Miercuri seara, am început dialogul cu Marius Tucă de la emisiunea Marius Tucă show de pe Aleph News declarînd fără șovăială:
În România nu există democrație.
Există o democrație doar în acte, doar de fațadă, dar în realitate nu avem democrație!

Și pentru că Marius Tucă și din nevoia de a da emisiunii tensiune propice ratingului, mi-a cerut argumente, i-am amintit de îndată incredibila înmormîntare a Cazului numit Ursul Arthur.
În orice altă țară cu democrație autentică, presa ar fi mers pînă-n pînzele albe investigînd cazul, obținînd date și documente pe care Autoritățile le vor ascunse, hărțuind demnitarii responsabili de administrarea țării, în frunte cu premierul, pentru a obține de la ei reacțiile cuvenite.
La noi însă, presa nu numai că n-a făcut asta, dar mai mult s-a grăbit să înmormînteze Cazul, difuzînd fără să clipească punctele de vedere manipulatoare din conferința de presă ținută de ministrul Mediului.

Una dintre condițiile democrației autentice o constituie existența unei Prese independente, care-și asumă zi de zi și ceas de ceas misiunea profesională de cîine de pază al Puterii.
La noi – am încheiat eu expunerea contribuției aduse de presa noastră, nu la dezvoltarea Cazului, ci la înmormîntarea lui – nu există o astfel de presă și prin urmare nu există o democrație autentică.

O altă condiție, indiscutabilă, a unei democrații, de aceeași tărie ca și existența unei prese independente, o reprezintă controlul parlamentar asupra serviciilor secrete. Adăugat permanentei veghe a presei, controlul parlamentar al Serviciilor secrete rămîne peste tot în lume una dintre condițiile democrației autentice.

Toate studiile conchid că Serviciile secrete au tendința de a-și face de cap, deseori invocînd siguranța națională.
Pentru a evita derapajele Serviciilor secrete s-a inventat controlul democratic al Serviciilor.
Una dintre întruchipările de esență ale controlului democratic al Serviciilor e dată de controlul parlamentar.

Pe site-ul SRI, la rubrica Despre noi, e trecut la loc de frunte Controlul democratic. Iar în cadrul acestui Control democratic se ține a se sublinia Controlul parlamentar:

„La fel ca în majoritatea statelor europene, legalitatea activităţii Serviciului Român de Informaţii este asigurată prin control parlamentar, conform prevederilor Constituţiei:

1) Parlamentul numeşte, la propunerea Preşedintelui României, directorul SRI;
2) Anual, sau cînd Parlamentul hotărăşte, directorul SRI prezintă Parlamentului rapoarte cu privire la activitatea Serviciului;
3) Pentru asigurarea controlului civil, Parlamentul a instituit Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI”.

Controlul parlamentar al SRI e stipulat prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații:

„Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de parlament. Anual sau cînd Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. În vederea exercitării controlului concret şi permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere.”

Din cîte se vede, controlul parlamentar al activității SRI e asigurat, prin Lege, de prezentarea și dezbaterea în Parlament a unui Raport a unui Raport anual. Acest Raport e trimis de către directorul SRI Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații. Potrivit Hotărîrii Parlamentului României nr. 30/1993, modificată prin Hotărîrea nr. 29/ 2017, „Comisia examinează rapoartele prezentate Parlamentului, potrivit legii, de către directorul Serviciului Român de Informaţii şi întocmeşte un raport propriu asupra acestora, pe care îl înaintează birourilor permanente ale celor două Camere”

Tot Hotărîrea arată că „anual, în şedinţa comună a celor două Camere, comisia prezintă un raport referitor la activitatea desfăşurată de către aceasta. Raportul se prezintă în termen de 5 luni de la încheierea anului anterior.”

Inutil să mai precizez că prezentarea și dezbaterea în Parlament au și rolul de a face transparentă activitatea SRI. Părți interesante sînt publicate de presă, care-și face un țel din a pune mâna pe Document imediat ce a fost depus la Parlament. Declarațiile parlamentarilor țin la curent opinia publică de la noi cu ce face și ce drege anual SRI. După aceea, SRI postează pe site Raportul de activitate.

Și-a îndeplinit Parlamentul României această misiune constituțională?
Firește că nu.
Din 2014, deși SRI a trimis an de an Raportul și Comisia l-a analizat întocmind un Raport, Rapoartele SRI n-au fost prezentate în Plen.

