Anchete
FACATURA PENTRU CARE PARADITORII DE ELITA AU FOST INCULPATI DE SIIJ – Dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea si Mircea Negulescu de la DNA Ploiesti impotriva fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova s-a frant in instanta
Conform celor de la Ph-online. de mai bine de patru ani, DNA nu reuseste sa treaca de camera preliminara dosarul in care au fost trimisi in judecata fostii sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova. Nici nu are cum sa se intample altfel, atat timp cat aceasta cauza este opera celebrilor paraditori Mircea Negulescu (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga), fosti procurori la DNA Ploiesti, intre timp ambii inculpati pentru nenorocirile comise fix in dosarul privindu-i pe fostii sefi ai Serviciului Anticoruptie Prahova. Curtea de Apel Ploiesti a dispus miercuri, 24 februarie 2021, retrimiterea dosarului judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Prahova.
In decembrie 2016, DNA Ploiesti a anuntat trimiterea in judecata a fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova si a altor inculpati. Concret este vorba despre:
-Constantin Ispas, comisar sef si sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, acuzat de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva in forma continuata, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri in forma continuata;
-Mihail Emanuel Saghel, ofiter de politie judiciara, sef Serviciu in cadrul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, acuzat de santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in forma continuata;
-Radulescu Ionut Adrian, ofiter in cadrul Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova, acuzat de cercetare abuziva in forma continuata;
-Ristea Constantin-Sebastian, acuzat complicitate la infractiunea de luare de mita.
De mai bine de patru ani, dosarul DNA nu trece de camera preliminara. Va dati seama ce facatura?
Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Prahova, unde, in 25 iunie 2020, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului si a dispus inceperea judecatii.
Totul s-a naruit pentru DNA Ploiesti miercuri, 24 februarie 2021, cand Curtea de Apel Ploiesti a desfiintat incheierea prin care Tribunalul Prahova daduse liber la inceperea judecatii si a retrimis dosarul judecatorului de la camera preliminara.
Iata minuta Tribunalului Prahova din 25 iunie 2020 (dosar 7700/105/2016/a1):
„Respinge ca neintemeiate cererile si exceptiile invocate de inculpatii: ISPAS CONSTANTIN, SAGHEL MIHAIL EMANUEL, RADULESCU IONUT ADRIAN, RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN. In baza art. 346 alin. 2 C.P.P. constata legalitatea sesizarii instantei – Tribunalul Prahova, cu rechizitoriul nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, fiind respectate dispozitiile art. 328 C.P.P., a administrarii probelor precum si actelor de urmarire penala. Dispune inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatii:
– ISPAS CONSTANTIN, pentru savarsirea infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 c.p.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C. pen. ?i art. 5 alin. 1 C.pen..
– SAGHEL MIHAIL EMANUEL, pentru savarsirea infractiunilor de: santaj, prev. de art. 13/1 din Legea nr.78/2000, rap. la art.207 alin. 1 C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. 1 c.p. rap. la art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art.303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen..
– RADULESCU IONUT ADRIAN, pentru savarsirea infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.
– RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN, pentru savarsirea infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. 1 C.pen. combinat cu art. 289 alin. 1 C. pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.
In baza art. 272 c.p.p. onorariile aparatorilor din oficiu conform delegatiei nr. 0008465/24.11.2017 si delegatiei nr.15658/21.02.2020 se vor avansa din fondurile Ministerului Justitiei. Cu drept de contestatie in 3 zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consiliu azi, 25.06.2020. Document: incheiere finala (dezinvestire) 206/2020 25.06.2020”.
Iata minuta Curtii de Apel Ploiesti din 24 februarie 2021 (dosar 7700/105/2016/a1):
„Admite contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 206 din data de 25 iunie 2020 pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul cadrul Tribunalului Prahova, in dosarul 7700/105/2016/a1 pe care o desfiinteaza in totalitate si dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova in vederea rejudecarii, potrivit considerentelor prezentei.
In baza art. 275 alin.6 Cod procedura penala onorariile partiale in cuantum de cate 200 lei pentru avocatii desemnati din oficiu inculpatilor Ispas Contantin si Radulescu Ionut Adrian pana la prezentarea avocatilor alesi si onorariul in cuantum de 795 lei pentru avocatul desemnat din oficiu intimatului inculpat Ristea Constantin Sebastian se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea Baroului Prahova. Potrivit disp. art. 275 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din camera de consiliu, astazi 24 februarie 2021. Document: incheiere finala camera preliminara 24.02.2021”.
Negulescu si Onea, inculpati de SIIJ fix pentru aceasta facatura
Ceea ce se intampla cu acest dosar nu ar trebui sa surprinda, in conditiile in care, asa cum precizam si la inceputul articolului, cauza a fost instrumentata de celebrii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu si Lucian Onea. De altfel, cei doi au fost inculpati de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) fix pentru aceasta facatura.
Mai exact, conform ordonantei procuroarei Adina Florea din 9 ianuarie 2019, Mircea Negulescu este acuzat de:
-5 infractiuni de complicitate la represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si ulterior la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti a contribuit in mod nemijlocit la actiunile intreprinse de procurorii Onea Lucian Gabriel si Raileanu Elena Cerasela in sensul de a pune in miscare actiunea penala, de a retine si de a trimite in judecata pe numitii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian in dosarul nr. 150/P/2014 si pe numitii Tudose Liviu Mihail si Mihaila Aurelian Constantin in dosarul penal nr. 308/P/2015 stiind ca sunt nevinovati;
-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal constand in aceea ca, in calitate procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si apoi de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016 a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul „fabricarii” mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal supranumit „dosarul Tigailor” care ii viza pe numitii Savu Danuel si Ghita Sebastian Aurelian; dosarul nr. 218/P/2014, supranumit „dosarul Hidro”; dosarul penal 90/P/2015 privindu-i pe Ghita Sebastian Aurelian si Badescu Iulian; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian; dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti privindu-i pe Alexe Razvan, Cosma Vlad Alexandru s.a.; dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploiesti;
In ceea ce-l priveste pe Lucian Onea, acesta este acuzat de:
-represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, a dispus punerea in miscare a actiunii penale, retinerea si trimiterea in judecata a persoanei vatamate Radulescu Adrian Ionut, in calitate de inculpat, stiind ca este nevinovat, in dosarul penal 150/P/2014;
-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal, raportat la art. 47 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016, a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul „fabricarii” mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal nr. 218/P/2014, supranumit ‘dosarul Hidro’; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 183/P/20913; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian;
-fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a emis ordonanta de autorizare provizorie a supravegherii audio, video si prin fotografiere din 09.08.2015, cunoscand ca informatiile care urmau sa fie transpuse in mijloace de proba erau puse la dispozitia organelor judiciare de martorul Tanasescu Catalin Adrian;
-divulgarea informatiilor secrete de stat prev. de art. 303 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a prezentat cu titlu de mijloc de proba informatii clasificate secrete de stat despre care a luat cunostinta datorita atributiilor de serviciu, fiind afectate interesele BCCO Ploiesti si DGA – SJA Prahova.
N.R – Redactia Incisiv de Prahova asteapta motivarea, si dezvaluirile vor …curge…! Apropo de „presiuni” asupra justitiei, santaje publice si/sau mediatice…(cine si pe cine a santajat). Nu mai spunem vorba unui „clasic in viata:”: Multi au inceput sa fie „povestitori”, chiar din interiorul lor…Totul este monitorizat, a fost monitorizat…Asteptam, cu interes, reactia unui neuron!
https://ph-online.ro/politica/item/117213-facatura-pentru-care-paraditorii-de-elita-au-fost-inculpati-de-siij-dosarul-fabricat-de-procurorii-lucian-onea-si-mircea-negulescu-de-la-dna-ploiesti-impotriva-fostilor-sefi-ai-serviciului-judetean-anticoruptie-prahova-s-a-frant-in-instanta
Anchete
Demisie cu bucluc în DNA: când „pleci” ca să rămâi pe loc
Demisie de formă, funcții beton
Potrivit publicației Lumea Justiției, în Direcția Națională Anticorupție se poartă un nou sport de performanță: demisia care nu te dă afară, ci doar te reașază mai comod în fotoliu. Da, este corect formulat: demisie „în” DNA, nu „din” DNA. Adică nu pleci din instituție, doar te retragi strategic din niște funcții, ca să nu se înțeleagă greșit că ai abandona corabia.
Personajul principal al acestui exercițiu de acrobație administrativă este procuroarea Irina-Adina Popescu, care a decis, cu un gest solemn, să demisioneze din cele două funcții de conducere pe care le deține la DNA. Atenție, doar din funcții, nu și din confortul instituțional.
Două funcții pierdute, o instituție câștigată
Conform dezvăluirilor făcute de Lumea Justiției, Irina-Adina Popescu renunță la postura de șefă a Serviciului de reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție – funcție obținută prin numire la 19 februarie 2025 – și la cea de adjunctă a Secției judiciare a DNA, secție care are în componență chiar acest Serviciu de reprezentare la ICCJ, unde a fost delegată în 9 octombrie 2024.
Cu alte cuvinte: două funcții jos, statutul în DNA sus. Demisia pare mai degrabă o mică operațiune de rebranding profesional, nu o ieșire onorabilă sau o asumare de răspundere. Într-o țară normală, când auzi de „demisie”, te gândești la plecare, la ruperea colaborării. În România, demisia poate însemna doar „mutarea scaunului mai încolo pe același hol”.
CSM, arbitru la meciul „rămân, dar mă fac că plec”
Secția pentru procurori a CSM urmează să discute acest „mare” gest de demisie marți, 13 septembrie 2026. Zi perfectă: marți 13 – simbolism cât cuprinde. O ședință care, teoretic, ar trebui să clarifice situația, dar care, practic, riscă să fie doar un nou episod de „bifăm procedura și mergem mai departe”.
Așadar, CSM va analiza demisia din două funcții, nu și din sistem. Un fel de „îți luăm ecusonul de VIP, dar rămâi în sală la lojă”. Din exterior, povestea aceasta arată ca o piesă de teatru prost regizată, în care actorii își schimbă costumele, dar rămân același personaj.
Demisia românească: artă, nu act
Cazul Irinei-Adina Popescu, așa cum este relatat de Lumea Justiției, ilustrează perfect modul în care instituțiile românești au transformat demisia într-un exercițiu de imagologie: anunți gestul ferm, lași impresia de responsabilitate, dar ai grijă să nu riști pierderea reală a poziției și influenței.
Demisia nu mai este un act, ci o formă. O mică scenetă pentru public, în care se schimbă titlurile, dar nu și oamenii, se ajustează organigramele, dar nu și reflexele de sistem. Iar când „pleci” doar ca să rămâi, singura concluzie posibilă este că, în anumite instituții, anticorupția e severă doar cu alții – niciodată cu confortul propriu. (Irinel I.).
Anchete
Ploaia ocolește fermele din Arad. Un agricultor ridică semne de întrebare despre sistemul antigrindină
Seceta din Arad pune ferma lui Ronny Trapletti în pragul supraviețuirii
Lipsa precipitațiilor a compromis aproape în totalitate rapița cultivată pe sute de hectare și îl determină pe fermier să își regândească planurile. Trapletti suspectează că sistemele antigrindină ar putea influența ploile, însă această legătură este prezentată ca opinia sa, nu ca un fapt dovedit.
Seceta severă din vestul țării apasă tot mai greu asupra fermierilor de cultură mare. În județul Arad, Ronny Trapletti, care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, spune că a trecut printr-o perioadă de trei luni fără precipitații și se teme că pierderile îi vor afecta capacitatea de a continua activitatea.
Potrivit unui articol publicat de Revista Ferma, fermierul caută explicații pentru faptul că, deși norii vin dinspre Ungaria, ploile par să ocolească tot mai des terenurile din zonă. Trapletti consideră că intervențiile antigrindină ar putea avea legătură cu diminuarea precipitațiilor, însă suspiciunea sa nu este prezentată în material drept o concluzie științifică.
Suspiciuni privind sistemele antigrindină
Fermierul afirmă că a consultat hărți cu amplasamentele sistemelor antigrindină și a identificat instalații în vestul țării, inclusiv în apropiere de Nădlac. Pe baza acestor observații și a discuțiilor cu alți agricultori, el spune că ia în calcul posibilitatea ca lansările de rachete să influențeze formarea precipitațiilor în zona sa.
„Am făcut câteva cercetări şi am ajuns la concluzia că este mâna omului”, susține Trapletti, citat de Revista Ferma. El spune că fenomenul l-a preocupat în ultimii doi ani, perioadă în care a observat, în opinia sa, că norii veniți dinspre Ungaria nu mai aduc cantitățile de apă din trecut.
Fermierul ridică și problema priorităților economice: în vreme ce plantațiile pomicole sunt protejate de grindină, culturile de câmp depind de precipitații pentru a se dezvolta. El consideră că impactul acestor intervenții ar trebui analizat și din perspectiva agricultorilor care cultivă cereale și plante tehnice.
Harta infrastructurii sistemului național antigrindină, aflată în subordinea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), nu ar fi fost actualizată de mai bine de doi ani, potrivit informațiilor menționate în materialul-sursă. Imaginea hărții este creditată paginii de Facebook a AASNACP.
Trei luni fără ploaie, potrivit fermierului
Dincolo de ipotezele privind sistemele antigrindină, Trapletti descrie o secetă care a afectat direct culturile. El afirmă că, în zona în care lucrează, nu a înregistrat precipitații între 28 februarie și sfârșitul lunii mai.
„Timp de trei luni, nu am avut nici măcar un litru de precipitaţii. Martie, aprilie şi mai!”, spune fermierul, potrivit publicației. Lipsa apei a pus în pericol semănăturile de toamnă și a afectat în mod deosebit rapița.
Rapița a germinat, apoi s-a uscat
Trapletti a însămânțat aproximativ 370 de hectare cu rapiță, mizând și pe prognozele care anunțau precipitații. Pe primele 150 de hectare, spune el, au căzut doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Umiditatea a fost suficientă pentru ca semințele să germineze, dar nu și pentru ca plantele să răsară și să supraviețuiască.
Apa ar fi pătruns în sol până la semințe, însă arșița care a urmat a uscat terenul. În aceste condiții, plantele nu au mai reușit să iasă la suprafață. În timp ce unii fermieri din zonă au decis să întoarcă rapița, Trapletti încă speră să salveze o parte din cultură, deși recunoaște că situația este critică.
Planuri schimbate din mers
Presiunea secetei îl determină să își modifice strategia pentru noul sezon. Fermierul ia în calcul să renunțe la culturile de primăvară și să se concentreze pe cele de toamnă: aproximativ 350 de hectare cu rapiță, 300 cu grâu și alte 300 cu orz.
Orzul ar urma să fie introdus pentru prima dată în structura fermei. Decizia este o încercare de diversificare a riscului, într-un an în care fiecare cultură trebuie să contribuie la menținerea activității și la acoperirea obligațiilor financiare.
Costurile și datoriile apasă asupra fermei
Seceta vine după un an agricol dificil, iar pierderile acumulate l-au obligat pe fermier să amâne plăți către furnizorii de inputuri. Reducerea cheltuielilor devine esențială, mai ales atunci când lipsa apei pune sub semnul întrebării eficiența investițiilor în culturi.
Trapletti spune că nu mai vede rostul aplicării unor îngrășăminte complexe în valoare de 4.500 de lei dacă plantele nu au suficientă apă pentru a valorifica aceste inputuri. „Mai încerc un an şi dacă nu iese nimic voi renunţa!”, afirmă fermierul, administrator al societății Agri Loyalty. (Paul D.).
N.R. – Informațiile și declarațiile fermierului au fost preluate și reformulate pe baza articolului publicat de Revista Ferma.
Anchete
Trei candidați, un singur dosar de competență: CSM a ales procurorul pentru cauzele cu magistrați
Trei nume pe listă, un singur „da” la final
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat trei propuneri pentru desemnarea unor procurori care să instrumenteze dosarele ce îi vizează pe magistrați. Trei candidați au intrat în cursă; unul singur a ieșit cu atribuțiile noi în mapă.
Potrivit publicației Lumea Justiției, propunerile i-au vizat pe Gabriel Ionuț Tătar, șeful Secției de urmărire penală de la Parchetul Curții de Apel Cluj, pe George Daniel Dancă, de la Parchetul Curții de Apel Brașov, și pe Constantin Conortos, de la Parchetul Curții de Apel Constanța.
Desemnarea s-a încheiat: Tătar primește competența
Alegerea plenului a fost Gabriel Ionuț Tătar. Acesta va avea competență în dosarele care îi privesc pe magistrații din cadrul tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea.
Așadar, după analiza celor trei propuneri, CSM a făcut selecția: pentru cauzele din aria stabilită, responsabilitatea revine procurorului desemnat. Dincolo de formula administrativă, miza rămâne una serioasă — instrumentarea dosarelor cu magistrați, fără ca simplul anunț al unei desemnări să țină loc de verdict sau de concluzie asupra vreunui caz. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 4 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 3 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 3 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Exclusivacum 2 zileRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină




