Actualitate
Capacitatea de producţie a CE Oltenia nu se va schimba în mod semnificativ în urma restructurării
România a notificat un ajutor de restructurare în valoare de 1,33 miliarde euro, care constă într-un ajutor pentru salvare în valoare de 0,25 miliarde euro deja acordat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 0,31 miliarde euro şi o subvenţie de stat în valoare de 0,77 miliarde euro. În plus, se preconizează obţinerea unui ajutor de stat suplimentar în valoare de 711 milioane euro din Fondul pentru modernizare, se arată în documentul menţionat.
„Referitor la reducerea capacităţii de producţie a societăţii CE Oltenia (prin închiderea unităţilor de ardere a lignitului) cu 1.605 MW până la sfârşitul anului 2025 şi la închiderea minelor de lignit, pierderile astfel înregistrate în capacitatea totală de producţie a societăţii CE Oltenia vor fi compensate în mare măsură prin instalarea noilor centrale fotovoltaice şi hidroelectrice (119 MW până la sfârşitul anului 2025), precum şi a unităţilor alimentate cu gaz (1.325 MW începând din 2026). Prin urmare, capacitatea totală de producţie a societăţii CE Oltenia nu se va schimba în mod semnificativ”, au subliniat oficialii CE.
Potrivit scrisorii, CE Oltenia arată că până în 2022 singura sursă de producere a energiei electrice va fi lignitul. În 2022 şi 2023 societatea va adăuga treptat alte surse de producere de energie, cum ar fi energia fotovoltaică şi energia hidroelectrică, însă scăderea reală a vânzărilor de energie obţinută pe baza lignitului este prevăzută să aibă loc abia începând din 2026, când vor fi instalate două unităţi alimentate cu gaz natural la SE Turceni şi la SE Işalniţa. Începând cu 2026, structura energiei produse va fi: 41% energie din lignit, 53% din gaz şi restul din surse fotovoltaice şi hidroelectrice.
Comisia mai arată că veniturile pe care le preconizează compania sunt incerte, pentru că se bazează pe o modificare a legislaţiei care, la rândul ei, nu a primit aprobare de la Bruxelles.
„Cu toate acestea, în conformitate cu planul de restructurare prezentat de autorităţile române, se pare că din pretinsele contribuţiile proprii de 1,5 miliarde EUR, cel mult 200 de milioane EUR ar putea fi reale şi efective (astfel cum se menţionează în considerentul 19). În ceea ce priveşte restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe pieţele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR, din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale şi efective. Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 şi 2025. Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe pieţele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani. Deşi România a indicat că se află în desfăşurare un demers de modificare a legislaţiei sale pentru a le permite actorilor de pe pieţele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislaţia Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată”, se arată în documentul CE.
În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe pieţele centralizate OPCOM.
„De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziţie de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuţii cu utilizatorii mari consumatori de energie. România se aşteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane EUR pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislaţiei care vor permite încheierea unor astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existenţa unor documente contractuale ferme şi finale, care ar urma să asigure finanţarea efectivă a planului de restructurare. Dimpotrivă, CE Oltenia se aşteaptă ca semnarea listei termenilor şi condiţiilor de principiu cu potenţialii clienţi să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziţie de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacităţile existente şi începând cu 2022 pentru capacităţile noi. Prin urmare, condiţiile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm şi convenite de respectivii cumpărători pe termen lung”, continuă oficialii CE.
În plus, la fel ca în cazul contractelor pe pieţele centralizate OPCOM, modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziţie de energie electrică nu sunt încă în vigoare.
Din cele 3,5 miliarde euro din resursele financiare necesare pentru acoperirea costurilor de restructurare preconizate a fi suportate în perioada de restructurare de cinci ani, CE Oltenia va contribui cu 1,5 miliarde euro din fonduri proprii, în timp ce restul de 1,33 miliarde euro va proveni de la bugetul de stat, iar 0,711 miliarde euro – din Fondul pentru modernizare.
„Prin acordarea accesului la finanţarea pe care CE Oltenia nu ar fi obţinut-o în condiţiile pieţei, măsurile sunt, prin urmare, de natură să permită societăţii CE Oltenia să rămână pe piaţă şi să îşi îmbunătăţească poziţia concurenţială pe piaţa internă. Prin urmare, măsurile denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa şi afectează schimburile comerciale dintre statele membre”, precizează oficialii europeni.
În acest stadiu, este puţin probabil ca ajutorul de restructurare planificat în vederea sprijinirii planului de restructurare prezentat să îndeplinească criteriile de compatibilitate prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, se mai arată în documentul Comisiei Europene.
În plus, pe baza informaţiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piaţă nu susţine planul în această etapă.
În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare şi ar conduce la restabilirea viabilităţii societăţii CE Oltenia la sfârşitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obţine o rentabilitate suficientă şi că va putea rămâne pe piaţă fără ajutor suplimentar.
Actualitate
Securitatea spațială americană se diversifică: Start-up-urile Impulse Space și Relativity Federal intră în cursa lansărilor militare
Comanda Sistemelor Spațiale a SUA face un pas strategic pentru reducerea dependenței de giganții industriei, deschizând porțile pentru noi jucători tehnologici. Misiunea este clară: asigurarea unui acces flexibil și rapid pe orbită pentru încărcături militare mai puțin critice, dar esențiale pentru infrastructura de date.
O nouă eră pentru programul Lane 1: Șapte furnizori luptă pentru contracte de miliarde
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au aprobat includerea companiilor Impulse Space și Relativity Federal în grupul furnizorilor calificați pentru lansări în cadrul programului National Security Space Launch (NSSL) Faza 3, Lane 1. Cele două entități din California se alătură astfel unui grup select care include nume precum SpaceX, Blue Origin și United Launch Alliance (ULA).
Lane 1 este conceput special pentru misiuni care vizează orbite mai ușor accesibile și încărcături cu masă redusă, cum ar fi sateliții de transport de date și cei de urmărire a rachetelor. Prin această extindere, armata americană urmărește să stimuleze competiția într-un sector evaluat la 5,6 miliarde de dolari până în anul 2030, oferind fiecărui nou intrat o primă tranșă de 5 milioane de dolari pentru evaluarea capacităților tehnice.
Riscul monopolului SpaceX și nevoia de alternative strategice
Momentul ales pentru această extindere nu este întâmplător. Piața lansărilor din SUA trece printr-o perioadă de incertitudine după ce SpaceX a anunțat limitarea comenzilor pentru zborurile comerciale partajate ale rachetei Falcon 9, începând cu anul 2028. Într-un context în care Falcon 9 a susținut aproximativ 85% din totalul lansărilor americane în 2025, Pentagonul privește cu prudență această dependență excesivă.
Analiștii militari sugerează că această mișcare reflectă dorința autorităților de a mitiga riscurile, în special în condițiile în care SpaceX pare să își mute atenția către Starship și centrele de date AI. Diversificarea furnizorilor în Lane 1 reprezintă o poliță de asigurare pentru securitatea națională, garantând că accesul la spațiu nu va fi blocat de schimbările de strategie ale unui singur operator.
Inovația tehnologică: De la rachete reutilizabile la vehicule de transfer orbital
Deși nici Impulse Space, nici Relativity Federal nu au efectuat încă lansări orbitale, tehnologiile propuse promit să revoluționeze logistica spațială. Relativity mizează pe Terran R, o rachetă complet reutilizabilă, a cărei primă lansare este programată spre finalul acestui an.
Pe de altă parte, Impulse Space aduce o premieră în programul NSSL: este pentru prima dată când un furnizor de trepte superioare de rachetă este ales ca antreprenor principal. Vehiculul lor, Helios, este un „kick-stage” conceput să se atașeze oricărei rachete de transport mediu, oferind un impuls suplimentar pentru a plasa încărcături grele pe orbite înalte într-un mod mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Prima misiune Helios este planificată pentru finalul anului 2026, marcând o schimbare de paradigmă în flexibilitatea operațională a misiunilor spațiale militare.
Actualitate
Ofensivă aeriană la summitul NATO: miliarde de dolari pentru avioane de spionaj și transport strategic
NATO a deschis summitul anual de la Ankara cu o serie de anunțuri majore care vizează reconfigurarea forței sale aeriene. Sub presiunea solicitărilor de a crește investițiile în apărare, aliații au prezentat un plan ambițios ce include achiziții de aeronave de ultimă generație, menite să consolideze capacitățile de supraveghere și transport pe termen lung. Secretarul general Mark Rutte a descris aceste proiecte drept o investiție de „miliarde de dolari” care va asigura securitatea alianței în fața noilor amenințări.
Alegerea europeană: GlobalEye câștigă teren în fața tehnologiei americane
Într-o mișcare cu puternice implicații geopolitice, alianța a optat pentru aeronava suedeză GlobalEye, produsă de Saab, pentru a înlocui vechea flotă de supraveghere E-3. Decizia marchează o schimbare de direcție, după ce anterior fusese luat în calcul modelul american Wedgetail produs de Boeing. Cele 10 aparate GlobalEye vor permite monitorizarea unor arii vaste — terestre, maritime și aeriene — oferind o capacitate de detecție superioară. Negocierile dintre agenția de profil a NATO și constructorul suedez urmează să demareze imediat pentru finalizarea contractului.
Transportul strategic și conceptul de utilizare partajată pentru Airbus A400M
Pentru a rezolva deficiențele cronice în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor grele, mai multe state membre, printre care Belgia, Franța, Turcia și Regatul Unit, s-au raliat unui nou proiect pentru flota Airbus A400M. Modelul de operare va fi unul de tip „pooling and sharing”, similar cu cel folosit deja pentru avioanele cisternă A330. Acest sistem permite țărilor participante să împartă costurile și să utilizeze în comun aeronavele, optimizând resursele financiare ale aliaților europeni.
Tehnologia de peste ocean: dronele Triton vor patrula de la Mediterană la Polul Nord
Deși industria europeană a obținut succese importante, legătura transatlantică rămâne solidă prin achiziția a cinci drone MQ-4C Triton, produse de gigantul american Northrop Grumman. Destinate Danemarcei, Finlandei, Germaniei și Norvegiei, aceste aparate autonome vor fi integrate în forța de recunoaștere a alianței. Dronele Triton sunt proiectate pentru a oferi o flexibilitate operațională fără precedent, fiind esențiale pentru protejarea intereselor maritime într-un arc geografic ce se întinde din sudul Europei până în regiunile arctice.
Actualitate
Paradoxul Ankarei: Turcia și NATO, între pragmatism strategic și tensiuni nerezolvate
În pragul summitului NATO de la Ankara, relația dintre Turcia și aliații săi transatlantici traversează o perioadă de redefinire profundă. Deși conflictele recente și noile priorități de securitate au sudat legăturile dintre Ankara și blocul nord-atlantic, în special în sectorul industriei de apărare, punctele de presiune rămân active sub suprafața unei cooperări aparent consolidate. Experții subliniază că poziția Turciei în cadrul Alianței este astăzi mai solidă decât în ultimii ani, Ankara fiind văzută ca un pion central în securizarea Flancului Sudic, gestionarea Mării Negre și controlul crizelor din vecinătatea extinsă.
Ambiții regionale versus excluderea europeană
În ciuda importanței sale strategice, Ankara simte că Europa nu depune suficiente eforturi pentru a o integra în noile arhitecturi de apărare ale continentului. Oficialii turci critică dur ceea ce ei numesc o „abordare lipsită de viziune” din partea liderilor europeni, argumentând că excluderea capacităților industriale masive ale Turciei din inițiativele de apărare ale UE este o eroare strategică. Pe de altă parte, dorința Turciei de a rămâne o putere regională autonomă creează fricțiuni: Ankara refuză să își subordoneze prioritățile geopolitice agendei Washingtonului sau Bruxelles-ului, mai ales atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale în Mediterana de Est sau în Orientul Mijlociu.
Puterea militară: De la dronele TB3 la dominația în Marea Neagră
Contribuția Turciei la misiunile NATO rămâne, însă, incontestabilă. De la sprijinul defensiv aerian primit în timpul tensiunilor cu Iranul, până la participarea masivă la exercițiul „Steadfast Defender” cu peste 2.000 de trupe și portavionul TCG Anadolu, Ankara demonstrează o forță militară de elită. Un moment istoric a fost marcat de prima utilizare operațională a dronelor înarmate de tip TB3 de pe o navă de luptă, o inovație pur turcească. Mai mult, rolul Ankarei în conflictul din Ucraina — prin blocarea navelor rusești în Marea Neagră și furnizarea de drone Bayraktar — a devenit un pilon esențial în strategia de descurajare a agresiunii ruse.
F-35 și KAAN: Nodul gordian al relațiilor cu SUA
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă relația cu Statele Unite, marcată de excluderea Turciei din programul F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Deși există semnale privind o posibilă deblocare a livrărilor de motoare General Electric F110 pentru viitorul avion de luptă autohton, KAAN, situația avionului F-35 rămâne blocată politic. Pentru Ankara, prioritatea s-a mutat acum pe dezvoltarea propriilor tehnologii de generația a cincea, încercând să transforme o sancțiune într-un motor pentru independența industrială. Summitul de la Ankara va fi testul suprem: dacă aliații vor integra Turcia în planificarea pe termen lung, influența acesteia va deveni de neclintit; dacă nu, pragmatismul tranzacțional va continua să definească acest parteneriat complicat.
-
Exclusivacum 5 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum 4 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum 2 zilePolițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 3 zileO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
-
Exclusivacum 15 oreGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
-
Exclusivacum 4 zile87 de milioane pe an ca să nu plouă: anti-grindină în Vest interzis, la noi prelungit



