D.N.A.
O scrisoare către Parlamentul României: va trebui sa va asumați faptul ca alegeți să eliberați un monstru ce-și va pune amprenta pe viața și cariera fiecărui judecător și, implicit, pe destinul cetățenilor pe care îi reprezentați

Anchete
DNA minte de ingheata apele

Din cand in cand, Directia Nationala Anticoruptie se da in spectacol, vaicarindu-se pe diverse teme, dezvaluie Lumea Justitiei. Un nou episod al acestei telenovele s-a consumat vineri, 28 octombrie 2022, cand parchetul lui Crin Nicu Bologa (foto 1) s-a dat de ceasul mortii cum ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, precum si dezlegarea de drept a ICCJ din 25 octombrie 2022 vor arunca in haos nu mai putin de 557 de dosare penale aflate pe rolul DNA (fie in faza de urmarire penala, fie deja trimise in judecata).
„In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene”, se lamenteaza DNA, amenintand cu turnatoria la CJUE (detalii in comunicatul de mai jos).
Fisurile din discursul DNA sunt multiple. In primul rand, parchetul anticoruptie vrea sa inoculeze ideea ca prejudiciul risca sa ramana nerecuperat. Fals: prejudiciul poate fi recuperat, in latura civila a dosarelor. Ati vazut deja exemple pe Luju de dosare in care, chiar daca instantele au constatat interventia prescriptiei pe latura penala, pe cea civila au continuat fara probleme judecata, punand sechestre pentru recuperarea prejudiciilor (click aici pentru a citi).
In al doilea rand, Directia Nationala Anticoruptie sugereaza ca dosarele risca sa se prescrie doar din pricina deciziilor CCR. Totusi, DNA nu sufla o vorba despre cauzele tinute la sertar mai mult de 5 ani si care vizeaza fapte vechi – deci spete care cu atat mai mult risca sa fie lovite de prescriptie, dupa cum foarte bine remarca si jurnalista Sorina Matei, care face trimitere la nemuritoarele cuvinte ale Laurei Kovesi: „stam cu curul pe dosare”.
„Daaaaa, dezastruuu. Bine ca ati calculat prejudiciul (care nu poate fi stabilit decat in instanta – deci la momentul asta aceasta cifra este o minciuna) dar n-ati sus de cat timp stati cu fundul pe cele 557 de dosare prescrise. Ca fraierii nu stiu, nu? Inghit orice gulgute”, a scris Sorina Matei pe Facebook.
Problema prescrierii dosarelor ca urmare a vechimii (deci nu din cauza deciziilor CCR) a fost ridicata si de avocatul Adrian Toni Neacsu, tot pe Facebook:
„Dosarele de competenta DNA se prescriu in general dupa trecerea a 10 ani de la savarsirea faptei (n.r. pentru ca pedepsele pentru faptele de competenta DNA nu depasesc 20 de ani, astfel incat intra sub incidenta art. 154 alin. 1 lit. b Cod penal: termen de prescriptie de 10 ani). Asta inseamna fapte anterioare lui 2012.
Prin acest comunicat DNA ne recunoaste cate dosare au ingropat prin sertare fara sa faca nimic in ele.
In ce priveste prejudiciile, incetarea procesului penal pentru prescriptie nu influenteaza automat latura civila”.
Iata comunicatul DNA:
„La solicitarea reprezentantilor mass media privind posibile efecte pe care Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 si Decizia pronuntata la data de 25 octombrie 2022 de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), referitoare la prescriptia raspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate in judecata si in curs de investigare), Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:
Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 si a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescriptia raspunderii penale, Directia Nationala anticoruptie (DNA) a intocmit o situatie estimativa privind impactul aplicarii respectivei Decizii asupra dosarelor penale.
In urma analizarii cauzelor penale ale DNA, a rezultat ca aplicarea directa a deciziilor mentionate va avea consecinte asupra unui numar de 557 cauze penale aflate in curs de urmarire penala si in fata instantelor de judecata.
In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene.
Situatia detaliata se prezinta astfel:
Dosare aflate in curs de urmarire penala (pe rolul DNA)
– 190 dosare
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro
– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 50.997.625 euro
Dosare in diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instantelor) de judecata, in diferite stadii
– 367 dosare
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro
– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 99.471.962 euro
In legatura cu aceasta situatie, DNA face urmatoarele precizari:
In perioada in care au avut cauze penale in lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale in vigoare si au intocmit acte de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale, conform Codului penal si Codului de procedura penala, incepand din 1 februarie 2014 (data intrarii in vigoare a noilor Coduri) si in conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR incepand cu anul 2018 (de la data intrarii in vigoare a Deciziei respective).
Concret, in considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR si in conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au intrerupt cursul prescriptiei numai ca urmare a intocmirii unor acte din categoria celor care se comunica suspectilor si inculpatilor (inceperea urmaririi penale in personam, punerea in miscare a actiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere in judecata, etc).
Procurorii DNA vor fi consecventi in dosarele in care se va invoca prescriptia raspunderii penale si vor solicita sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordantei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene si jurisprudenta CJUE, care, printre altele prevad obligatia statului roman de a cerceta si sanctiona, intr-o maniera efectiva, faptele de coruptie si fraudarea fondurilor europene”. (Irinel I.).
D.N.A.
”Mailurile anonime” si malaxorul anonimelor de la DNA…

Panica a cuprins lumea bună a Finanțelor odată cu confirmarea fie și neoficială a ”freamătului informativ” cu privire la existența unei ”cârtițe operative” la cel mai înalt nivel! Iar informația că Direcția Națională Anticorupție are un ”sifon” la vârful Agenției Naționale de Administrare Fiscală chiar că nu avea cum să nu producă o reacție în lanț…
(Preluare National – Catalin Tache):


Existând ”suspiciuni rezonabile” că, simțind la rândul său răsuflarea în ceafă a celor două dosare pe care chiar el le are la DNA, ”ANONYMOUS” de la ANAF le-ar trimite procurorilor DNA ”anonimele” de care aceștia au nevoie disperată ca să se poată autosesiza, în lipsa unor alte probe concrete…
”Blonda nu dă deloc pe la birou”!
Și așa cum se întâmplă îndeobște pe malurile Dâmboviței, și această breșă informativă creată de procurorii DNA la vârful ANAF pornește tot de la o poveste cu amantlâcuri. Prin exploatarea informativă ca la carte a unei ”bârfe muierești”, despre ”Blonda care nu dă deloc pe la birou”… Astfel că ”Blonda” a fost documentată pe filiera DGAMC – ANAF – Ministerul Finanțelor. În monitorizarea acesteia, adevărații ”băieți deștepți” dând iama în structurile conduse de-a lungul vremii de Ionuț Mișa, Mirela Călugăreanu, Lucian Heiuș sau Adrian Câciu.

Anchetatorii obținând astfel și un alt ”as” informativ pe care l-au ținut în mânecă, până când dinamica operativă a permis aruncarea acestuia pe ”masa de joc”. Fiind vorba, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, despre o speță în care unui contribuabil i s-a promis că va trebui să ”predea” la bugetul de stat doar o sumă modică. Numai că, la proximul control, viitorul denunțător s-a trezit că are de achitat mai mult decât dublul sumei asupra căreia căzuse la pace… Așa că DNA a putut deschide și ancheta care l-a convins pe cel vizat că mai bine acceptă rolul de ”ANONYMOUS”…
O fi rău…?
Să stai în birou, să deschizi ”mailul anonim” în ziua și la ora stabilită, să începi ancheta penală, să pui tehnica pe ”fraier” și pe urmă doar să aștepți să ”faci coada mare” în fața sediului DNA…? Nu, sigur că nu… Așa că, omenește vorbind, băieții lui Crin Bologa nici nu sunt de condamnat.

Numai că, profesional vorbind, iată că până și colegii lor încep să se oripileze la gândul că o asemenea ”procedurizare” strict din birou a unei anchete poate naște ”monștri”. Precum un ”ANONYMOUS” care, după ce a dat mai mult de nevoie, decât din moralitate câteva ponturi lesne de verificat, ar începe să își ”execute” dușmanii pe persoană fizică, prin aruncarea lor în malaxorul anonimelor de la DNA…
Actualitate
DNA se misca cu talent la Iasi/Mai mulți angajați de la Poliția Locală Iași, acuzați de corupție într-un dosar care vizează construirea mai multor imobile/Asteptam si o reactie a celor de la DNA Ploiesti

DNA se misca cu talent la Iasi. Asteptam si o reactie a celor de la DNA Ploiesti
Mai mulţi angajaţi ai Poliţiei Locale Iaşi, care la date faptelor aveau funcţii de conducere, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA pentru mai multe fapte de corupţie. Dosarul vizează construirea, presupus nelegală, a mai multor imobile în municipiul Iaşi. A fost trimis în judecată şi un registrator de la Oficiul de Cadastru.
Procurorii DNA anunţă, joi, trimiterea în judecată:
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 336/VIII/3 din 11 aprilie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
GRUMEZA GEORGEL, la data faptelor director executiv adjunct al Poliției Locale Iași, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– uzurparea funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
HRIȚCU ADRIAN, la data faptelor director executiv adjunct al Poliției Locale Iași, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– uzurparea funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
TULICĂ MIHAELA, la data faptelor șef Serviciu Control Urbanism, Afișaj Stradal din cadrul Poliției Locale Iași, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– uzurparea funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– complicitatea la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
SPÎNU ANDREI-VALENTIN, la data faptelor polițist local în cadrul Poliției Locale Iași, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– uzurparea funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, în formă continuată,
– participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– fals intelectual, în formă continuată,
PANAINTE IONEL, la data faptei registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, în formă continuată,
– complicitate la infracțiunea de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În prezenta cauză penală s-au desfășurat cercetări cu privire la modalitatea în care angajați ai Poliției Locale și ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) ar fi permis construirea presupus nelegală, pe raza municipiului Iași, a mai multor imobile, aspecte care, în final, ar fi dus la obținerea unor foloase necuvenite pentru investitorii imobiliari.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada 18 iulie 2016 – 28 decembrie 2017, cei patru inculpați, angajați ai Poliției Locale Iași, cu știință, ar fi semnat/emis în fals, pe numele persoanei fizice, cercetată în prezenta cauză, un număr de cinci certificate de atestare a edificării unor imobile municipiul Iași, deși nu aveau atribuții legale în acest sens (acest atribut aparține, în mod exclusiv, în conformitate cu prevederile legale, primarului municipiului Iași, respectiv arhitectului-șef al municipiului Iași).
Ulterior, patru dintre certificate, care ar fi fost depuse de beneficiar la O.C.P.I. Iași, ar fi avut ca rezultat emiterea de către registratori, fără vinovăție, a încheierilor de intabulare a dreptului de proprietate prin construire.
În același context, la data de 12 februarie 2018, inculpatul Panainte Ionel, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de legislația primară, în sensul că, urmare a cererii depuse de aceeași persoana fizică, ar fi emis în mod nelegal o încheiere (ce avea la bază cel de-al 5-lea certificat emis în condițiile de mai sus) prin care ar fi fost admisă intabularea unui imobil cu menționarea regimului de înălțime (D+P+2E+M, cu o suprafață construită desfășurată de 2.110 mp) pentru care lucrările ar fi fost efectuate fără autorizație de construire.
În urma demersurilor menționate mai sus, inculpata, beneficiară a certificatelor respective, ar fi construit în mod nelegal 159 de apartamente în loc de 24, pentru cât avea autorizație.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași.
Față de suspecta Orhian Mihaela-Anda, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019. Vom reveni. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zile
,, Noaptea Minții” sau ,,Cum calculează Mafia”!!!/Episodul IV
-
Administratieacum 8 ore
Dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova sunt confirmate, din nou, de organele de cercetare penala
-
Exclusivacum 2 zile
Replica ,, Caracatiței”
-
Administratieacum 5 zile
La doar 33 de ani, a fost depistat cu o formă rară de cancer, iar tratamentul necesar depășește suma de 30000 euro/lunar
-
Exclusivacum 16 ore
Cutia Pandorei!/Halchin centrează si Zeus da cu capul!
-
Exclusivacum 2 zile
Don Quijote de la Mancha VS. Cei trei muschetari/Cavalerul tristei figuri VS. Cei trei mușca-tare/Ep.3: ÊTES-VOUS PRÊT(E)S ?
-
Featuredacum 5 zile
Până și luptele de la Bahmut pălesc față de ”Jihadul” declanșat la Primăria Sectorului 1
-
Exclusivacum 5 zile
Un focar de infecție ce se dorește a fi o locuință de serviciu atribuită de IPJ Alba unui polițist în anul de grație 2023