Administratie
Toți oamenii „PRESEDINTELUI” Andrei Volosevici (primarul Municipiului Ploiesti) acopera „urmele dezmatului” din pandemie, pe bani publici, privind „achizitia” de „tipuri de măşti de protecţie neconforme”/Zid in fata infractorilor si/sau fata de sifonarea banului public?

La data de 01.02.2021, colegii de la Incisiv National ne-au semnalat o investigatie si ne-au solicitat sprijinul in obtinerea de date/documente si/sau elemente care sa finalizeze investigatia acestora privind acizitia de tipuri de măşti de protecţie neconforme, pe bani publici, de catre unitati sub conducerea Consiliului Local Ploiesti si/sau sub administratia directa a primarului Municipiului Ploiesesti, Andrei Volosevici, exitand suspiciuni rezonabile de sifonarea banului public.
Iata adresa oficiala trimisa de colegii de la Incisiv National, transmisa la data de 01.02.2021, sub nr 83/01.02.2021:
„La nivelul redactiei Incisiv National exista o investigatie complexa care releva indicii temeinice conform carora, cu toate ca ANPC supraveghează permanent piața de bunuri și servicii, mai ales cele necesare în acestă perioadă marcată de Covid-19, proces care va continua până când pericolul pandemic se va fi sfârșit și îi avertizează, pe acestă cale, pe operatorii economici din domeniu ca, înainte de a introduce la comercializare astfel de produse, să consulte site-urile ANPC și pe cel al Comisiei Europene pentru a se asigura că acestea nu figurează la capitolul „produse interzise comercializării”, unitatea dumneavoastra a achizitionat de la „producatori” locali – tipuri de măşti de protecţie neconforme.
Mai mult, acestea nu au detinut elementele care trebuie să fie prezente pe etichetele măștilor și verificate în momentul achiziționării:
- Numele sau numele comercial și adresa producătorului. Pentru dispozitivele importate în UE, pentru a fi distribuite în UE, eticheta conține, în afară de acesta, numele și adresa reprezentantului autorizat, în cazul în care producătorul nu are sediul pe teritoriul UE
- Detalii strict necesare pentru a identifica produsul. Denumirea corectă este: mască facială de uz medical, mască chirurgicală sau derivate din acestea. În niciun caz mască de protecție.
- Numărul lotului, precedat de cuvântul „lot”
- O indicație precizând că dispozitivul este de unică utilizare
- Marcajul CE cu menționarea MDD 93/42/ECC sau HG 54/2009, respectiv MDR 2017/745 (una dintre aceste reglementări)
- Instrucțiuni de utilizare. Dacă nu sunt inscripționate pe cutie, trebuie să se regăsească în interiorul acesteia
- Gradul de eficiență a filtrării bacteriene (minimum 95%)
In acest context, va rugam sa ne comunicati, in regim de urgenta:
- Toate achizitiile de masti efectuate de unitatea dumneavoastra in perioada 16.03.2020-31.12.2020;
- a) Numele societatilor de unde au fost achizitionate aceste masti de protectie, valoarea contractului/societate si numele factorului de conducere de la dumneavoastra care a semnat aceste contracte/achizitii.
- Copie dupa „certificatul de conformitate” si/sau daca aceste societati au specificat elementele care trebuie să fie prezente pe etichetele măștilor și daca acestea au fost verificate în momentul achiziționării.
La nivelul redactiei Incisiv National exista o investigatie complexa care releva indicii temeinice conform carora, cu toate ca ANPC supraveghează permanent piața de bunuri și servicii, mai ales cele necesare în acestă perioadă marcată de Covid-19, proces care va continua până când pericolul pandemic se va fi sfârșit și îi avertizează, pe acestă cale, pe operatorii economici din domeniu ca, înainte de a introduce la comercializare astfel de produse, să consulte site-urile ANPC și pe cel al Comisiei Europene pentru a se asigura că acestea nu figurează la capitolul „produse interzise comercializării”, unitatea dumneavoastra a achizitionat de la „producatori” locali – tipuri de măşti de protecţie neconforme.
