A trecut neobservată afirmația gravisimă a ex-ministrului de finanțe Năzare cum că guvernul ar fi achiziționat 120 de milioane de doze de vaccin.
Dar a venit azi în România comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides*, care spune că, în condițiile în care au fost alocate 500 de milioane de doze pentru ca procentul de vaccinare să fie, la nivel european, de 70%, este inacceptabil ca în România să se fi vaccinat doar 30% din populație – diktatul comisarului sovietic european a fost ca, pe perioada verii, acest procent să fie dublat (treabă absolut imposibilă, de altfel).
Nu mi-e clar dacă cele 500 de milioane de doze se referă la România (caz în care se pune întrebarea de ce România a luat doar 120 de milioane din 500 și întrebarea de ce Dumnezeu ne trebuie 500 de milioane de doze) sau la întrega UE (caz în care se pune întrebarea cum e posibil ca România să fi acaparat un sfert din aceste doze).
Intermediar, trebuie spus un lucru important despre contractarea și finanțarea prețului miliardelor de doze achiziționate de UE în 2020.
Prețul pentru aceste doze a fost dat în avans de UE, înainte chiar de a se ști că AEM emite autorizație provizorie de punere pe piață a „vaccinurilor” Pfizer, Moderna și AstraZeneca (ceea ce spune multe despre temeinicia verificării efectuate de AEM).
Banii respectivi nu vor fi suportați din bugetul UE, ci dintr-o majorare proporțională a contribuției fiecăreia dintre cele 27 de țări membre ale UE.
Dozele de Pfizer și de Moderna sunt 17 euro, iar cele de AstraZeneca, de 3 euro. Cred că s-au cumpărat mai puține vaccinuri de la britanico-suedezi (erau prea ieftine, totuși…), dar oricum media duce la 10 euro/doză.
Dacă României i-au fost alocate 120 de milioane de doze, atunci contribuția suplimentară la bugetul UE va fi de 120 de milioane x prețul mediu al unei doze. Dacă i-au fost alocate 500 de milioane, atunci contribuția va fi de 500 de milioane x prețul mediu al unei doze. Vorbim, deci, fie de 1,2 miliarde de euro, fie de 5 miliarde de euro. Aceștia sunt bani din taxele, impozitele și contribuțiile românilor, nu din buzunarul lui Cîțu. Și sunt bani de dat, nu bani de luat. Așadar, nici vorbă că vaccinul ar fi gratuit – dimpotrivă, pentru a se vaccina 30% din populație, am plătit și vom plăti toți (inclusiv cei care vor fi excluși social pe motiv de nevaccinare) între 1,2 – 5 miliarde de euro!
Vă spuneam că afirmația lui Năzare este gravissimă, Cîțu fiind pasibil nu numai de demisie ci și de pușcărie. De ce?
Costul celor 120 de milioane de doze de care vorbește Năzare este de minim 1,2 miliarde de euro. Aceștia sunt, pur și simplu, bani aruncați pe fereastră, întrucât nu s-au utilizat nici măcar 6% din dozele achiziționate. A păstra atât de multe doze la -80 de grade (cât spunea legenda că este necesar pentru o stocare safe) înseamnă un efort financiar suplimentar și un efort logistic colosal. Vorbim, probabil, de alte câteva sute de milioane de euro în plus. Urmează expirarea și distrugerea ecologică – în materie de produse medicamentoase, această distrugere este extrem de costisitoare (nu îmi imaginez că și dozele expirate vor fi aruncate la containerul comun, așa cum se aruncă măștile „de protecție”, deși cine știe … ). Chiar dacă autoritățile au încercat soluții românești, de „carantină” a dozelor expirate sau de conversie din junk în marfă prima-ntâi, deja 350 de mii de doze au fost distruse (ecologic, sper).
Pe de altă parte, problema creată de Cîțu este și de ordin etic, precum și de ordin geopolitic. Țările sărace și o parte dintre elitele progresiste din Vest au țipat, acum 2-3 luni, că nu sunt doze suficiente pentru toată lumea pentru că țările bogate au pre-cumpărat tot, iar producătorii nu îi lasă pe indieni, sud-africani sau turci să producă vaccinuri, pe motiv de proprietate intelectuală (adică, Big Pharma nu vrea să piardă din profit nicio centimă cedând temporar patentele asupra vaccinului în favoarea țărilor sărace). Tări bogate înseamnă, în primul rând, SUA, UE, Canada și Australia. Acestea au ras tot, înainte ca vaccinurile să ajungă la indieni, de exemplu – unul dintre motivele inventate de propagandă pentru a explica apariția și răspândirea variantei indiene este că India nu a avut vaccin la timp și în cantități suficiente.
Deci, din această perspectivă, țările bogate sunt vinovate de zădărnicirea combaterii bolilor.
Cîțu, personal, acaparând 120 de milioane de doze, a răpit Indiei și altor țări sărace șansa de a cumpăra sau primi gratuit 110 milioane de doze. Ba chiar Europei, de vreme ce nu peste tot s-a ajuns la procentul de 70% visat de Kyriakides.
