Connect with us

Anchete

Dosarul „Ferma Băneasa”: Va fructifica ÎCCJ șansa de a demonstra că este cu adevărat cel mai înalt for al justiției din România?

Publicat

pe

Pe 2 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție va trebui să decidă dacă este admisibilă, în principiu, contestația în anulare formulată de inculpații din Dosarul Ferma Băneasa, dosar în care au fost condamnați, printre alții, avocații Robert Roșu și Corina Teodora Dicu, precum și jurnalistul Dan Andronic, exclusiv pentru „vina” de a-și fi exercitat profesia.
Spre „norocul” lor, avocata Corina Teodora Dicu și jurnalistul Dan Andronic „au beneficiat” de „clemența” completului de judecată, motiv pentru care nu au fost trimiși în penitenciar pentru a-și executa pedeapsa, primind câte o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia.Spre stupoarea lumii juridice de bună credință, inclusiv a unui număr important de judecători și procurori, precum și spre consternarea sa și a familiei sale, Robert Roșu, nu doar că a fost condamnat pe nedrept pentru faptul că și-a exercitat profesia la un standard, se pare, prea ridicat, standard care a declanșat anumite frustrări în rândul unor persoane nefamiliarizate cu limbajul juridic, dar a fost considerat de către instanța de apel un element periculos pentru societate, motiv pentru care a fost trimis „la reeducare” în penitenciar, alături de persoane condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni precum omor, viol, trafic național și internațional de droguri de mare risc etc.Nu poate fi omis faptul că Robert Roșu a fost condamnat la 5 ani de închisoare, evident, cu executare, după ce, inițial, un alt complet de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, cu prilejul soluționării cererii de arestare preventivă formulată de către DNA Brașov, că este complet nevinovat, colegul meu nefăcând altceva decât să-și exercite profesia strict în limitele prevăzute de Legea de Organizare și Funcționare a Profesiei de Avocat, pentru ca, ulterior, Curtea de Apel Brașov să ajungă exact la aceeași concluzie, motiv pentru care a dispus achitarea acestuia!

Este nu doar ciudat, dar și nelegal ca, o instanță de apel, indiferent care ar fi aceasta, să pronunțe soluții de condamnare cu suspendare sau cu executare, împotriva unor persoane care au fost anterior achitate de către instanța de fond, în condițiile în care în fața instanței de apel, nu doar că nu au fost administrate probe care să contureze/ să confirme vinovăția respectivelor persoane, dar, mai mult, absolut toate probele administrate în faza apelului le-au fost favorabile inculpaților!

Condamnările pronunțate de către ÎCCJ, în apel, au generat, probabil, cele mai aprige controverse în lumea juridică, atât din țară, cât și peste hotare, stârnind un val de indignare și în rândul opiniei publice care are nu doar darul, dar și norocul, de a judeca situațiile cu propria minte, fără „a înghiți” la comandă ce li se servește.

Deoarece controversele referitoare la fondul cauzei precum cea generată de condamnarea cunoscutului om de afaceri, Remus Truică, pentru așa zisa săvârșire a infracțiunii de trafic de influență, în condițiile în care nimeni nu poate anticipa ce a avut în vedere instanța de apel la stabilirea vinovăției omului de afaceri raportat la această acuzație, precum și controversa legată de cuantumul prejudiciului reținut în sarcina sa, respectiv „imensa” sumă de 2.830 Euro (6 persoane au fost condamnate, în solidar, la plata sumei de 16.980 Euro), nu pot fi alimentate cu argumente pro sau contra, decât după redactarea motivării deciziei, voi analiza doar controversele legate de pronunțarea unei decizii nedrepte de către un complet… nelegal constituit.

Tocmai problema dată de nelegala constituire a completului de judecată a fost cea care a generat motivul principal al contestației în anulare care are ca prim termen de judecată, data de 2 februarie 2021. Fără discuție, completul investit cu soluționarea dosarului care are ca obiect contestația în anulare trebuie să pronunțe soluția legală, indiferent de presiunile imense, ușor de intuit, la care este supus.

Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să admită, fără nicio ezitare, contestația în anulare și să dispună rejudecarea dosarului în fața instanței de apel, chiar dacă este previzibil faptul că #rezistenții vor „lua foc” la pronunțarea singurei soluții legale. Simpla lecturare a articolului publicat pe Luju.ro la data de 22.12.2020, relevă numeroase argumente în favoarea susținerii potrivit căreia se impune admiterea contestației în anulare deoarece doamna Florentina Dragomir nu are calitatea de judecător, din cauza faptului că nu a depus jurământul prevăzut, în mod imperativ, de art. 34 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, după ce a fost numită în funcția de judecător, prin Decretul Prezidențial emis de Președintele de atunci al României, domnul Traian Băsescu.

Nefiind transferată din funcția de procuror în cea de judecător, doamna Florentina Dragomir a fost inițial eliberată din funcția de procuror pentru ca, mai apoi, să fie numită în funcția de judecător, prin Decret Prezidențial. Completul care a judecat apelul a fost nelegal constituit din cauza faptului că, doamna FLORENTINA DRAGOMIR nu are numirea în funcția de judecător validă, având în vedere împrejurarea că nu a depus jurământul prevăzut în mod imperativ de art. 34 din Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Potrivit textului de lege anterior menționat, la numirea în funcție, orice judecător sau procuror trebuie să depună jurământul în cadrul unei ședințe solemne, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit acel judecător sau procuror, după citirea actului de numire (alin. 3 al art. 34 din Legea nr. 303/2004). Excepțiile de la această regulă sunt expres prevăzute de alin. 5 al aceluiași art. 34 din Legea nr. 303/2004, respectiv în situația în care un judecător sau un procuror a fost transferat sau promovat. Doar în aceste cazuri, depunerea jurământului de către un judecător sau procuror nu mai este necesară.

Nedepunerea jurământului de către un judecător atrage nulitatea tuturor sentințelor/deciziilor pronunțate de completul din care a făcut parte deoarece persoana care a fost numită în funcția de judecător, dar nu a depus jurământul, nu poate fi considerată judecător, simpla numire, neurmată de depunerea jurământului, fiind lovită de nulitate.

În situația în care o astfel de persoană face parte dintr-un complet de judecată, sentințele/deciziile pronunțate de acel complet sunt lovite de nulitate absolută deoarece completul nu a fost legal constituit potrivit art. 281 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedură Penală: „Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind : a) Compunerea completului de judecată”.

Importanța depunerii jurământului în situația numirii unui judecător sau procuror în funcție, este reliefată și de alin. 2 al art. 34 din Legea nr. 303/2004 care prevede imperativ faptul că, „Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție”.

Deși din analiza tuturor textelor legale incidente, rezultă în mod irefutabil faptul că depunerea jurământului este obligatorie pentru a valida numirea unui judecător sau procuror în funcție, pentru spulbera din fașă orice argumentație contrară, menționez că, chiar doamna DRAGOMIR FLORENTINA a constatat într-o decizie pe care a pronunțat-o din poziția de judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție că depunerea jurământului este obligatorie în situația unui judecător numit în funcție.

Astfel, în Dosarul nr. 2470/1/2012, doamna DRAGOMIR FLORENTINA, fiind investită să soluționeze o excepție ridicată în dosarul cunoscut sub numele Trofeul Calității, a pronunțat decizia nr. 160 din 20 iunie 2020, respectiv lipsa numirii prin Decret prezidențial a doamnei judecător Ioana Bogdan și, implicit, lipsa jurământului, a respins excepția cu motivarea că nu este necesară depunerea jurământului în cazul transferului din funcția de procuror în cea de judecător și că OBLIGATIVITATEA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI SURVINE DOAR ÎN CAZUL NUMIRII JUDECĂTORULUI PRIN DECRET PREZIDENȚIAL!!!

Fiind mai presus de orice dubiu faptul că doamna DRAGOMIR FLORENTINA nu se încadrează în excepțiile prevăzute la art. 34, alin. 5 din Legea nr. 303/2004, nefiind transferată sau promovată în funcția de judecător, ci numită prin Decret Prezidențial, este evident că sunt incidente dispozițiile art. 281 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedură Penală :

„Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind :
a). Compunerea completului de judecată”.
Având în vedere această realitate juridică care nu poate fi contestată cu argumente pertinente, Înaltei Curți de Casație și Justiție îi stă în putere să demonstreze odată cu soluționarea corectă a contestației în anulare că, indifferent de context, mize și presiuni, este, nu doar întâmplător, cel mai înalt for al justiției din România !