Mai mult, acestea nu au detinut elementele care trebuie să fie prezente pe etichetele măștilor și verificate în momentul achiziționării:
- Numele sau numele comercial și adresa producătorului. Pentru dispozitivele importate în UE, pentru a fi distribuite în UE, eticheta conține, în afară de acesta, numele și adresa reprezentantului autorizat, în cazul în care producătorul nu are sediul pe teritoriul UE
- Detalii strict necesare pentru a identifica produsul. Denumirea corectă este: mască facială de uz medical, mască chirurgicală sau derivate din acestea. În niciun caz mască de protecție.
- Numărul lotului, precedat de cuvântul „lot”
- O indicație precizând că dispozitivul este de unică utilizare
- Marcajul CE cu menționarea MDD 93/42/ECC sau HG 54/2009, respectiv MDR 2017/745 (una dintre aceste reglementări)
- Instrucțiuni de utilizare. Dacă nu sunt inscripționate pe cutie, trebuie să se regăsească în interiorul acesteia
- Gradul de eficiență a filtrării bacteriene (minimum 95%)
In acest context, va rugam sa ne comunicati, in regim de urgenta:
- Toate achizitiile de masti efectuate de unitatea dumneavoastra in perioada 16.03.2020-31.12.2020;
- a) Numele societatilor de unde au fost achizitionate aceste masti de protectie, valoarea contractului/societate si numele factorului de conducere de la dumneavoastra care a semnat aceste contracte/achizitii.
- Copie dupa „certificatul de conformitate” si/sau daca aceste societati au specificat elementele care trebuie să fie prezente pe etichetele măștilor și daca acestea au fost verificate în momentul achiziționării”.
Iata raspunsul CSM Ploiesti, pe bani publici:
Un raspuns „nesatisfactor” si care denota incercarea „disperata” a actualei conduceri a CSM Ploiesti de a acoperi posibile fapte circumscrise unor articole din codul penal, a fostei conduceri PNL-iste de la CSM Ploiesti.
Somam conducerea Primariei Municipiului Ploiesti sa ne raspunda/public/si/sau pe datele de contact cu aspetele semnalate, chiar daca fostul director al CSM Ploiesti este/a fost din acelasi partid politic, respectiv PNL Prahova, nominalizat in post de – fotul primar PNL, Adrian Dobre. Vom reveni cu dezvaluiri „senzationale”! (Critina T.).
N.R.
Clubul Sportiv Municipal Ploieşti are, începând din data de 18.01.2021, un nou director, în persoana lui Constantin Grigore.
În vârstă de 43 de ani (este născut pe 21 martie 1977), Constantin Grigore este economist de profesie, în perioada 2018-2020 a fost consilier local, iar începând din noiembrie 2020 a devenit consilier al Primarului Ploieştiului, Andrei Volosevici.
Constantin Grigore a fost detaşat la CSM Ploieşti pentru o perioadă de un an de zile.
Totodata, reamintim ca, institutia pe bani publici, Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, a avut ca director pe numitul Ştefan Grozea., incepand cu data de 02.03.2020, „propulsat” in aceasta functie de fostul primar liberal, Adrian Dobre!
În vârstă de 52 de ani (este născut pe 27 decembrie 1967), Ştefan Grozea a fost, în ultimul an, inainte de numire, consilier al Primarului Ploieştiului, Adrian Dobre (PNL), ocupându-se de serviciile publice din oraş şi a fost detaşat la CSM Ploieşti până la încheierea mandatului edilului.
Ştefan Grozea a activat ca antreprenor în perioada 1990-2017, iar din 2014 a lucrat în administraţie publică, fiind consilier al ministrului secretar de stat din Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (2014-2015), şef al serviciului salubritate din cadrul RASP Ploieşti (2017-2019) şi consilier al primarului Adrian Dobre (2019-prezent).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 16 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!