Mai mult chiar, țările bogate și oameni ca Cîțu sunt și mai vinovați, pentru că a treia doză (presupus eficientă contra variantei delta) nu se mai poate administra peste tot – Tedros de la OMS a recomandat să nu se mai facă a treia doză, că nu ajunge pentru toată lumea …
Mesaj către cei care cred sincer că și-au redobândit libertatea prin vaccinare – dacă vin varianta delta și valul IV, caz în care trebuie reluată de la capăt toată procedura, penuria de vaccinuri și furtul șansei cetățenilor țărilor sărace de a se imuniza, ca să nu mai vorbim de bunicii pe care se presupunea că îi salvați, sunt din vina lui Cîțu & co.
PS Cele de mai sus sunt spuse în metrul „logicii” vaccinării. Nu mi-am schimbat opinia – obligarea la vaccinare este o aberație juridică anti-democratică, iar utilitatea injectării cu serurile experimentale pe care propaganda le numește „vaccinuri” rămâne de dovedit.
*ca și van der Leyen, Kyriakidis este în frumoase conflicte de interese cu Big Pharma, fie direct, fie prin intermediul soților; nimeni nu își pune niște minime întrebări de integritate morală, totuși; au contraire, pe feisbuc este protecție maximă contra unor ridicări din sprâncenă, ca asta pe care tocmai ce ați finalizat-o de citit. (Gheorghe Piperea)
Featured
Afirmația lui Năzare este gravissimă, Cîțu fiind pasibil nu numai de demisie ci și de pușcărie.
Cum aruncă România pe apa sâmbetei doze de vaccin care ar fi necesare în țările sărace
Administratie
Sprijin financiar pentru crescătorii de suine și bovine. Cererile pot fi depuse din 1 septembrie 2026
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pregătește implementarea schemelor de ajutor de stat destinate crescătorilor de suine și bovine, în contextul dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a avut o ședință de lucru cu reprezentanții APIA și specialiștii MADR pentru stabilirea procedurilor administrative și tehnice necesare aplicării schemelor.
Sprijinul pentru sectorul suin
Valoarea totală a schemei este de 11.540.120 de euro, iar cuantumul ajutorului este:
- 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor grași;
- 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție — scroafe și scrofițe.
Sprijinul pentru sectorul bovin
Schema are o valoare totală maximă de 54,4 milioane de euro.
Ajutorul acordat este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă.
Depunerea cererilor
Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 septembrie 2026, la centrele județene și locale ale APIA.
APIA urmează să publice ghidul solicitantului, care va include procedura de depunere și lista documentelor necesare. Personalul centrelor APIA va oferi sprijin fermierilor în pregătirea dosarelor.
MADR pregătește, de asemenea, hotărârile de Guvern necesare pentru suplimentarea bugetului din Fondul de rezervă bugetară cu sumele aferente celor două scheme.
Administratie
Ministerul Educației a lansat în consultare publică calendarul examenului de definitivare din 2026–2027
Înscrierea candidaților este propusă până la 9 octombrie 2026
Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind aprobarea Calendarului de organizare și desfășurare a examenului național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2026–2027.
Potrivit propunerii de calendar, candidații ar urma să se înscrie până la data de 9 octombrie 2026.
Propunerile pot fi transmise în următoarele 10 zile
Documentul este supus consultării publice în conformitate cu prevederile articolului 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.
Propunerile și sugestiile privind proiectul de ordin pot fi transmise, în termen de 10 zile calendaristice, la adresa de e-mail dgmrurs@edu.gov.ro.
Forma finală va fi aprobată prin ordin de ministru
După încheierea perioadei de consultare publică, Ministerul Educației și Cercetării va analiza observațiile și sugestiile primite. Forma finală a documentului va fi aprobată prin ordin de ministru, după desfășurarea ședinței Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului și finalizarea consultării preliminare interinstituționale.
Featured
România nu a decis dacă va suporta costuri suplimentare pentru staționarea trupelor americane
Decizia va fi luată după instalarea unui guvern cu puteri depline
România nu a stabilit încă dacă va contribui suplimentar la costurile generate de staționarea militarilor americani pe teritoriul său. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a declarat că o poziție oficială nu poate fi formulată înainte de instalarea la București a unui guvern cu puteri depline.
„E prea curând să avansăm un răspuns la această întrebare, cu precădere înainte de învestirea unui guvern cu puteri depline la București”, a declarat Marius Lazurca într-un interviu acordat publicației Libertatea.
România găzduiește aproximativ 1.000 de militari americani
Declarația vine în contextul în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa. România mai găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de militari americani, după reducerea efectivelor decisă în 2025.
Eventuala contribuție financiară suplimentară pentru prezența trupelor SUA ar putea avea implicații bugetare și strategice pe termen lung. Din acest motiv, actuala conducere interimară nu pare dispusă să își asume o decizie înainte de formarea unui nou Executiv.
Noi discuții la sediul NATO
Marius Lazurca urmează să participe la reuniunile NATO de la Bruxelles, unde va fi prezent și Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici.
Cei doi s-au întâlnit și la Washington, la sfârșitul lunii iulie, în cadrul discuțiilor privind viitorul prezenței militare americane în Europa.
Poziția Bucureștiului rămâne în așteptare
Deocamdată, România nu a anunțat dacă este pregătită să accepte costuri suplimentare pentru menținerea militarilor americani pe teritoriul național. Subiectul va fi analizat cel mai probabil după instalarea unui guvern cu mandat deplin, care să poată evalua implicațiile financiare și de securitate ale unei asemenea decizii.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 3 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere
-
Exclusivacum o ziOperațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri
-
Exclusivacum 16 oreLa TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână



