Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.

Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.

Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.

Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori

Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.

Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.

Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei

Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.

Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.

Datorie publică spre 75% din PIB și risc de recesiune în 2026

România se apropie periculos de zona de risc major în plan economic, potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), analizat de Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu. Proiecțiile indică o creștere accelerată a datoriei publice, care ar putea ajunge la 75% din PIB chiar în acest an, în timp ce anul 2026 este conturat ca un an de recesiune, cu inflație ridicată și o prăbușire accentuată a nivelului de trai.

OCDE estimează că datoria publică a României va urca de la 69,8% la 75% din PIB în intervalul 2025–2027, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Ani de politici costisitoare și dezechilibre acumulate

Claudia Marcu arată că România se află, din punct de vedere economic, într-o „fază premergătoare falimentului”, după un șir de decizii politice și economice controversate, începând cu anul 2020. Miliarde de euro au fost consumate în perioada pandemiei pe programe scumpe, achiziții discutabile și închiderea extensivă a economiei, urmate de noi cheltuieli pentru sprijinirea Ucrainei.

În paralel, populației i s-au cerut noi sacrificii, prin majorări de taxe și impozite. Peste acest tablou s-au suprapus efectele combinatului „Green Deal – liberalizare energie”: închiderea termocentralelor pe cărbune, cu impact asupra echilibrului energetic, și liberalizarea prețurilor la energia electrică, care a împins în sus costurile pentru economie și gospodării.

OCDE: consum prăbușit, industrie în declin, inflație cu două cifre

Raportul OCDE conturează o imagine sumbră a principalilor indicatori economici:

• producția industrială a scăzut cu 2,2% față de anul precedent, în martie 2026, cu un impact puternic al slăbiciunii sectorului auto;
• consumul privat, intrat pe o pantă descendentă în a doua jumătate a lui 2025, a rămas slab și la începutul lui 2026, vânzările cu amănuntul reducându-se cu 3,2% în martie față de anul anterior;
• inflația totală a urcat la 10,7% în aprilie, împinsă de creșterea prețurilor la energie după eliminarea plafoanelor la electricitate și majorarea TVA.

„Consumul privat va rămâne slab până la mijlocul anului 2026, deoarece creșterea salarială mai lentă, inflația persistentă și înăsprirea fiscală continuă să erodeze veniturile reale disponibile”, se arată în analiza OCDE, care identifică drept riscuri-cheie: întârzierile în absorbția fondurilor din PNRR, o consolidare fiscală insuficientă și noi presiuni inflaționiste venite din zona energiei și a salariilor.

OCDE cere consolidare fiscală suplimentară. Spațiu de manevră tot mai îngust

Chiar și în acest context tensionat, OCDE recomandă României o consolidare fiscală suplimentară după 2026, pentru a readuce datoria publică pe o traiectorie sustenabilă. Accentul este pus pe:

• o colectare mai eficientă a impozitelor;
• prioritizarea și eficientizarea cheltuielilor publice;
• eliminarea risipei și a programelor cu impact redus.

În lipsa acestor măsuri, avertizează organizația, presiunea pe buget și pe costurile de finanțare ale României va crește semnificativ.

Pronostic optimist privind energia, contestat de realitatea din teren

Unul dintre puținele elemente relativ optimiste din raportul OCDE vizează dinamica prețurilor la energie. Organizația estimează că inflația ar urma să scadă semnificativ de la mijlocul anului 2026, pe fondul „efectelor de bază” și al unei prognozate reduceri a prețurilor la energie.

Claudia Marcu notează însă că, în condițiile unui deficit structural de producție internă de energie și ale dezechilibrelor produse de închiderea capacităților pe cărbune, o astfel de scădere nu se întrevede realist în următorii ani. De altfel, OCDE recomandă explicit României:

• extinderea capacităților de energie regenerabilă;
• consolidarea infrastructurii energetice;
• aprofundarea integrării în piața energetică europeană.

Aceste măsuri ar trebui, teoretic, să îmbunătățească securitatea energetică și, în timp, să atenueze presiunea asupra prețurilor.

Un viitor economic tot mai incert

Concluziile raportului OCDE, coroborate cu analiza publicată de Cotidianul Național, indică un orizont economic extrem de complicat pentru România: datorie publică în creștere accelerată, risc de recesiune în 2026, inflație ridicată și un consum privat erodat de taxe mai mari și salarii care nu țin pasul cu scumpirile.

În lipsa unei schimbări de direcție în politicile fiscale, energetice și de investiții, avertismentul este clar: spațiul de manevră se îngustează rapid, iar nota de plată pentru deciziile ultimilor ani riscă să fie achitată, din greu, de populație.