„Cursa inarmarilor” a reprezentat un episod care a marcat puternic o buna perioada de timp de dupa cel de-al doilea razboi mondial pana la finalul secolului. Americanii si rușii se intreceau de la o luna la alta ca sa-si sporeasca numarul de rachete nucleare, armele de inalta tehnologie, sateliti strategici etc. A fost la apogeu si a condus la o perfectionare care n-a avut pana atunci un precedent in ceea ce priveste armamentul, de cand Cain a pus mâna pe piatră si i-a dat in cap lui Abel.
Pe langa faptul ca propavaduia iminenta unui al treilea razboi mondial, de asta data nuclear, distructiv pentru intreaga planeta care inca mai avea in memoria recenta dezastrele de la Hiroshima si Nagasaki, a dus la consolidarea a doua superputeri: SUA si URSS, la pozitionarea si ramificarea a doua sisteme economice antagonice: capitalism versus comunism, dar si la dezvoltarea acestor economii, in spirala, precum si la sporirea bogatiilor financiare ale administratorilor acestor sisteme si nomenclaturii aferente. „Razboiul rece”, asa cum a fost denumit, a avut consecinte si dupa caderea „Cortinei de fier” (dintre cele doua puteri mondiale care isi impartisera planeta), pe occidentali i-a facut mai bogati, iar pe comunistii din est i-a consolidat in oligarhi, in multimiliardarii noului capitalism feroce, sosit pe scena politica si economica din chiar nomenclaturile rusesti ai ale statelor satelit.Culmea face ca parasirea „Cursei inarmarilor”, abandonarea „Razboiului rece”, sa fi dus la o stare de fapt in care sistemele post-capitaliste si post-comuniste sa ajunga intr-un punct in care sa se confunde unul cu celalalt, in sensul ca democratia a pierdut intre timp mult din libertatile enuntate ca fundamantale, toate in sprijinul securitatii mondiale – si pentru asta a aparut lupta cu terorismul, culminand cu atacul de la WTC din 2001, mai apoi rafuiala cu Al-Queda, mai nou cu ISIS -, in vreme ce comunismul „evoluat” in „noua democratie mondiala” parea sa-si fi regasit din libertatile pierdute in dictaturile locale dupa ruperea de sfera de influenta a Rusiei. Etapa asta de 30 de ani in care cele doua sisteme s-au diluat unul in celalalt, s-au amestecat lupatand cu terorismul si s-au contopit sub numele federalismului „politically correct”, au pregatit terenul propice pentru „Marele reset”, la unison, intr-o mare simfonie mondiala a fricii, in noul terorism biologic.Pe vremea „Razboiului rece” atat lumea occientala capitalista, cat si cea a Rasaritului, cea comunista, traiau cu frica permanenta alimentata de mass-mediile sistemelor concurente (la fel ca si acum) ca va izbucni un razboi nuclear care va sterge omenirea de pe fata pamantului. Locuitorii occidentului erau dispusi la orice si sa dea puteri sporite statelor lor numai sa ii opreasca pe comunisti sa distruga lumea. La fel si populatiile care erau „sub comunism” credeau la inceputuri ca trebuie stavilit „dusmanul capitalist” care nu numai ca „suge sangele poporului”, dar vrea sa mai si provoace un devastator razboi nuclear, fatal omenirii. (Vezi si „Criza rachetelor”). Teroarea asta s-a perpetuat si in perioada – cum altfel?, doar ii spune numele! – a „terorismului” alimentat de fapt de ambele superputeri (SUA si Rusia), cu sau fara teorie a conspiratiei, cu atentate globale, in urma carora – spuneam – natiunile din ambele tabere au dorit de bunavoie sa limiteze libertatile individuale, mai ales in pregatirea noilor revolutii tehnologice. Daca in perioada anterioara revolutia tehnologica din zona inarmarii a generat progrese importante, in ultimii 30 de ani au fost cele mai mari descoperiri si evolutii exponentiale in domeniul IT. Acum, cu „The Great Reset” se pregateste cel mai mare salt, acela in domeniul AI (inteligentei artificiale), cu toate implicatiile, inclusiv in cripto-monede, in noi sisteme de plata, block-chain etc.De data asta, „Cursa inarmarilor” a fost inlocuita, precum lesne se observa de catre un avizat, cu „Cursa vaccinurilor”, asa cum terorismul a fost inlocuit cu bio-terorismul pandemic (pregatit temeinic de epidemiile terifiante ale gripelor aviare, porcine, mai apoi SARS, MERS, Ebola etc.) Acum SUA (cu satelitul UE in acest caz) si Rusia (cu satelitii sai din sfera de influenta), dar si cu un new-entry precum China (care a „amestecat” cel mai bine sistemul comunist cu cel capitalist), se concureaza reciproc pentru „cel mai bun vaccin” impotriva Covid-19. Asa cum, odinioara, se luptau pentru rachetele cu cea mai lunga raza balistica care deja preocupau „Star War” – un sistem de aparare american care urma sa „lichideze” rachetele rusesti cu raza lunga chiar in spatiu extra-atmosferic -, contra complexului de aparare al URSS care presupunea, de fapt, nu atat apararea, ci riposta imediata si simultana din toate „silozurile” de rachete, atacand punctele nevralgice ale NATO de pe intreaga planeta. Asta a facut ca, de fapt – si cum era logic daca judecai „la rece” -, razboiul nuclear sa nu izbunceasca niciodata, niciuna din puteri nu avea, fireste, interes sa distruga lumea, implicit pe sine, dar era o buna sperietoare pentru masele populare si generatoare de bani, de sume astronomice pentru conducatorii planetei.Vaccinurile sunt acum generatoare de speranta, datatoare de viata, la fel cum pe vremuri armele nucleare erau generatoare de moarte, de deznadejde… Ambele, insa, alimentau si alimenteaza economiile mondiale, fac sa functioneze nenatural un sistem financiar piramidal, care nu mai are demult „acoperire in aur”, ci trebuie sa se sprijine pe alte echivalente ca sa faca sa mearga masinaria virtuala de produs bani pentru administratorii planetei. Vaccinurile se vand in pandemie cu sutele de milioane, aducand profituri de mii de miliarde de dolari, euro, sau ruble. Iar astea care se vand acum nu vor mai fi valabile in cateva luni. Pentru ca, nu-i asa?!, virusul evolueaza, face mutatii, virusul asta va fi inlocuit cu altul, deci sunt necesare noi vaccinuri, un nou set de cercetari revolutionare. Ceea ce aduce alti bani. Deja cei de la OMS sau de pe la alte organizatii mondiale ne spun ca trebuie sa ne obisnuit cu o imunizare planetara anuala, daca nu din 6 in 6 luni… Termen „de expirare” care ar putea sa scada si la 3 luni, functie de necesitatile globale. Dar si prin emiterea „certificatului de vaccinare” care va „lămuri” pe toata lumea sa se vaccineze, chiar daca intrebarea corecta e „de ce sa te vaccinezi cu ceva ce nu mai e valabil in cateva luni?” Companiile Pharma de azi au ajuns precum ministerele de razboi de odinioara. Poanta-i veche… Asadar, ce-i nou sub soare?!
Bogdan Comaroni
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă)
Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport național și „Il Capo” se dă cu BMW-ul nou, are parte de un nou spectacol de proporții. Exact când credeam că am văzut totul în saga White Tower & City Gate, justiția, renumită pentru viteza sa de melc pe autostradă, ne surprinde cu o nouă „piesă” în distribuția deja celebră a corupției și șmecheriei!
„Bolidul” fiscal la „fond”: S-a dovedit că nici fiscul Nu e chior!
Ați crezut că doar „fraierii” de cumpărători de apartamente sunt buni de „muls”? Ei bine, un document nou-nouț, înregistrat la Tribunalul Prahova chiar pe 29.01.2026, demonstrează că și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF Prahova, are pretenții! Cu numărul unic 83/42/2026, dosarul proaspăt deschis îl are pe nimeni altul decât pe Vlad Nichita, celebrul „Il Capo” al escrocheriilor imobiliare din Ploiești (așa cum l-au supranumit investigațiile Incisiv de Prahova), în calitate de… inculpat.
Și ce minune! Obiectul dosarului? „Infracțiuni de evaziune fiscală” (Legea nr. 241/2005). Și, surpriză de proporții, stadiul procesual e direct la „Fond”. Adică, nu se mai joacă „șotron” prin camera preliminară, nu se mai invocă „excepții și măsuri” la nesfârșit (ca în cazul dosarului mamut 429/42/2025/a1, unde Camera Preliminară bifează al șaptelea termen degeaba, după cum arată articolele noastre), ci se trece direct la fapte! E clar: când vine vorba de banii statului, Justiția pare că își pune ochelarii de viteză și uită de eternul ei „nu e gata, mai așteptați!”.
„Il Capo” la răscruce: Între luxul evazionist și pușcăria fiscală!
După ce în ultimele luni „Il Capo” și-a etalat bolizii de lux – un BMW electric nou-nouț pentru el și un BMW X3 pentru fosta soție, Elena Nichita, patroana de la Fasty Tasty SRL (detalii Incisiv de Prahova) – se pare că Fiscul a zis „STOP JOC!”. Să ne amintim de scenele demne de filme de acțiune când avocatul era „împachetat” din bolidul său la Vama Albița, încercând să se evapore în Republica Moldova . Sau de stilul său de viață opulent, cu cazinouri și întâlniri cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, în timp ce sute de pagubiți din White Tower și City Gate rămâneau cu ochii-n soare și buzunarele goale.
„Il Capo” și fisc-ul: Când evaziunea intâlnește ghișeul (și justiția incepe să numere)!
Acum, întrebarea de pe buzele tuturor nu mai este „de unde atâta banet?”, ci „va reuși oare să păcălească și Fiscul, așa cum a păcălit miile de oameni din Ploiești?”. Se pare că protecția politică și „polițiștii corupți din IPJ Prahova”, menționați în trecut , nu se aplică și când vine vorba de taxele statului. De la „cu bani și influență poți face orișice în Republica Ploiești”, la „cu bani și influență mai faci, dar plătești și tu, ca restul lumii!”
De la „Republica Ploiești” la „reparații fiscale”: Când statul iși vrea partea!
Până acum, „Il Capo” (și gașca sa formată din Mihai Lupu, Daniel Ștefănescu, Marioara Lupu și mulți alții) a fost acuzat că a lăsat în urmă un dezastru financiar de peste 8,7 milioane de euro, cu apartamente vândute de 2-3 chiar și 4-5 ori . Sute de familii s-au sacrificat muncind peste hotare, doar pentru a-și vedea visurile transformate în „stână fără stăpân” (City Gate) sau în „bombe cu ceas” fără autorizație ISU (White Tower).
Dar, în acest nou dosar, pe lista victimelor se adaugă, oficial, Ministerul Finanțelor Publice. Ironia e cruntă: în timp ce dosarele de înșelăciune se târăsc prin Camera Preliminară, riscând să ajungă la prescripție, statul, care a părut atât de „orbit” la suferința cetățenilor, își arată acum colții când vine vorba de propriile buzunare. Poate că e nevoie ca ANAF să devină „parte civilă” pentru ca Justiția să funcționeze la turație maximă?
Ploiești, capitala paradoxurilor: Când justiția iși face selfie cu evaziunea!
„Poligonul imobiliar” din Prahova, cu blocurile-fantomă și apartamentele dublu vândute, pare să aibă o nouă atracție: dosarul de evaziune fiscală al lui „Il Capo”. Ceea ce Incisiv de Prahova a dezvăluit constant, în ciuda „presiunilor și șantajului”, se concretizează, dar nu neapărat în sensul pe care și-l doreau pagubiții. Aceștia cer celeritate, judecători „care să nu fie depășiți” și sancționarea abuzului de drept procedural.
Dar, până una-alta, în „Republica Ploiești”, pare că justiția are două viteze (aici): una pentru „fraieri” (aici) și alta, turbo, când statul își simte buzunarele mai ușoare.
Sperăm ca acest nou dosar să nu fie doar o altă „fumigenă procedurală”, ci un semnal că justiția, chiar și cea fiscală, poate să funcționeze.
Până atunci, „Il Capo” continuă să se plimbe, iar Ploieștiul rămâne capitala paradoxurilor, unde mafia a devenit sistem, iar sistemul… ei bine, cine știe ce o mai inventa! Vom reveni, cu siguranță, pentru că acest serial e departe de final! (Cristina T.).
Chestorul principal de poliție Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, se află în centrul unei controverse, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit că acesta nu și-a dus mâna la chipiu în timpul intonării Imnului Național al României. Evenimentul, petrecut la ceremonia de inaugurare a noului sediu al Secției 9 Poliție din București, a stârnit reacții vehemente din partea organizației sindicale.
Acuzații de ignorare a regulamentelor militare
Potrivit Sindicatului Europol, atitudinea chestorului Berechet indică fie o lipsă de cunoaștere, fie o ignorare flagrantă a „regulilor elementare de conduită” prevăzute de regulamentele militare de protocol pentru intonarea Imnului Național. Sindicaliștii subliniază că Berechet a fost singurul oficial prezent care nu a respectat acest gest simbolic și obligatoriu.
„Chestor de carton” și lipsă de respect pentru simbolurile naționale
Europol nu a ezitat să interpreteze această acțiune ca o confirmare a unei „imagini de ‘chestor de carton'”, sugerând că numirea sa în funcție ar fi fost făcută „la apelul bocancilor”. Reprezentanții sindicatului condamnă lipsa de respect manifestată față de simbolurile naționale și față de uniforma pe care o poartă, considerând că gestul este o dovadă a nivelului de respect pe care îl arată „statului român și valorilor sale”, calificând situația drept „rușinoasă”. Criticile dure vin într-un moment în care imaginea instituțiilor de forță este sub lupa publică, iar respectarea protocoalelor este considerată esențială pentru credibilitate. (Sava N.).
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
„Cursa inarmarilor” a reprezentat un episod care a marcat puternic o buna perioada de timp de dupa cel de-al doilea razboi mondial pana la finalul secolului. Americanii si rușii se intreceau de la o luna la alta ca sa-si sporeasca numarul de rachete nucleare, armele de inalta tehnologie, sateliti strategici etc. A fost la apogeu si a condus la o perfectionare care n-a avut pana atunci un precedent in ceea ce priveste armamentul, de cand Cain a pus mâna pe piatră si i-a dat in cap lui Abel.