De regulă aceste Rapoarte sînt prezentate și dezbătute la începutul Sesiunii de toamnă pentru anul care a trecut.
Ultimul Raport prezentat în Parlament a fost pe 2014. E de altfel și ultimul Raport postat pe site-ul SRI.
De la venirea lui Klaus Iohannis la Cotroceni Raportul anual n-a mai fost prezentat în Parlament.
Și desigur, n-a mai fost postat pe site.

De asemenea Parlamentului nu i-au fost prezentate, cum cere Legea, Rapoartele privind activitatea Comisiei pe anii 2015, 2016, 2017, 2018, 2019.
În 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020 majoritatea parlamentară a aparținut PSD. Acestui partid nu i-a trecut prin cap să pună în dezbatere an de an Raportul SRI.

Mai mult, așa cum dezvăluia Tiberiu Bogdan în inPolitics.ro rapoartele Comisiei SRI sînt toate ode deșănțate aduse activității SRI.
Bogdan Iacob dezvăluie că într-unul din Rapoartele Comisiei e deplîns faptul că „SRI a fost ținta unor atacuri mediatice”, atacuri care „și-au pus amprenta asupra instituției și a personalului acesteia”.

Sărind în ajutorul SRI, Comisia constituită pentru a controla SRI și nu pentru a-l sluji, și-a modificat în 2017 atribuțiile introducînd-o și pe aceasta:

„(6) Serviciul Român de Informaţii, prin director, se poate adresa comisiei ori de câte ori consideră că imparţialitatea sau reputaţia instituţiei este afectată, în orice mod.
(7) Comisia apără onoarea şi demnitatea cadrelor instituţiei lezate de afirmaţii sau acţiuni prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii lor morale.”

Ce pot fi considerate afirmații care pun la îndoială onoarea și demnitatea SRI-iștilor?
Articolele din presă.
Așadar, prin Hotărîrea nr. 29 din 2017 a Parlamentului României, Comisia de control devine Comisia de apărare a SRI împotriva presei.

Bogdan Iacob transcrie motivarea acestei modificări prezentate de președintele Comisie, Adrian Țuțuianu:

„Am considerat util pe de o parte să controlăm SRI, dar şi să-l apărăm atunci cînd există tentaţia unora sau altora de a aduce acuze nejustificate SRI şi am prevăzut că această Comisie se poate sesiza din oficiu cu privire la acele acţiuni care ar putea afecta activitatea SRI sau care ar putea crea suspiciuni cu privire la legalitatea acesteia. SRI, prin director, se poate adresa comisiei ori de cîte ori consideră că reputaţia sau imparţialitatea Comisiei este afectată în orice mod. Comisia poate dispune verificări cu privire la aceste aspecte”.

Alegerile din decembrie 2020 au adus o nouă majoritate parlamentară. Se manifestă această majoritate, întruchipată de o Coaliției de partide ce se pretind democratice, europene, ca fiind hotărîtă să controleze activitatea SRI?
Răspunsul ni-l dă un document incredibil, halucinant într-o țară membră a UE.
Ordinea de zi a Parlamentului în ziua de marți, 11 mai 2021.

În ziua respectivă, pe Ordinea de zi a ședinței comune au fost nu mai puțin de 17 puncte.
Știți care a fost al 17-lea, ultimul?

„17. Rapoartele privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în anii 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019.
Rapoartele privind concluziile și propunerile Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații în legătură cu Rapoartele privind activitatea desfășurată de SRI în anii 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019;
Rapoartele privind activitatea desfășurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații în anii 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019”.

Așadar, la finele zilei de dezbateri s-au prezentat 5 (cinci!!!!) Rapoarte ale activității SRI și, pe deasupra și 5 (Cinci!!!) Rapoarte ale Comisiei SRI.
De fapt nu s-au prezentat.
Parlamentul a fost informat pur și simplu că SRI a depus pînă acum cinci Rapoarte de activitate.

Titus Corlățean a încercat să semnaleze:

„Cu adevărat vom fi o democraţie funcţională atunci cînd la aceste rapoarte de activitate vom avea dezbateri serioase şi profesioniste în Comisiile de control şi în cele de apărare şi chiar în plenul Parlamentului, atît cît se poate. Este o absenţă cronică de democraţie atunci cînd nu discutăm lucruri”.

Nu l-a luat nimeni în seamă.
Nici măcar Grupul Parlamentar al PSD, zis și de-al Opoziției.

Cum au trecut pe șest 5 (Cinci!) Rapoarte ale SRI prin Parlamentul Meu al lui Klaus Iohannis