Avocat Constantin Florin Durgheu

Anchete

Reconfigurarea puterii în instanțe: CSM a scos la concurs 155 de posturi de președinte. Lista completă a funcțiilor de conducere vizate

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar din România se pregătește pentru un val masiv de schimbări la vârful ierarhiei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat startul oficial procedurilor pentru ocuparea a peste 150 de funcții de președinte, acoperind toate palierele justiției, de la judecătorii locale până la curți de apel și instanțe militare.

Decizia Secției pentru Judecători: Calendarul promovărilor pentru perioada iulie-noiembrie 2026

Potrivit unei dezvăluiri făcute de publicația Lumea Justiției, Secția pentru judecători a CSM a aprobat, în ședința de joi, 2 iulie 2026, organizarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere. Calendarul de desfășurare a probelor este fixat pentru intervalul iulie-noiembrie 2026, fiind vizate posturile care sunt deja vacante sau care urmează să se elibereze până la data de 9 ianuarie 2027.

Miza este una uriașă: sunt scoase la concurs 155 de funcții de președinte la curți de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și instanțe militare din întreaga țară.

Radiografia posturilor vacante: Bucureștiul și marile orașe, puncte fierbinți pe harta concursului

Analiza listei oficiale scoate în evidență un deficit major de conducere la nivelul unor instanțe-cheie. Conform documentelor publicate de CSM, situația în marile unități judiciare se prezintă astfel:

  • Curtea de Apel București: Se caută președinte pentru însăși Curtea de Apel, dar și pentru tribunalele strategice din subordine (Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Ilfov). În Capitală, sunt vizate și șefiile de la Judecătoriile sectoarelor 1, 4 și 6.
  • Curtea de Apel Craiova: O listă lungă de 14 poziții, incluzând Judecătoria Craiova și unități precum Slatina, Caracal sau Corabia.
  • Curtea de Apel Ploiești: Sunt scoase la concurs conducerile Tribunalelor Prahova și Buzău, alături de judecătorii importante precum Câmpina, Sinaia, Târgoviște sau Pucioasa.
  • Curtea de Apel Timișoara: Include funcția de președinte al Curții de Apel, precum și tribunalele Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Instanțele militare și tribunalele specializate, incluse în procesul de selecție

Nici sectorul militar nu face excepție de la acest proces de înnoire. Lista publicată vizează șefia Curții Militare de Apel București, precum și posturile de președinte la Tribunalul Militar Cluj și Tribunalul Militar Iași. De asemenea, sunt scoase la concurs posturi la tribunalele specializate, precum Tribunalul Specializat Mureș.

Oportunitate pentru carieră și stabilitate instituțională

Acest concurs reprezintă un moment esențial pentru stabilitatea sistemului judiciar, având în vedere numărul mare de posturi care vor fi ocupate prin examen. Magistrații care aspiră la aceste funcții vor trebui să parcurgă etape riguroase de evaluare a managementului și a cunoștințelor profesionale.

Prin această mișcare, CSM urmărește să asigure o conducere stabilă și performantă pentru următorii ani, într-un moment în care sistemul de justiție se confruntă cu provocări legislative și administrative majore. Termenul limită pentru vacantările luate în calcul (ianuarie 2027) oferă o predictibilitate necesară pentru organizarea internă a instanțelor din România. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Judecătoarea care a spus „nu” lui Portocală iese din scenă: ultima pensionare de pe lista CSM

Publicat

pe

De

CSM își numără pensionările: una singură, dar grea

Joi, 02/07/2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi o singură pensionare. Doar una. Dar nu orice nume, ci unul care a deranjat direct „epoca Portocală”, așa cum reiese din dezvăluirea publicației Lumea Justiției.

Personajul principal: judecătoarea Carmen-Mihaela Pricope de la Curtea de Apel Ploiești. Adică exact judecătoarea care, împreună cu colegul judecătorul Mihai-Viorel Tudoran, a avut „obrăznicia” de a nu se închina în fața dosarelor fabricate marca DNA Ploiești – SRI.

Achitarea care a stricat „scenariul Portocală & Co.”

În anul 2022, completul format din Carmen-Mihaela Pricope și Mihai-Viorel Tudoran l-a achitat definitiv pe fostul șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică.

Dosar? Fabricat, potrivit dezvăluirilor, de „celebrul” tandem de la DNA Ploiești, procurorii Mircea Negulescu (Portocală) și Alfred Savu, în colaborare cu SRI. Schema clasică a vremurilor de glorie: combinația DNA–SRI, rețetă de „justiție” spectaculoasă pe sticlă, mai puțin în realitate.

Dar, în cazul Tudorică, filmul nu s-a mai terminat cu cătușe și declarații sforăitoare. S-a terminat cu achitare definitivă, semnată de Pricope și Tudoran. Iar acum, una dintre vocile care au contrazis „legendara” construcție de la Ploiești iese din sistem, prin pensionare.

Portocală rămâne în manuale, Pricope iese la pensie

Ironia istoriei judiciare românești: Mircea Negulescu – Portocală, simbol al dosarelor fabricate, rămâne nume de manual și exemplu de „așa nu”, în timp ce judecătoarea care a resetat un abuz printr-o achitare definitivă se retrage discret la pensie.

Publicația Lumea Justiției subliniază exact acest paradox: de pe ordinea de zi a Secției pentru judecători din CSM strălucește o singură pensionare – Carmen-Mihaela Pricope, judecătoarea care a spus, practic, „stop joc” într-un dosar construit de Portocală & echipa, cu binecunoscuta „susținere tehnică” a SRI.

Un sistem care se spală pe mâini, nu pe conștiință

Că plecarea vine acum, în 2026, după o achitare incomodă din 2022, va fi prezentată, desigur, ca simplă coincidență birocratică. Totul legal, totul regulamentar. O singură pensionare pe ordinea de zi, nimic de văzut, circulați.

Rămâne, însă, imaginea:

  • un fost șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică, scos din malaxorul dosarului fabricat;
  • doi procurori DNA PloieștiMircea Negulescu și Alfred Savu, asociați cu practicile de laborator de „justiție spectaculoasă”;
  • SRI, pomenit ca partener de colaborare în construcția dosarului;
  • judecătoare, Carmen-Mihaela Pricope, care a semnat achitarea definitivă și acum iese la pensie, singura „pensionare oficială” a ședinței.

În timp ce sistemul își numără liniștit ieșirile la pensie, rămâne întrebarea pe care o lasă în urmă acest caz, consemnat de Lumea Justiției:
câți Tudorici n-au avut norocul să dea peste un complet ca Pricope–Tudoran înainte ca Portocală & Co. să-și termine „opera”? (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

DNA își mai pierde din dinți: încă un procuror sare în barca pensiei

Publicat

pe

De

Liniște suspectă pe frontul pensionărilor: doar două „evacuări” din parchet

E liniște ciudată în împărăția procurorilor. Atât de liniște, că aproape îți țiui în urechi. Într-o țară în care valul de pensionări a devenit sport național, marți, 30 iunie 2026, Secția pentru procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, pentru amnezicii instituționali) a aprobat doar două ieșiri la pensie. Doar două. Ca și cum, brusc, toată lumea ar fi decis să rămână pe metereze până la adânci bătrâneți.

Numai că una dintre aceste două pensionări nu e deloc banală: privește un procuror din cadrul DNA, Direcția Națională Anticorupție. Informația este dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care urmărește atent, de ani buni, mișcările de trupe din sistemul judiciar.

DNA Cluj pierde un soldat: Vasile Ionuț, la revedere, Dosare!

Prima decizie a Secției pentru procurori a CSM sună sec, birocratic, dar are efect de mic cutremur în ograda DNA:

„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului VASILE IONUȚ, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, începând cu data de 20.07.2026.”

Traducere din limbă de lemn în limbă de pamflet: încă un procuror DNA, de la Cluj, își închide dosarele, își strânge hârtiile, își salută colegii și se retrage pe tărâmul generos al pensiei speciale. Direcția Națională Anticorupție mai pierde un om din linia întâi, dar, desigur, sistemul e „rezilient”, „puternic” și „independent” – până la ultimul care apasă butonul de pensionare.

Data de 20 iulie 2026 devine, astfel, ziua în care Serviciul teritorial Cluj al DNA rămâne fără un procuror: domnul Vasile Ionuț. Un nume în plus pe lista celor care au decis că e mai bine să numeri lunile de pensie decât probele din dosare.

De la Turda la tribunal: procuror cu grad mare, drum scurt spre pensie

A doua decizie a Secției pentru procurori a CSM vizează un alt parchet, mai departe de lumina reflectoarelor DNA, dar nu mai puțin important pe tabla de șah a justiției:

„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei SOTELECAN ANDREEA DOINA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal, începând cu data de 01.08.2026.”

Cu alte cuvinte, doamna procuror Sotelecan Andreea Doina, care activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar cu rang de parchet de tribunal, spune „adio” funcției la 1 august 2026. Încă o rotiță din angrenajul sistemului care iese, oficial, la pensie. Neoficial, fiecare astfel de ieșire înseamnă un loc liber, un dosar redistribuit, o schemă care se subțiază, dar care, pe hârtie, merge înainte „fără probleme”.

CSM, funcția copy-paste: „înaintarea către Președintele României…”

Ambele hotărâri ale Secției pentru procurori a CSM urmează același tipar mecanic:
„înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare…”.
Cu alte cuvinte, CSM se ocupă să trimită la Cotroceni actele, iar Președintele României, după ritualul cunoscut, va semna eliberarea din funcție.

Dincolo de formula rigidă, datele concrete sunt clare și nu pot fi „cosmetizate”:

  • procuror VASILE IONUȚ, DNA – Serviciul teritorial Cluj, pleacă la pensie de la 20.07.2026;
  • procuror SOTELECAN ANDREEA DOINA, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, grad de parchet de tribunal, pleacă la pensie de la 01.08.2026.

Aceste decizii, dezvăluite de Lumea Justiției, punctează două noi „ieșiri din scenă” în sistemul de parchete, într-o perioadă în care, culmea, pare „destul de multă liniște” pe frontul pensionărilor.

Liniște înainte de furtună sau sistem obosit?

Dacă ne luăm după aparențe, doar două pensionări aprobate într-o ședință a Secției pentru procurori a CSM ar părea un detaliu de subsol. Dar, în contextul ultimilor ani, în care valul de plecări la pensie a lovit serios parchetele și instanțele, fiecare nume contează.

Faptul că între cele două decizii se află și un procuror al DNA, Serviciul teritorial Cluj, nu este deloc de ignorat. Sistemul se goleşte, încetul cu încetul, de oamenii cu experiență, iar formulele tipizate de eliberare din funcție ascund, sub un strat gros de limbaj administrativ, realitatea simplă: încă două uniforme de procuror atârnă în cui, în vreme ce dosarele rămân, ca de obicei, în grija „celor rămași”.

Datele sunt acolo, negre pe alb, așa cum le-a prezentat CSM și cum le-a semnalat Lumea Justiției. Restul e liniștea aceea ciudată, care se așază între un val de pensionări și următorul. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX

Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...

Exclusiv14 ore ago

Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor

Trei firme și-un singur mare paravan: „Nu se vede beneficiarul, deci nu există” În România, țară cu peste 900.000 de...

Exclusiv14 ore ago

Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum

Mitul oficial: „Nu mai avem oameni pentru șefii de mâine” De la un simplu anunț al Penitenciarului Slobozia pentru ocuparea...

Exclusiv14 ore ago

Condiții grele și toxicitate birocratică: Sindicatul ‘Diamantul’ dă MAI în judecată pentru răspunsuri fantomă

Sindicatul vs. Ministerul: fluturașul de salariu, noul document secret de stat Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să scoată...

Exclusiv2 zile ago

Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)

„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...

Exclusiv2 zile ago

„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)

După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...

Exclusiv2 zile ago

Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)

Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...

Exclusiv2 zile ago

Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)

Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...

Exclusiv2 zile ago

Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului

Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...

Exclusiv3 zile ago

Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi

Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...

Exclusiv3 zile ago

Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă

Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...

Exclusiv3 zile ago

Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”

Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...

Exclusiv3 zile ago

Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu

Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar În timp ce în foarte multe...

Exclusiv3 zile ago

Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI

“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile După aproape un an în...

Exclusiv5 zile ago

Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan

„Poliție aservită” și poliție iritată: Recorder aprinde fitilul, Drăgan detonează conferința Un reportaj Recorder – „Poliție aservită” – publicat în...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv