A trecut neobservată afirmația gravisimă a ex-ministrului de finanțe Năzare cum că guvernul ar fi achiziționat 120 de milioane de doze de vaccin.
Dar a venit azi în România comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides*, care spune că, în condițiile în care au fost alocate 500 de milioane de doze pentru ca procentul de vaccinare să fie, la nivel european, de 70%, este inacceptabil ca în România să se fi vaccinat doar 30% din populație – diktatul comisarului sovietic european a fost ca, pe perioada verii, acest procent să fie dublat (treabă absolut imposibilă, de altfel).
Nu mi-e clar dacă cele 500 de milioane de doze se referă la România (caz în care se pune întrebarea de ce România a luat doar 120 de milioane din 500 și întrebarea de ce Dumnezeu ne trebuie 500 de milioane de doze) sau la întrega UE (caz în care se pune întrebarea cum e posibil ca România să fi acaparat un sfert din aceste doze).
Intermediar, trebuie spus un lucru important despre contractarea și finanțarea prețului miliardelor de doze achiziționate de UE în 2020.
Prețul pentru aceste doze a fost dat în avans de UE, înainte chiar de a se ști că AEM emite autorizație provizorie de punere pe piață a „vaccinurilor” Pfizer, Moderna și AstraZeneca (ceea ce spune multe despre temeinicia verificării efectuate de AEM).
Banii respectivi nu vor fi suportați din bugetul UE, ci dintr-o majorare proporțională a contribuției fiecăreia dintre cele 27 de țări membre ale UE.
Dozele de Pfizer și de Moderna sunt 17 euro, iar cele de AstraZeneca, de 3 euro. Cred că s-au cumpărat mai puține vaccinuri de la britanico-suedezi (erau prea ieftine, totuși…), dar oricum media duce la 10 euro/doză.
Dacă României i-au fost alocate 120 de milioane de doze, atunci contribuția suplimentară la bugetul UE va fi de 120 de milioane x prețul mediu al unei doze. Dacă i-au fost alocate 500 de milioane, atunci contribuția va fi de 500 de milioane x prețul mediu al unei doze. Vorbim, deci, fie de 1,2 miliarde de euro, fie de 5 miliarde de euro. Aceștia sunt bani din taxele, impozitele și contribuțiile românilor, nu din buzunarul lui Cîțu. Și sunt bani de dat, nu bani de luat. Așadar, nici vorbă că vaccinul ar fi gratuit – dimpotrivă, pentru a se vaccina 30% din populație, am plătit și vom plăti toți (inclusiv cei care vor fi excluși social pe motiv de nevaccinare) între 1,2 – 5 miliarde de euro!
Vă spuneam că afirmația lui Năzare este gravissimă, Cîțu fiind pasibil nu numai de demisie ci și de pușcărie. De ce?
Costul celor 120 de milioane de doze de care vorbește Năzare este de minim 1,2 miliarde de euro. Aceștia sunt, pur și simplu, bani aruncați pe fereastră, întrucât nu s-au utilizat nici măcar 6% din dozele achiziționate. A păstra atât de multe doze la -80 de grade (cât spunea legenda că este necesar pentru o stocare safe) înseamnă un efort financiar suplimentar și un efort logistic colosal. Vorbim, probabil, de alte câteva sute de milioane de euro în plus. Urmează expirarea și distrugerea ecologică – în materie de produse medicamentoase, această distrugere este extrem de costisitoare (nu îmi imaginez că și dozele expirate vor fi aruncate la containerul comun, așa cum se aruncă măștile „de protecție”, deși cine știe … ). Chiar dacă autoritățile au încercat soluții românești, de „carantină” a dozelor expirate sau de conversie din junk în marfă prima-ntâi, deja 350 de mii de doze au fost distruse (ecologic, sper).
Pe de altă parte, problema creată de Cîțu este și de ordin etic, precum și de ordin geopolitic. Țările sărace și o parte dintre elitele progresiste din Vest au țipat, acum 2-3 luni, că nu sunt doze suficiente pentru toată lumea pentru că țările bogate au pre-cumpărat tot, iar producătorii nu îi lasă pe indieni, sud-africani sau turci să producă vaccinuri, pe motiv de proprietate intelectuală (adică, Big Pharma nu vrea să piardă din profit nicio centimă cedând temporar patentele asupra vaccinului în favoarea țărilor sărace). Tări bogate înseamnă, în primul rând, SUA, UE, Canada și Australia. Acestea au ras tot, înainte ca vaccinurile să ajungă la indieni, de exemplu – unul dintre motivele inventate de propagandă pentru a explica apariția și răspândirea variantei indiene este că India nu a avut vaccin la timp și în cantități suficiente.
Deci, din această perspectivă, țările bogate sunt vinovate de zădărnicirea combaterii bolilor.
Cîțu, personal, acaparând 120 de milioane de doze, a răpit Indiei și altor țări sărace șansa de a cumpăra sau primi gratuit 110 milioane de doze. Ba chiar Europei, de vreme ce nu peste tot s-a ajuns la procentul de 70% visat de Kyriakides.
Mai mult chiar, țările bogate și oameni ca Cîțu sunt și mai vinovați, pentru că a treia doză (presupus eficientă contra variantei delta) nu se mai poate administra peste tot – Tedros de la OMS a recomandat să nu se mai facă a treia doză, că nu ajunge pentru toată lumea …
Mesaj către cei care cred sincer că și-au redobândit libertatea prin vaccinare – dacă vin varianta delta și valul IV, caz în care trebuie reluată de la capăt toată procedura, penuria de vaccinuri și furtul șansei cetățenilor țărilor sărace de a se imuniza, ca să nu mai vorbim de bunicii pe care se presupunea că îi salvați, sunt din vina lui Cîțu & co.
PS Cele de mai sus sunt spuse în metrul „logicii” vaccinării. Nu mi-am schimbat opinia – obligarea la vaccinare este o aberație juridică anti-democratică, iar utilitatea injectării cu serurile experimentale pe care propaganda le numește „vaccinuri” rămâne de dovedit.
*ca și van der Leyen, Kyriakidis este în frumoase conflicte de interese cu Big Pharma, fie direct, fie prin intermediul soților; nimeni nu își pune niște minime întrebări de integritate morală, totuși; au contraire, pe feisbuc este protecție maximă contra unor ridicări din sprâncenă, ca asta pe care tocmai ce ați finalizat-o de citit. (Gheorghe Piperea)