Știrea șoc a zilei de ieri este lansarea oficială de negocieri între partidul USRPLUS și AUR pentru o moțiune de cenzură comună împotriva guvernului Cîțu. Deși negocierile sunt avansate, conform declarațiilor publice ale liderilor din cele două formațiuni, am paria că ele nu se vor finaliza, iar USRPLUS va face mîine un pas înapoi. Motivul e simplu: odată încheiată alianța oficială pentru moțiune, USRPLUS va fi automată decăzută din rîndul partidelor considerate europene și atlantiste, un lux pe care Cioloș și Barna nu și-l pot permite.

Să o luăm metodic.

În România de după jumătatea anilor 90, momentul cînd țara noastră a devenit prietenă cu SUA și, mai ales, de după integrarea europeană, problema asocierii unor entități cu formațiuni etichetate drept extremiste a devenit una sensibilă.

 În toamna anului 2004, spre exemplu, ambasada SUA la București s-a pronunțat public împotriva fuziunii dintre două mari confederaţii sindicale, Blocul Naţional Sindical şi CNSLR-Frăţia, care ar fi născut cel mai mare pol sindical din România. Diplomaţii americani au anunţat atunci că îşi întrerup relaţiile cu BNS din cauza apropierii acestuia de Partidul România Mare, pe care îl calificau ca fiind unul extremist. „Poziţia consecventă a Statelor Unite, se spunea într-un comunicat oficial, a fost să se opună forţelor politice extremiste care promovează separarea etnică şi care ar putea pune în pericol democraţia din România”.
PRM a făcut scandal, dar BNS și CNSLR au lăsat-o moartă urgent.

Laureatul Nobel Elie Wiesel a returnat, cam în aceeași perioadă, ordinul ”Steaua României”, după ce aceeași distincție o primise și Corneliu Vadim Tudor, motivînd că nu poate sta în același grup cu un extremist.

Acum cinci ani, ambasadorul american Hans Klemm (foto, alături de Dan Barna) saluta inexistența în România a partidelor de sorginte extremistă, pe fondul creșterii ponderii acestora în Europa. Diplomatul admitea, mai exact, că există și la noi asemenea partide, dar ”important este că aceste mişcări nu sunt majoritare. În acest an electoral, pe măsură ce principalele partide îşi desfăşoară campania, cred că este important ca ele să ofere o viziune pozitivă, idei care să asigure un viitor pozitiv pentru România, pentru a nu permite acelor extremişti să ajungă în prim-planul politic” spunea el.

În același an, premierul Dacian Cioloş afirma la simpozionul Bucharest Forum:
„Avem o oportunitate nesperată, în care nu avem partide extremiste sau populiste în Parlament”.

Alegerile de anul trecut au adus șocul revenirii în parlament a unui partid considerat extremist, AUR, și încă la un scor fabulos pentru niște ”începători”.

Ce fel de partid este AUR a explicat deputatul PNL Alexandru Muraru, al cărui frate e ambasadorul român în SUA, în luna aprilie, într-un interviu pentru postul american Europa liberă:

”Cred că vorbim cu precădere de un partid de factură neo-fascistă, neo-legionară, ultranaționalistă. Dinamica lor este mare, ei intercalează și alternează teme și motive din neo-populismul european, fascismul românesc interbelic (excepționalismul, filiația religioasă), dar și un mod de acțiune specific acestor partide extremiste, o rețea aproape invizibilă dar eficiență din punct de vedere a captării aderenților. Totodată, un partid care face apologia persoanelor condamnate pentru crime de război, înalți funcționari ai regimului Antonescu, care au participat la implementarea deciziilor genocidale care au dus la exterminarea a aproape jumătate din comunitatea evreiască din România, este o formațiune extremistă, radicală, reacționară, dar care funcționează ca o „confederație” de -isme, dintre cele mai toxice și cu potențial mare de iradiere. Contextul social și politic în care ne aflăm relevă frecvențe diferite ale diverselor aspecte ale extremismului și acestea nu sunt de natură să relativizeze acest fenomen, ci dimpotrivă, să îngrijoreze”.

În acest moment, despre partidul care deține prin Dacian Cioloș șefia grupului Renew Europe, al președintelui francez Macron, aflăm că negociază o moțiune de cenzură cu partidul ”neo-fascist”.
Anunțul șoc al zilei, cum spuneam.

O moțiune de cenzură elaborată și susținută în comun reprezintă de facto un act de alianță politică între cele două formațiuni, și încă în numele unui obiectiv major, demiterea unui guvern.

O alianță care ar arunca în aer tot profilul euroatlantist al USRPLUS și l-ar aduce rapid pe lista neagră a cancelariilor internaționale, cu atît mai mult cu cît perioada actuala e destul de fierbinte, iar ascensiunea extremismului începe să îngrijoreze tot mai tare.

E de așteptat să avem curînd reacții ale ambasadelor de la București, oficiale sau pe canale discrete, iar USRPLUS va face pasul înapoi.
Altminteri, tandemul Cioloș&Barna va suferi consecințe în planul relațiilor externe pe care nici nu și le poate imagina în acest moment.