Actualitate
S-a aflat: marii specialiști sunt doar niște obscuri amatori
Distribuie pe rețelele tale sociale:
S-au dat de gol. În fine, după un an, opinia publică află uimită cine sunt marii specialiști în combaterea pandemiei din jurul lui Arafat. „Grupul Arafat” a ieșit la lumină. Și, aproape simultan, mai aflăm o informație bombă. Care sunt personajele din faimosul Grup de Comunicare Strategică. Și descoperim astfel că și unii și alții, departe de a fi specialiști, sunt simpli amatori. În epidemiologie și în comunicare. Iar aceștia au impus restricții și au dirijat războiul pierdut de autorități.
Grupul de Comunicare Strategică condus de Andi Manciu, consilierul neșcolit al lui Florin Cîțu, un grup a cărui indentitate a fost ascunsă cu strășnicie de autorități în mod ilegitim, invocându-se secretul de stat, este alcătuit din 19 persoane, dintre care 12 fac parte din instituții militarizate ale statului. Băieți și fete cu ochi albaștri, livrați de Ministerul de Interne, de Armată, de STS și de Ministerul de Externe. Niciunul dintre ei – lista o puteți vedea AICI – nu este vreun comunicator cât de cât cunoscut. Niciunul nu s-a remarcat printr-un minimum de calități în activitatea de purtător de cuvânt, dacă a avut vreo asemenea activitate, în instituția din care provine. Dar toți împreună au alcătuit acea echipă care a bulversat întreaga societate românească, mitraliind-o literalmente cu informații contradictorii, care au sfârșit prin a crea starea de neîncredere în autorități cu care ne confruntăm.
Un alt grup, încă și mai important, cunoscut sub numele de „grupul Arafat”, sub titulatura oficială de Grupul de Suport Tehnico-Științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase, are o componență extrem de stranie. Așa că voi insista, furnizându-vă câteva detalii. Nu înainte însă de a preciza că acesta este nucleul atât de mult invocat de toți politicienii, de toate autoritățile statului, atunci când pretind că o serie întreagă de măsuri apreciate de cetățeni drept aberante sunt rezultatul unor concluzii și soluții formulate cu maximă rigoare șttințifică de către specialiști. Componența nominală a acestui grup o regăsiți AICI.
Eu mă mărginesc să vă informez, fără a mai recurge la nominalizari, asupra calităților acestor personaje, care au compus practic, cel puțin legat de pandemie și de toate măsurile sanitare, guvernul paralel al României. Singura persoană cunoscută opiniei publice din „grupul Arafat” este Andreea Moldovan, care ocupa și poate mai ocupă poziția numărul doi din piramidă, după ce a fost eliminată de Florin Cîțu din funcția de secretar de stat la Sănătate. Care sunt deci marii specialiști ai „grupului Arafat”? Un director de cabinet din Ministerul Sănătății. Un simplu director din Ministerul Sănătății. Un director al Direcției de Sănătate Publică. Un general din Ministerul Afacerilor Externe. Un chestor de poliție. Un general-maior de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Două cadre SPP. Un general de brigadă de la STS. Secretarul general al Ministerului Educației. Trei directori și un secretar de stat de la Ministerul Transporturilor. Un chestor, inspector general al Poliției de Frontieră. Un chestor principal de poliție. Directorul de siguranță de la Compania Națională Aeroporturi București. În ceea ce privește atât de mult invocații specialiști în domeniul combaterii coronavirusului, avem doar doi medici de la Departamentul pentru Situații de Urgență, despre care nimeni nu a auzit cum că ar fi specialiști, fie ei și de rang inferior, în epidemiologie. Și cu asta, basta. Și acest centru de putere, numit generic „grupul Arafat”, este până la urmă tot o reflecție a instituțiilor de forță ale României.
Nu este deloc de mirare în aceste condiții că românii au fost mitraliați literalmente cu o serie de măsuri aberante, greu de înțeles, greu de acceptat, deoseori contradictorii , deseori imposibil de implementat și, de foarte multe ori, nu numai ineficiente, ci și costisitoare și contraproductive. Atât Guvernul Orban 2 și jumătate, cât și Guvernul Cîțu, ca să nu mai vorbim de președintele Klaus Iohannis s-au ascuns cu lașitate și cu iresponsabilitate în spatele acestor două grupuri parastatale, motivând de fiecare dată când s-au aflat la strâmtoare cum că nu au încotro și trebuie să le dea prioritate experților din domeniu. Așadar aceștia au fost și sunt „experții”. Și în partea cealaltă, oamenii politici, aleși de cetățeni sau numiți de cei aleși, care și-au delegat atribuțiile, delegându-și astfel și responsabilitățile, dar continuând să se bucure din plin de avantajele puterii.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 20 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 11 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



