaia

Publicat

pe

De

Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.

CSM a propus desființarea celor două judecătorii

Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.

Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.

Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.

Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM

Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.

Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.

Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe

În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.

CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.

„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.

Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală

Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.

În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.

Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.

„Hotărârea are caracter preparator”

Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.

În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.

În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.

Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare

Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.

Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA

Publicat

pe

De

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.

Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.

România, aliat de încredere pe Flancul Estic

Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.

Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.

Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.

Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere

În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:

  • combaterea criminalității organizate;
  • traficul de droguri și de persoane;
  • securitatea frontierelor;
  • migrația ilegală;
  • criminalitatea informatică;
  • combaterea terorismului.

Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.

Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.

Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”

Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.

„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.

Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.

„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

Delegație americană aflată în România până la 31 august

Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.

La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv23 de ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv23 de ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv23 de ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv23 de ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv2 zile ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv2 zile ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv3 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv3 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv5 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv