Anchete
FACATURA PENTRU CARE PARADITORII DE ELITA AU FOST INCULPATI DE SIIJ – Dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea si Mircea Negulescu de la DNA Ploiesti impotriva fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova s-a frant in instanta
Conform celor de la Ph-online. de mai bine de patru ani, DNA nu reuseste sa treaca de camera preliminara dosarul in care au fost trimisi in judecata fostii sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova. Nici nu are cum sa se intample altfel, atat timp cat aceasta cauza este opera celebrilor paraditori Mircea Negulescu (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga), fosti procurori la DNA Ploiesti, intre timp ambii inculpati pentru nenorocirile comise fix in dosarul privindu-i pe fostii sefi ai Serviciului Anticoruptie Prahova. Curtea de Apel Ploiesti a dispus miercuri, 24 februarie 2021, retrimiterea dosarului judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Prahova.
In decembrie 2016, DNA Ploiesti a anuntat trimiterea in judecata a fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova si a altor inculpati. Concret este vorba despre:
-Constantin Ispas, comisar sef si sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, acuzat de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva in forma continuata, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri in forma continuata;
-Mihail Emanuel Saghel, ofiter de politie judiciara, sef Serviciu in cadrul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, acuzat de santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in forma continuata;
-Radulescu Ionut Adrian, ofiter in cadrul Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova, acuzat de cercetare abuziva in forma continuata;
-Ristea Constantin-Sebastian, acuzat complicitate la infractiunea de luare de mita.
De mai bine de patru ani, dosarul DNA nu trece de camera preliminara. Va dati seama ce facatura?
Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Prahova, unde, in 25 iunie 2020, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului si a dispus inceperea judecatii.
Totul s-a naruit pentru DNA Ploiesti miercuri, 24 februarie 2021, cand Curtea de Apel Ploiesti a desfiintat incheierea prin care Tribunalul Prahova daduse liber la inceperea judecatii si a retrimis dosarul judecatorului de la camera preliminara.
Iata minuta Tribunalului Prahova din 25 iunie 2020 (dosar 7700/105/2016/a1):
„Respinge ca neintemeiate cererile si exceptiile invocate de inculpatii: ISPAS CONSTANTIN, SAGHEL MIHAIL EMANUEL, RADULESCU IONUT ADRIAN, RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN. In baza art. 346 alin. 2 C.P.P. constata legalitatea sesizarii instantei – Tribunalul Prahova, cu rechizitoriul nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, fiind respectate dispozitiile art. 328 C.P.P., a administrarii probelor precum si actelor de urmarire penala. Dispune inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatii:
– ISPAS CONSTANTIN, pentru savarsirea infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 c.p.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C. pen. ?i art. 5 alin. 1 C.pen..
– SAGHEL MIHAIL EMANUEL, pentru savarsirea infractiunilor de: santaj, prev. de art. 13/1 din Legea nr.78/2000, rap. la art.207 alin. 1 C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. 1 c.p. rap. la art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art.303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen..
– RADULESCU IONUT ADRIAN, pentru savarsirea infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.
– RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN, pentru savarsirea infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. 1 C.pen. combinat cu art. 289 alin. 1 C. pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.
In baza art. 272 c.p.p. onorariile aparatorilor din oficiu conform delegatiei nr. 0008465/24.11.2017 si delegatiei nr.15658/21.02.2020 se vor avansa din fondurile Ministerului Justitiei. Cu drept de contestatie in 3 zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consiliu azi, 25.06.2020. Document: incheiere finala (dezinvestire) 206/2020 25.06.2020”.
Iata minuta Curtii de Apel Ploiesti din 24 februarie 2021 (dosar 7700/105/2016/a1):
„Admite contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 206 din data de 25 iunie 2020 pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul cadrul Tribunalului Prahova, in dosarul 7700/105/2016/a1 pe care o desfiinteaza in totalitate si dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova in vederea rejudecarii, potrivit considerentelor prezentei.
In baza art. 275 alin.6 Cod procedura penala onorariile partiale in cuantum de cate 200 lei pentru avocatii desemnati din oficiu inculpatilor Ispas Contantin si Radulescu Ionut Adrian pana la prezentarea avocatilor alesi si onorariul in cuantum de 795 lei pentru avocatul desemnat din oficiu intimatului inculpat Ristea Constantin Sebastian se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea Baroului Prahova. Potrivit disp. art. 275 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din camera de consiliu, astazi 24 februarie 2021. Document: incheiere finala camera preliminara 24.02.2021”.
Negulescu si Onea, inculpati de SIIJ fix pentru aceasta facatura
Ceea ce se intampla cu acest dosar nu ar trebui sa surprinda, in conditiile in care, asa cum precizam si la inceputul articolului, cauza a fost instrumentata de celebrii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu si Lucian Onea. De altfel, cei doi au fost inculpati de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) fix pentru aceasta facatura.
Mai exact, conform ordonantei procuroarei Adina Florea din 9 ianuarie 2019, Mircea Negulescu este acuzat de:
-5 infractiuni de complicitate la represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si ulterior la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti a contribuit in mod nemijlocit la actiunile intreprinse de procurorii Onea Lucian Gabriel si Raileanu Elena Cerasela in sensul de a pune in miscare actiunea penala, de a retine si de a trimite in judecata pe numitii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian in dosarul nr. 150/P/2014 si pe numitii Tudose Liviu Mihail si Mihaila Aurelian Constantin in dosarul penal nr. 308/P/2015 stiind ca sunt nevinovati;
-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal constand in aceea ca, in calitate procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si apoi de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016 a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul „fabricarii” mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal supranumit „dosarul Tigailor” care ii viza pe numitii Savu Danuel si Ghita Sebastian Aurelian; dosarul nr. 218/P/2014, supranumit „dosarul Hidro”; dosarul penal 90/P/2015 privindu-i pe Ghita Sebastian Aurelian si Badescu Iulian; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian; dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti privindu-i pe Alexe Razvan, Cosma Vlad Alexandru s.a.; dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploiesti;
In ceea ce-l priveste pe Lucian Onea, acesta este acuzat de:
-represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, a dispus punerea in miscare a actiunii penale, retinerea si trimiterea in judecata a persoanei vatamate Radulescu Adrian Ionut, in calitate de inculpat, stiind ca este nevinovat, in dosarul penal 150/P/2014;
-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal, raportat la art. 47 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016, a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul „fabricarii” mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal nr. 218/P/2014, supranumit ‘dosarul Hidro’; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 183/P/20913; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian;
-fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a emis ordonanta de autorizare provizorie a supravegherii audio, video si prin fotografiere din 09.08.2015, cunoscand ca informatiile care urmau sa fie transpuse in mijloace de proba erau puse la dispozitia organelor judiciare de martorul Tanasescu Catalin Adrian;
-divulgarea informatiilor secrete de stat prev. de art. 303 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a prezentat cu titlu de mijloc de proba informatii clasificate secrete de stat despre care a luat cunostinta datorita atributiilor de serviciu, fiind afectate interesele BCCO Ploiesti si DGA – SJA Prahova.
N.R – Redactia Incisiv de Prahova asteapta motivarea, si dezvaluirile vor …curge…! Apropo de „presiuni” asupra justitiei, santaje publice si/sau mediatice…(cine si pe cine a santajat). Nu mai spunem vorba unui „clasic in viata:”: Multi au inceput sa fie „povestitori”, chiar din interiorul lor…Totul este monitorizat, a fost monitorizat…Asteptam, cu interes, reactia unui neuron!
https://ph-online.ro/politica/item/117213-facatura-pentru-care-paraditorii-de-elita-au-fost-inculpati-de-siij-dosarul-fabricat-de-procurorii-lucian-onea-si-mircea-negulescu-de-la-dna-ploiesti-impotriva-fostilor-sefi-ai-serviciului-judetean-anticoruptie-prahova-s-a-frant-in-instanta
„Lumea vorbește”: lațul dosarului Trăilă se strânge spre Palatul Victoria
Ia fiți atenți ce vorbește lumea, stimați cititori! Nu e doar bârfă de colț de instituție, ci informație rostogolită în spațiul public: scandalul Cristinei Trăilă riscă să se strângă ca un laț în jurul prim-ministrului demis Ilie Bolojan.
Potrivit publicației Lumea Justiției, Bolojan este așteptat la DNA în dosarul în care numele Cristinei Trăilă a explodat deja pe panoul de onoare al anticorupției. Iar filmul abia începe.
Cristina Trăilă – de la demnitar PNL la suspectă în dosarul Bogos
După cum ați văzut, Cristina Trăilă – secretar adjunct al Guvernului și fostă deputată PNL – a intrat oficial în liga grea a „suspecților” la Direcția Națională Anticorupție.
Dosarul: afaceristul Fănel Bogos din Vaslui este urmărit penal pentru șantaj și cumpărare de influență, în legătură cu tentativa de schimbare din funcție a lui Mihai Ponea, directorul DSVSA Vaslui (Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui).
Concret, Trăilă este anchetată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Adică exact genul de acuzații care transformă jocurile de putere în „meniul zilei” la DNA.
(Detaliile inițiale ale cazului au fost prezentate, după cum menționează Lumea Justiției, în materialul lor precedent.)
DNA strânge cercul: anturajul lui Bolojan, chemat la raport
În acest context, surse citate de Lumea Justiției susțin că Direcția Națională Anticorupție nu se oprește la numele Cristinei Trăilă. Procurorii ar urma să cheme la declarații, în calitate de suspecți sau martori, oameni din anturajul lui Ilie Bolojan – atât de pe linie de partid, cât și de pe linie de Executiv.
Și nu doar anturajul: în discuție este inclus chiar și premierul demis. Mai exact, se aude că Ilie Bolojan a fost deja citat pentru dimineața zilei de miercuri, 26 august 2026, ca martor la DNA Iași.
Cireașa de pe tort: Bolojan ar fi încercat să joace cartea discreției. Premierul ar fi cerut să fie audiat la București, la DNA Central, prin comisie rogatorie – variantă de lux ca să poată intra pe ușa din spate, ferit de obiectivele camerelor și de întrebările incomode. Numai că parchetul anticorupție, potrivit informațiilor vehiculate, i-ar fi respins solicitarea.
Cu alte cuvinte: „Veniți personal la Iași, domnule premier. Nu există varianta online.”
Bolojan la clasa economic: RO 701, zborul spre anticorupție
Stilul lui Ilie Bolojan, spun aceleași surse, este să evite mașina SPP pe distanțe lungi. Așa că se prefigurează o scenă demnă de breaking news cu iz de pamflet:
Cel mai probabil, prim-ministrul demis va zbura la Iași la bordul cursei comerciale TAROM RO 701, care pleacă de pe Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni la ora 07:20 și aterizează pe Aeroportul Iași la ora 08:30.
Imaginea e de antologie: pasageri cu cafeaua în mână, telefoane în modul avion, iar undeva, printre ei, un premier în drum spre declarații la DNA Iași. Nu cu escortă oficială spectaculoasă, ci cu bilet de linie și oră de îmbarcare ca tot contribuabilul.
De la Palatul Victoria la DNA Iași: drum cu escală în ridicol
Toată această poveste – de la scandalul Cristinei Trăilă, suspectă pentru complicitate la folosirea influenței, până la posibila apariție a lui Ilie Bolojan în fața procurorilor – arată cum politica și justiția se amestecă într-un spectacol continuu.
Pe de o parte, un afacerist din Vaslui, Fănel Bogos, anchetat pentru șantaj și cumpărare de influență, în tentativa de a-l da jos pe directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea.
Pe de altă parte, un secretar adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, devenită suspectă pentru complicitate la aceste manevre de culise.
Iar pe fundal, potrivit dezvăluirilor prezentate de Lumea Justiției, anturajul politic și guvernamental al lui Ilie Bolojan intră treptat în raza de acțiune a DNA. Cu premierul însuși așteptat să explice, ca martor, ce știe, ce nu știe și ce „nu-și mai amintește”.
Final de episod (deocamdată): popcorn, nu telecomandă
Așadar, stați pe fază, fiindcă spectacolul va continua.
DNA Iași, zborul TAROM RO 701, data de 26 august 2026, dosarul Fănel Bogos – Cristina Trăilă, numele lui Ilie Bolojan la capitolul „martori”, toate acestea compun un scenariu în care politica românească se joacă de-a „eu nu, el da, noi toți, dar nimeni concret”.
Publicația Lumea Justiției a ridicat cortina peste acest episod. Restul se va juca în fața procurorilor – și, inevitabil, în fața opiniei publice.
Nu schimbați canalul: următoarea scenă se filmează la Iași. (Irinel I.).
Sindicatul Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial a publicat o serie de informații privind negocierile purtate la Bruxelles cu privire la noua Lege a Salarizării Unitare, acuzând actuala conducere a Guvernului (premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru) de gestionarea defectuoasă a acestui proces legislativ.
Conform sindicatului, reprezentanții oficiali de la Bruxelles au impus condiții stricte pentru validarea reformei, blocând propunerile guvernamentale pe care le-au catalogat drept „destabilizatoare” și insuficiente pentru a asigura stabilitatea financiară a instituțiilor statului.
Obligația achitării arieratelor din justiție
O condiție majoră impusă de oficialii europeni Executivului de la București vizează sistemul judiciar. Aceștia au impus ca, înainte de intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, statul român să achite integral restanțele salariale acumulate față de magistrați, grefieri și personalul auxiliar, estimate la aproximativ 7 miliarde de lei, restanțe confirmate anterior prin hotărâri judecătorești definitive. Bruxelles-ul refuză, astfel, să valideze reforma atâta timp cât statul nu își onorează obligațiile legale curente.
Măsuri de austeritate și blocaje în alte sectoare
SNGJ Dicasterial susține că negocierile au relevat o serie de măsuri de austeritate impuse sau acceptate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar:
- Sănătate: Oficialii europeni au considerat majorările propuse pentru medici și personalul medical drept „prea mari”. Guvernul ar fi acceptat o regulă de compensare: orice creștere acordată unui segment medical să fie susținută prin tăieri din salariile altor angajați din sistem sau din alte sectoare bugetare.
- Învățământ: Calendarul majorărilor salariale negociat anterior cu sindicatele a fost blocat, fiind eliminat orice angajament privind creșterile promise pentru anul 2028. Negocierile pe această temă au fost amânate cel puțin până la jumătatea anului 2027.
- Taxe noi: Pentru a acoperi o diferență de 2 miliarde de lei peste plafonul deja stabilit, Guvernul ar fi acceptat măsuri precum prelungirea contribuției CASS asupra pensiilor.
Verdictul experților europeni: Proiect „destabilizator”
Concluziile tehnice ale echipelor REFORM și ECFIN de la Bruxelles, citate de sindicaliști, descriu arhitectura legislativă propusă de tandemul Bolojan-Pîslaru drept „defectă” și „lipsită de robustețe instituțională”.
Reprezentanții Executivului ar fi fost trimiși înapoi de la negocieri din cauza caracterului haotic al propunerilor, experții avertizând că proiectul, în forma actuală, ar putea provoca un blocaj instituțional generalizat și ar pune în pericol stabilitatea financiară a României. SNGJ Dicasterial solicită, în acest context, abandonarea completă a proiectului, considerându-l o „tentativă de asasinat economic”. (Irinel I.).
Anchete
Cine apără România de teroarea cibernetică? DNSC funcționează cu mai puțin de 18% din schema de personal
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), instituția responsabilă de coordonarea răspunsului la atacurile informatice, se confruntă cu un deficit major de personal calificat. Potrivit informațiilor prezentate de Cotidianul Național, într-un articol semnat de Claudia Marcu, din cele 1.063 de posturi aprobate sunt ocupate doar 188 — aproximativ 17,7%.
Datele apar în raportul de activitate al instituției pentru anul 2025. Gradul de ocupare a crescut ușor față de 2024, când era de 13,07%, însă rămâne insuficient pentru amploarea responsabilităților DNSC.
Doar 10 specialiști angajați în 2025
În cursul anului trecut, DNSC a angajat 81 de persoane prin concurs, dar 27 de angajați au părăsit instituția. Dintre noii angajați, doar 10 ocupau funcții care necesitau competențe specializate în securitate cibernetică.
Alți 25 de angajați erau studenți în an terminal, încadrați pe funcții corespunzătoare studiilor medii. DNSC justifică această strategie prin necesitatea de a atrage „talente emergente” și de a crea un flux de competențe tinere în domeniu.
În paralel, 28 de studenți au participat la stagii de practică organizate în cadrul Directoratului.
Structuri esențiale au avut zero angajați
La începutul anului 2025, mai multe compartimente importante figurau fără niciun post ocupat:
- Serviciul Dezvoltare și Implementare Strategii și Politici de Securitate Cibernetică: 0 din 11 posturi;
- Direcția Atestare și Autorizare: 0 din 22;
- Direcția Evaluare și Certificare în domeniul noilor tehnologii, produselor și serviciilor: 0 din 66;
- Serviciul Relații Instituționale ECCC/NCC: 0 din 11;
- Serviciul Protecție Cibernetică VIP și alte instituții: 0 din 17;
- Serviciul PSIRT, destinat gestionării incidentelor de securitate ale produselor: 0 din 12;
- Direcția Proiecte și Programe Naționale: 0 din 23.
Dintre aceste structuri, în 2025 au fost ocupate doar câteva posturi: patru la serviciul de strategii și politici, unul la PSIRT și cinci la direcția de evaluare și certificare.
Recrutarea specialiștilor, dificilă pentru sectorul public
DNSC recunoaște că profilurile profesionale necesare sunt greu de găsit în administrația publică. Instituția susține că specialiștii trebuie atrași din mediul privat, din universități sau din rândul experților români care lucrează în străinătate.
Problema este amplificată de diferențele salariale dintre sectorul public și industria de securitate cibernetică. Pe o piață în care atacurile informatice generează câștiguri considerabile pentru rețelele infracționale, statul întâmpină dificultăți în a concura pentru experți capabili să prevină și să contracareze asemenea operațiuni.
Blocajul de la Cadastru, un test major
Situația DNSC a revenit în atenția publică după incidentul informatic care a afectat sistemul de cadastru. Remedierea problemelor ar fi durat 28 de zile, cu efecte asupra cetățenilor și companiilor, inclusiv asupra unor operațiuni cu implicații financiare.
Incidentul nu ar fi fost unul singular, însă amploarea și durata blocajului au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurilor digitale publice și limitele capacității de răspuns.
Digitalizare rapidă, apărare rămasă în urmă
Deficitul de personal apare într-un moment în care România își extinde accelerat digitalizarea serviciilor publice și a infrastructurilor esențiale. Fără resurse umane suficiente și fără echipe specializate în monitorizare, prevenție și răspuns la incidente, digitalizarea poate mări suprafața de atac mai repede decât capacitatea statului de a o proteja.
Datele din raportul DNSC ridică, astfel, o întrebare esențială: poate România să își digitalizeze administrația în ritmul impus de obiectivele europene, dacă instituția responsabilă de securitatea cibernetică funcționează cu peste 80% din posturi neocupate?
EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...
Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne
Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...
Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă
„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...
ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE
Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...
ROF-uri fantomă la DGMRU: când regulile devin mai secrete decât CIA black ops
DGMRU și DGF – „zei” ai secretului, la 5 metri deasupra CIA Știați că și DGMRU are Regulamentul de Organizare...
La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână
Într-o administrație în care normalitatea a devenit motiv de sărbătoare, orice gest de responsabilitate merită remarcat. Iar de această dată,...
Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri
Contabilul-șef al secretelor naționale, chestorul Grecu din MAI, își apără cu disperare „arma letală” OMAI S7/2018, un simplu ordin de...
Vesta antiînjunghiere și creierul anti-logică: cum arată „uniforma modernă” văzută din birou
Uniformă de catalog, piele de cobai Acestea sunt reacțiile pielii unui polițist din cadrul Poliției Capitalei după 8 ore de...
TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere
La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...
Coca‑Cola HBC România – fabrica din Ploiești: „Coca‑Rola la cap – cum se spală imaginea cu verde 100%, iar gunoiul, oamenii și banii se duc pe câmp”
„Green” în prezentări, maro în realitate În broșurile lucioase și campaniile de PR, Coca‑Cola HBC România pozează în campion al...
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
Într-o țară normală, cu poliție normală, cuvintele „onoare”, „uniformă” și „ofițer” ar încăpea în aceeași frază fără să roșească nici...
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă. Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, despre petrecerile lui...
Digitalizare cu pixul și hârtia. Cronica unei „revoluții digitale” blocate la Direcția Rutieră
Tabletă la poză, pix la treabă De peste doi ani, polițiștii rutieri se chinuie cu aceeași problemă pe care Sindicatul...
IPJ-ul cu papadia-n dotare: lecția de management „doi proști bat un deștept”
Papadia – noul instrument de lucru în Poliția Română Într-o scenă demnă de un sketch de comedie, relatată de Sindicatul...
Adjunctul inspectoratului a uitat de polițiștii ultragiați?
Întrebări privind reacția conducerii IPJ Bacău după incidentul de la Buhuși Polițiștii agresați și amenințați în timpul unei intervenții la...
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 15 ore
EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum o zi
La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere