Actualitate
Studiu: Femeile cu funcţii de conducere în România, plătite mai puţin şi promovate mai rar decât omologii lor
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Femeile cu funcţii de conducere din România sunt percepute în continuare ca fiind plătite mai puţin decât omologii lor de sex masculin, potrivit celei mai recente ediţii a raportului Deloitte ”Careers with equal opportunities: women in leadership roles”.
Conform unui comunicat al companiei, aceasta are loc în ciuda faptului că România înregistrează al doilea cel mai mic procent privind diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi (3,3%) din rândul statele UE, după Luxemburg, potrivit Eurostat.
Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi au menţionat că această situaţie este întâlnită des sau foarte des în mediul de business local. Studiul subliniază, de asemenea, că femeile continuă să fie promovate mai rar decât bărbaţii, 63% dintre respondenţi afirmând că acest lucru are loc des sau foarte des. Explicaţia poate fi legată de faptul că este perceput ca un dezavantaj concediul de maternitate pentru parcursul carierei femeilor, potrivit opiniilor a 74% dintre respondenţi, care au observat această situaţie des sau foarte des.
Sondajul a fost realizat în rândul reprezentanţilor de sex feminin şi masculin care deţin funcţii de conducere în România şi face parte din programul Deloitte SheXO Club, care se bazează pe construirea unei comunităţi de afaceri dedicate femeilor cu funcţii înalte şi care se concentrează pe dezvoltarea următoarei generaţii de lideri feminini.
Deşi femeile şi bărbaţii obţin rezultate financiare similare privind vânzările şi profitul businessului, 78% dintre respondenţi au în continuare percepţia că bărbaţii au rezultate mai bune în privinţa avansării în carieră (66%). Pe de altă parte, femeile sunt recunoscute pentru performanţele lor în gestionarea eficientă a resurselor umane (69% dintre respondenţi), dezvoltarea personală şi dobândirea de noi competenţe (56%).
„Schimbarea se produce cu siguranţă în ceea ce priveşte egalitatea de şanse pentru femeile care ocupă funcţii de conducere, iar progresele înregistrate în ultimul deceniu ne încurajează să credem că multe obstacole vor fi depăşite, iar deschiderea va lua locul prejudecăţilor. În România, femeile din mediul de business continuă să prospere la locul de muncă şi acţiunile lor au avut cu certitudine un efect, întrucât ţara noastră a înregistrat una dintre cele mai mari ponderi ale femeilor în funcţii de conducere din 2020 în rândul statelor UE (37%), peste media UE”, a spus Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte România, şi coordonatorul programului SheXO Club.
De asemenea, sondajul identifică o serie de diferenţe între caracteristicile liderilor femei şi bărbaţi. Punctele forte ale femeilor par să fie consecvenţa (92% dintre respondenţi), efectuarea unor sarcini multiple şi simultane (90%), onestitatea (82%), comunicarea (79%), precum şi empatia şi capacitatea de a gestiona echipe mari (78%), în timp ce aspecte precum uşurinţa de a lua decizii (79%) şi abilităţile de conducere (71%) sunt percepute ca fiind specifice bărbaţilor.
Una dintre cele mai importante schimbări evidenţiate de ediţia din 2021 a studiului faţă de cea din 2012 este că aproape jumătate dintre liderii români (46%) preferă o femeie în poziţia de director financiar al organizaţiei, comparativ cu doar 26% în 2012. Chiar dacă femeile sunt recunoscute pentru abilităţile lor de directori financiari, ele trebuie să depună un efort mult mai mare decât bărbaţii pentru a accesa următorul nivel de conducere, 40% dintre respondenţi afirmând că este mai uşor pentru bărbaţi să fie promovaţi din funcţia de director financiar în cea de director general, în timp ce doar 7% estimează că acesta este cazul femeilor.
Studiul Deloitte „Careers with equal opportunities: women in leadership roles” subliniază percepţiile în ceea ce priveşte egalitate de şanse dintre femei şi bărbaţi în mediul de afaceri şi analizează schimbările apărute în ultimul deceniu în materie de incluziune şi diversitate.
Programul SheXO Club, o iniţiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, îşi propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească şi să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experienţe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor şi analizelor destinate clubului, membrele acestuia îşi vor putea extinde cunoştinţele în domenii precum leadership, economie, tendinţe globale şi modele de afaceri, împărtăşind în acelaşi timp cele mai bune practici în domeniul diversităţii şi incluziunii.
Actualitate
Arsenalul Pacificului: Statele Unite accelerează înarmarea Coreei de Sud și a Indiei prin contracte de miliarde
Într-o mișcare strategică menită să consolideze securitatea în regiunea Indo-Pacifică, Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde unor potențiale vânzări de armament și servicii de mentenanță care depășesc pragul de 4,6 miliarde de dolari.
Consolidarea Seulului: Elicoptere Seahawk și forță de foc pentru aviația militară
Cea mai substanțială componentă a noului pachet de înarmare vizează Coreea de Sud, cu o valoare estimată la 4,2 miliarde de dolari. Piesa centrală a acestui acord este achiziția a 24 de elicoptere Lockheed Martin MH-60R Seahawk, o investiție de aproximativ 3 miliarde de dolari destinată Marinei Republicii Coreea. Pachetul nu include doar aeronavele, ci și sisteme sonar de joasă frecvență, motoare de ultimă generație și sisteme avansate de autoprotecție, consolidând astfel o flotă care a început deja integrarea acestui model încă din 2020.
În paralel, forțele terestre sud-coreene se pregătesc pentru un salt tehnologic al flotei actuale de elicoptere de atac Boeing AH-64E Apache. Modernizarea vizează instalarea unor radare de control al focului Longbow și implementarea capacităților de tip „Manned-Unmanned Teaming”, care permit interoperabilitatea între piloți și sistemele aeriene fără echipaj, crescând exponențial eficiența pe câmpul de luptă.
Parteneriatul cu New Delhi: Mentenanță critică pentru artilerie și aviație
Dincolo de noile achiziții de echipament greu, strategia americană pune un accent major pe sustenabilitate. India a primit aprobarea pentru două pachete de asistență tehnică și logistică ce totalizează 428 de milioane de dolari.
Primul pachet, evaluat la 230 de milioane de dolari, este vital pentru menținerea capacității operaționale a obuzierelor ultra-ușoare BAE M777A2, acoperind piese de schimb, reparații și instruire. Al doilea pachet, în valoare de aproape 200 de milioane de dolari, vizează suportul ingineresc pentru flota de 28 de elicoptere Apache operată de aviația și armata indiană. Această investiție subliniază importanța pe care New Delhi o acordă menținerii tehnologiei de vârf într-o stare de gata de luptă permanentă.
Procedura FMS: O barieră legislativă simbolică în calea contractelor finale
Deși cifrele anunțate de Agenția de Cooperare pentru Securitate a Apărării (DSCA) sunt impresionante, acestea reprezintă momentan doar o etapă administrativă necesară. Anunțurile de tip „Foreign Military Sales” (FMS) deschid fereastra legală de 30 de zile în care Congresul SUA poate interveni pentru a bloca tranzacțiile, deși un astfel de scenariu este extrem de rar în cazul aliaților strategici.
Urmează o perioadă de negocieri intense în care cantitățile finale și sumele exacte pot suferi ajustări. Totuși, semnalul transmis este clar: interoperabilitatea tehnologică între Washington și partenerii săi cheie din Asia devine coloana vertebrală a stabilității regionale.
Actualitate
Fortăreața invizibilă: Cum se redefinesc frontierele apărării americane prin proiectul „Golden Dome”
Într-o eră în care dronele comerciale devin arme de precizie și rachetele hipersonice sfidează legile fizicii, Pentagonul pariază pe o arhitectură de apărare fără precedent. „Golden Dome” nu este doar un scut, ci un ecosistem inteligent menit să protejeze teritoriul Statelor Unite de un spectru de amenințări tot mai diversificat.
Anatomia amenințării: Un cvartet de adversari globali
Securitatea globală se confruntă cu un paradox: tehnologia a democratizat distrugerea. Astăzi, marile puteri și actorii regionali și-au rafinat arsenalul, creând o presiune constantă asupra sistemelor de apărare tradiționale. Analizele recente indică patru poli principali de risc, fiecare cu o semnătură tactică distinctă.
Iranul a demonstrat recent o capacitate letală de a orchestra atacuri „saturație”, combinând drone ieftine cu rachete balistice pentru a copleși apărătorul prin număr și diversitate. În acest timp, China își consolidează poziția de lider tehnologic în toate domeniile — terestru, maritim și spațial — dezvoltând rachete hipersonice și sisteme de bombardament orbital. Rusia, deși aflată sub presiune logistică, rămâne cel mai experimentat actor în utilizarea operațională a rachetelor de croazieră și hipersonice în condiții de luptă reală, în timp ce Coreea de Nord continuă să mizeze pe rachete intercontinentale (ICBM) tot mai sofisticate.
Cele trei straturi ale scutului: Creierul, nervii și pumnul de fier
Pentru a contracara acest arsenal eterogen, experții din industria de apărare, în colaborare cu Space Force, au trasat o arhitectură bazată pe trei piloni fundamentali. Aceasta nu este o simplă barieră fizică, ci o rețea de „sisteme de sisteme”.
Primul strat este cel de detecție, compus din senzori plasați la toate altitudinile, capabili să identifice, să urmărească și să prioritizeze țintele. Al doilea strat, cel de comunicații, reprezintă sistemul nervos: o rețea cu latență zero care transmite datele în timp real către comandanți. Ultimul strat, cel de intercepție, este cel care neutralizează amenințarea, folosind efectori adaptați fiecărui tip de atac, de la drone de câțiva dolari până la focoase hipersonice.
Dincolo de „Războiul Stelelor”: Provocarea integrării totale
Dacă în anii ’80 Inițiativa de Apărare Strategică (SDI) a fost privită ca o utopie tehnologică, astăzi problema nu mai este dacă tehnologia există, ci cât de eficient poate fi integrată. Experții susțin că am depășit faza experimentelor de fizică; suntem în era optimizării economice și industriale.
Reducerea drastică a costurilor de lansare pe orbită și eficiența noilor sateliți de urmărire permit acum Statelor Unite să construiască o rețea spațială la o fracțiune din prețul sistemelor moștenite din Războiul Rece. Provocarea actuală este scalarea: trecerea de la protecția unei zone restrânse — cum este modelul Iron Dome în Israel — la acoperirea unui continent întreg. Aceasta necesită o abordare multi-domeniu unde navele, bateriile terestre și platformele spațiale funcționează ca un singur organism.
Mobilizarea industrială: Motoare rachete și fabrici ale viitorului
Pentru ca „Golden Dome” să devină realitate, baza industrială de apărare trece printr-o transformare radicală. Nu mai este suficient să producem prototipuri strălucitoare; este nevoie de producție de masă previzibilă și scalabilă.
Companiile de top investesc deja sute de milioane de dolari în facilități avansate de producție pentru active spațiale și în modernizarea siturilor pentru motoare de rachetă cu combustibil solid. Obiectivul este clar: transformarea semnalelor de cerere venite de la Pentagon în capacitate de luptă reală. Demonstrând deja succesul în detectarea vehiculelor hipersonice din spațiu, industria de profil semnalează că este pregătită să livreze soluții care nu sunt doar aspirative, ci imediat operaționale.
În acest joc de șah global, „Golden Dome” reprezintă mutarea prin care tehnologia americană încearcă să anuleze avantajul asimetric al adversarilor săi, transformând întreg teritoriul național într-o zonă inaccesibilă pentru atacurile de orice tip.
Actualitate
AVERTISMENT FĂRĂ PRECEDENT LA NATO: „Arsenalul nuclear rusesc poate distruge aproape orice oraș american”
În contextul unei incertitudini crescânde privind angajamentul militar al Statelor Unite în Europa, vocea Norvegiei răsună ca un semnal de alarmă la cel mai înalt nivel. Ministrul norvegian al Afacerilor Externe a profitat de reuniunea NATO desfășurată astăzi în Suedia pentru a reaminti Washingtonului că securitatea transatlantică nu este un drum cu sens unic, ci un scut vital care protejează direct teritoriul american de capacitățile nucleare ale Moscovei.
Peninsula Kola: Epicentrul unei amenințări care vizează inima Americii
Espen Barth Eide a pus punctul pe i, invocând realitatea geografică și militară a Peninsulei Kola, regiune strategică situată la granița cu Norvegia. Aici, Rusia își concentrează grosul capacităților sale nucleare, servind drept bază principală pentru Flota Nordului. Această forță navală, dotată cu submarine cu propulsie nucleară și rachete balistice, constituie pilonul central al descurajării nucleare rusești.
„Trebuie să le reamintim prietenilor noștri de peste Atlantic că NATO este benefică și pentru ei”, a declarat ministrul norvegian. El a subliniat că armele stocate la marginea Norvegiei „au capacitatea de a distruge aproape toate orașele americane”, argumentând că un parteneriat solid în cadrul Alianței este singura barieră eficientă împotriva unui astfel de scenariu apocaliptic.
Diplomație sub tensiune: NATO, între calculele de la Washington și realitatea din teren
Declarațiile diplomatului norvegian vin într-un moment de volatilitate politică, la mai puțin de o zi după ce președintele Donald Trump a criticat dur intențiile de a renunța la o desfășurare militară planificată în Polonia. Mesajul transmis de Eide este clar: deși Europa face eforturi pentru a-și spori contribuția la apărarea comună, prezența și cooperarea SUA rămân indispensabile pentru propria lor siguranță națională.
Pentru Oslo, Rusia nu este doar o amenințare printre altele, ci „amenințarea definitorie” a epocii actuale. Această perspectivă forțează o recalibrare a discursului transatlantic, mutând accentul de pe „ajutorul acordat Europei” pe „protecția reciprocă în fața unui inamic comun”.
Răsturnare de paradigmă: Ucraina, de la beneficiar la furnizor de securitate
În ciuda umbrei nucleare rusești, tonul reuniunii de la Stockholm a inclus și note de optimism moderat privind evoluția conflictului din Est. Eide a rezonat cu alți oficiali aliați, susținând că Moscova se află „într-o poziție precară”, în timp ce situația de pe front s-a îmbunătățit pentru Kiev.
Mai mult, ministrul norvegian a evidențiat transformarea radicală a Ucrainei, care a încetat să mai fie doar un stat asistat. „Trebuie să recunoaștem că Ucraina a devenit un furnizor de securitate”, a afirmat Eide. Expertiza ucraineană în războiul cu drone, tehnologiile anti-drone și alte inovații emergente plasează Kievul într-o poziție de lider mondial tehnologic, oferind lecții valoroase întregii Alianțe Nord-Atlantice în fața agresiunii ruse.
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (I)
-
Exclusivacum 2 zilePușcăriile României, pe perfuzii cu like-uri: domnule ministru, Poliția Penitenciară a crăpat, dar Facebook-ul duduie
-
Exclusivacum 2 zileBumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis „Cutia Pandorei” și a demascat rețeaua „milițienilor-analfabeți”
-
Exclusivacum 3 zilePumn în gura presei la IPJ Prahova: Spune-mi cine ți-a vorbit, ca să știm pe cine să intimidăm/Document
-
Featuredacum o ziRepublica telefoanelor imputernicite: Cum se tâlhărește o anchetă la minut, în direct, pentru șefu’ de pe WhatsApp
-
Exclusivacum 4 zileAntigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
-
Exclusivacum o ziSpitalul de stat în dungi: Cum a ajuns medicina din pușcării să fie tratată cu… scârbă oficială
-
Exclusivacum o zi„Embrionul securist din M.A.I.” și omul de paie: cum își inventează Drăgan dușmani ca să pară erou în conferință



