Anchete
Inmormantarile din pandemie: profanare de cadavre?

(Preluare Inpolitics):
Scandalul ordinului ministerial privind înhumarea morților de Covid despre care ministrul Sănătății nu avea habar, l-a lovit teribil pe Vlad Voiculescu, căruia i se cere chiar demisia după gafa făcută. Marea întrebare e dacă nu cumva scandalul ar putea lua o altă turnură, de-a dreptul penală.
Scandalul Voiculescu, dar și alte acțiuni din ultima vreme au scos iar la lumină prevederile unui ordin de ministru de anul trecut, cu nr. 570 din 6 aprilie 2020, semnat de fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru: „cadavrele contaminate ca urmare a infecției COVID-19 confirmate prin teste specifice de laborator, care au fost autopsiate, se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac”.
Oamenii nu mor, însă, dezbrăcați, ceea ce înseamnă că ei, de fapt, au fost dezbrăcați înaintea înhumării, în urma ordinului lui Tătaru.
Poate, însă, un ordin de ministru, adică legislație secundară, să bată o lege, precum Codul penal?
Iar potrivit Codului penal și jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezbrăcarea cadavrelor se încadrează la profanare de cadavre, prevăzute în noul cod penal, cel care, față de vechiul, introduce o separație față de profanarea de morminte.
Ce prevede Codul penal:
Art. 383
Profanarea de cadavre sau morminte
(1) Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenuşii rezultate din incinerarea acestuia se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Și ce spune despre profanarea cadavrelor o interpretare a ICCJ din decizia nr. 907 din 21 februarie 2003, care se menține intactă chiar dacă avem un nou Cod penal, pentru că nu au existat modificări de fond:
”Din interpretarea prevederilor art. 319 C. pen. rezultă că pot fi încadrate în această infracţiune lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziţie, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părţi din acesta, a cenuşii, dezgroparea, dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau rămăşiţelor pământeşti ori a cenuşei, murdărirea cadavrului, ataşarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria persoanei decedate”.
Într-un articol de specialitate de acum cîțiva ani al prof.univ.dr.Nicolae Grofu, criminalist de mare calibru și autor de numeroase cărți, se arăta:
”Infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte ocroteşte relaţiile privind convieţuirea socială, a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare depind de apărarea sentimentului colectiv de pietate faţă de cadavrul uman, cenuşa rezultată din incinerarea acestuia, mormântul, urna funerară şi monumentul funerar. Existenţa unor asemenea fapte în viaţa socială l-a determinat pe legiuitor să le incrimineze pentru a proteja respectul cuvenit cadavrului uman şi cenuşii rezultate din incinerarea acestuia, mormântului, urnei funerare şi monumentului funerar. Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile de convieţuire socială, a căror normală dezvoltare este condiţionată de cultivarea şi păstrarea sentimentului colectiv de respect profund faţă de cadavrele omeneşti şi de cenuşa rezultată din incinerarea acestora, precum şi de lucrurile în care sunt păstrate acestea (morminte, urne şi monumente funerare), sentiment care constituie o valoare socială. Este vorba deci de relaţii de convieţuire socială ce se formează în jurul acestei valori, împreună cu care formează obiectul ocrotirii penale. Cadavrul unei persoane (chiar nou-născute) poate constitui obiect material al infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte atât înainte, cât şi după înhumarea sau incinerarea lui, indiferent unde şi în ce stare s-ar afla, precum şi cenuşa rezultată din incinerarea acestuia”.
Concluzia e limpede: tratarea fără respectul cuvenit a cadavrelor e infracțiune pedepsită cu pușcărie.
De aici, o întrebare justificată: ar putea scandalul cadavrelor dezbracate în spitale înainte de înhumare să genereze acțiuni penale în justiție?
Să menționăm în treacăt un scandal în derulare în Italia, acolo unde sute de familii care au avut morți de Covid s-au unit și au acționat în justiție premierul Giuseppe Conte și pe ministrul Sănătății, Roberto Speranza, cerînd despăgubiri imense pe motiv că nu au luat măsurile potrivite în pandemie.
Anchete
Tabără de instruire montană: colaborare și dezvoltare pentru cercetași
Anchete
CSM aprobă cinci eliberări din funcție prin pensionare
Anchete
Analiza contestării la concursul de promovare a procurorului DIICOT

Situația candidatului respins
Publicația „Lumea Justiției” aduce în atenție cazul unei procuroare de la DIICOT care a fost respinsă la concursul de promovare efectivă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) din sesiunea aprilie-septembrie 2024. Motivul respingerii a fost redactarea necorespunzătoare a actelor, apărând greșeli de scriere care nu au fost corectate.
Cazul procurorului cu codul B0064
În contrast, un alt procuror care s-a prezentat la același concurs a solicitat modificarea punctajului obținut, care a fost sub pragul necesar de 70 de puncte. Candidatul, identificat prin codul B0064, a fost depunctat la criteriile de „capacitate de analiză și sinteză” și „argumentație”, obținând doar câte 2 puncte din maximum 20 pentru fiecare criteriu. Motivul principal al punctajului scăzut a fost lipsa actelor procedurale întocmite în ultimii trei ani, așa cum prevede articolul 139 din Legea 303/2022. Candidatul nu a oferit niciun argument pentru a motiva contestarea punctajului obținut.
Punctaj maxim la alte criterii
Pe de altă parte, procurorul a fost apreciat pozitiv la alte criterii de evaluare, cum ar fi celeritatea și comportamentul corespunzător în relația cu justițiabilii, avocații, experții și colegii de serviciu. Aceste evaluări pozitive îi oferă o oarecare consolare în fața rezultatului negativ obținut la celelalte criterii.
Observațiile Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a comentat asupra acestei situații, indicând că „Secția pentru procurori constată că nu au fost depuse de către candidat acte care să fie avute în vedere la evaluarea activității”. De asemenea, CSM a subliniat că „contestația nu este motivată”, nefiind prezentate argumente concrete care să conteste evaluarea realizată de comisia de concurs.
Concluzie
Aceste cazuri subliniază importanța respectării procedurilor legale și a criteriilor de evaluare în cadrul procesului de promovare a procurorilor. Lipsa de pregătire și neconformitățile în documentație pot avea un impact semnificativ asupra rezultatelor concursurilor de acest tip, iar candidatul B0064 ilustrază efectele negative ale unei pregătiri necorespunzătoare și lipsa de proactivitate în prezentarea documentelor necesare. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zile
Scandaluri în sistemul penitenciar: Abuzuri și privilegii de la Penitenciarul Deva
-
Exclusivacum 3 zile
SE SPARGE FRATIA LA I.J.P. PRAHOVA? Majorările ilegale de 50% (OSCAR-uri) dispuse ilegal de chestorul Mirițescu Eduard (II)
-
Exclusivacum 2 zile
Schelete în dulapul Ploieștiului: Corupția la nivel local
-
Exclusivacum 2 zile
Apel la solidaritate: Salvarea Unității de Asistență Socială din Boldești-Scăeni
-
Exclusivacum 4 zile
Decizia ICCJ nr. 25/2025: Implicații pentru polițiști
-
Exclusivacum 2 zile
Reflecții asupra structurilor de putere în MAI
-
Exclusivacum 3 zile
SRU ILFOV: Un multitasking în sfera structurilor administrative
-
Exclusivacum 8 ore
Poliția sau mafia? Războiul politic care distruge afaceri in Cerasu/Rețeaua corupției de la Vălenii de Munte: între putere și abuz