Featured
De marți 5 octombrie OUG 117/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 951, prevede că „munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia

De marți 5 octombrie OUG 117/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 951, prevede că „munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.”. Anterior modificării aduse Codului muncii, termenul disponibil era de 60 de zile. Prevederile OUG au intrat în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor privind sancțiunile prevăzute prin aceasta ordonanță care intra în vigoare la 15 zile de la data publicării, respectiv din 20 octombrie 2021.
Această modificare a fost necesară, conform motivării actului normativ, pentru a flexibiliza raporturile de muncă prin crearea posibilității compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp și asigurarea desfășurării activității angajatorilor în bune condiții.
Codul muncii stabilește că un salariat poate presta munca suplimentară dacă este de acord și nu îi poate fi impus acest lucru de către angajator. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat disciplinar (deci nu constituie abatere disciplinară).
De asemenea, a fost modificată definiția muncii nedeclarate în cazul contractelor cu timp parțial și s-a modificat și amenda pentru primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c), de la 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei; la un interval de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv ore suplimentare, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele 40 de ore de muncă, angajatul poate presta suplimentar doar 8 ore în decursul unei săptămâni sau, mai exact, 96 de minute în fiecare zi. Doar prin excepție, cu tot cu orele suplimentare, poate depăși 48 de ore pe săptămână dacă, într-o perioadă de referință de patru luni calendaristice, media săptămânală nu depășește 8 ore suplimentare.
Imperativul legii e că munca suplimentară nu poate fi impusă. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat disciplinar (deci nu constituie abatere disciplinară) și nu poate fi dat afară din această cauză.
Același cadru legal stabilește că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile după efectuarea lor. Dacă nu poate oferi ore libere, angajatorul este obligat să îi remunereze munca suplimentară salariatului, prin adăugarea unui spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 75%.
Merită menționat și faptul că angajatorii care nu plătesc orele suplimentare salariaților, pe lângă o amendă de până la 3.000 lei/salariat, riscă și o acțiune în instanță pentru plata orelor suplimentare. (Cerasela N.).
Exclusiv
Antigrindina S.R.L.: Rachete, minciuni, secetă: țara care și-a vândut ploaia pe nimic și a rămas cu seceta
Exclusiv
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
Exclusiv
Comunicare defectuoasă în MAI: Haos și nesiguranță alimentate de lideri sindicali confuzi

MAI, campion la mesaje trunchiate și confuze
Incapacitatea cronică a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a comunica profesionist, transmiterea unor mesaje incomplete și eronate, generează un climat de nesiguranță și haos în rândul angajaților, atrage atenția Emil Pășcuț de la Sindicatul Diamantul. Mai mult, incapacitatea unor lideri sindicali de a descifra mesajele MAI, de a identifica informațiile lipsă cu ajutorul legii, amplifică și mai mult această stare de confuzie.
Sindicatele, între vaiete nefondate și euforie naivă
„Unii (MAI) spun niște prostii trunchiate, jumătăți de adevăr care nu reprezintă adevărul”, acuză Pășcuț. Alții preiau aceste informații distorsionate și oscilează între două atitudini emoționale:
- Văicăreală: Lipsită de argumente raționale și juridice, însoțită de amenințarea cu plecarea a 17.000 de polițiști.
- Euforie: Generată de promisiunile unui politician duplicitar, care asigură că nu va accepta creșterea vârstei de pensionare.
Pășcuț: „Vârsta standard de pensionare nu poate fi crescută!”
În acest haos informațional, Emil Pășcuț clarifică: „Vârsta de pensionare ‘standard’ nu poate fi crescută. Ea este deja fixată la 65 de ani, egală cu vârsta standard de pensionare din Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii”. Așadar, anunțul MAI privind creșterea vârstei de pensionare este fals, înșelător și rezultatul unor incompetenți incapabili să folosească termenii juridici adecvați.
Reducerea vârstei standard de pensionare este reglementată inclusiv de Legea 360/2023 privind pensiile civile, deci nu este un favor excepțional acordat doar polițiștilor și cadrelor militare. Justificarea generală pentru reducerea vârstei de pensionare, în ambele sisteme, public și militar, este speranța mai mică de viață.
Condiții speciale: Structurile de suport, privilegiate nejustificat
Singurul aspect care ar trebui reevaluat în MAI este acordarea condițiilor speciale (care atrag vechime virtuală de 6 luni la an) structurilor de suport, în mod egal cu polițiștii operativi. Deși suportul este util, aceste structuri și-au însușit toate drepturile și beneficiile recunoscute polițiștilor, profitând de puterea pe care o au în MAI. Un exemplu elocvent este majorarea Bayraktar, unde structurile de suport au obținut procente mai mari decât structurile operative. Un alt exemplu este suplimentul de anticorupție, încasat fraudulos de structurile de suport din DGA.
Pășcuț: „O reformă reală presupune restabilirea echilibrului între operativi și suport”
Structurile de suport și cele operative sunt grupuri distincte de interese, aflate în dezechilibru. O reformă reală presupune restabilirea echilibrului între operativi și suport. Echilibru nu înseamnă egalitate! Fără restabilirea acestui echilibru, MAI nu va avea progres nici peste 100 de ani, avertizează Emil Pășcuț. (Cristina T.).
-
Exclusivacum o zi
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova penală: Cum un sef de poliție transformă mita în… inșelăciune!
-
Exclusivacum 10 ore
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 3 zile
Penitenciarele românești: Circul groazei continuă!
-
Exclusivacum 2 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Ciuruitorul de Ploiești revine la Notariat! Lupu Marioara, Nichita și ‘fleacul’ de sute de inimi frânte
-
Exclusivacum 2 zile
EXCLUSIV: Președintele FSANP trage un semnal de alarmă cutremurător din interiorul sistemului penitenciar: „ANP are nevoie de terapie urgentă!”
-
Exclusivacum o zi
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților